Rusia a devenit prima țară care a înregistrat un vaccin împotriva COVID-19

143
Vladimir Putin a anunțat că Rusia a devenit prima țară care a înregistrat un vaccin împotriva coronavirusului. Preparatul a fost creat de specialiștii Ministerului Apărării și Centrul “Gamalei” și a primit denumirea de „Sputnik V”.

Vaccinul a fost testat cu succes pe un grup de voluntari, care au menționat că se simt bine și au observat nici un efect secundar după vaccinare.

Potrivit medicilor, toți participanții la teste au dobândit imunitate față de COVID-19, iar preparatul s-a dovedit a fi sigur.

Mai multe țări s-au arătat interesate de procurarea vaccinului rusesc, în prezent se negociază oportunitatea efectuării testărilor și lansarea producției în alte țări.

Pe lângă Ministerul Apărării și Centrul Gamalei, de producția vaccinului se ocupă și două companii rusești – Centrul Vektor din Novosibirsk, care a demarat deja testările pe oameni, și Institutul de Vaccinuri și Seruri din Sankt Petersburg.

Primele partide ale preparatului pentru vaccinarea în masă a rușilor ar urma să apară la mijlocul lunii august.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

143
Tagurile:
Rusia, coronavirus, vaccin
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume (1225)

VIDEO: Militar NATO, la exerciții - am venit împușcăm

213
(reînnoit 15:28 22.09.2020)
Organizatorii declară că scopul acestor exerciții este sporirea capacității de apărare a Georgiei, SUA și statelor partenere, precum asigurarea stabilității în regiunea Mării Negre. Experții consideră însă că scopul este cu totul altul.

În Georgia s-au încheiat exercițiile internaționale “Noble Partner 2020”. Pentru a participa la manevre, în țară au sosit aproximativ 3 mii de militari din SUA, Polonia, Franța, Marea Britanie.

Ambasadorul american a declarat că țările vor să îmbunătățească capacitatea de luptă prin eforturi comune și să susțină securitatea în regiunea Mării Negre.

Totuși, ce se ascunde în spatele acestor declarații? De ce militarii NATO au ales anume Georgia pentru manevre? Ce crede Rusia despre aceste exerciții?

213
Tematic
Antrenament sau spectacol: Exercițiile Forțelor Aeriene și ale marinei SUA în Marea Neagră
Butoiul cu pulbere din Mediterană: Turcia și Grecia, exerciții militare rivale
În Belarus au demarat exercițiile militare "Frăția Slavă 2020"

Загрузка...

De ce Pentagonul îi sperie pe americani cu un nou război

225
(reînnoit 19:29 16.09.2020)
Noul șef al statului major al Forțelor Aeriene ale SUA, Charles Q. Brown Jr., a declarat într-unul din rapoartele sale că americanii trebuie să fie pregătiți de un război de proporții.

Nu este exclus că acesta va avea loc pe teritoriul american. În opinia demnitarului, SUA se vor confrunta cu o mare putere, iar pierderile provocate de conflict ar putea fi mai mari decât în cel de-Al Doilea Război Mondial.

În calitate de potențiali inamici, Brown a numit Rusia și China și a relatat despre creșterea potențialului lor militar.

Oricât ar părea de straniu, generalul propune o sporire a nivelului de finanțare a domeniului apărării, bugetul căreia și așa a ajuns la cote nemaivăzute.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

225
Tagurile:
Război, Americani, Pentagon
Tematic
Panică la Pentagon - Casa Albă cere planuri să atace o țară-putere atomică!
Trump a anunțat numele noului șef la Pentagon
Reacția militarilor: "Fifor? De la casa de cultură Caracal direct la Pentagon?"
Pentagon: Mai multe scenarii militare pentru minimiza amenințarea nord-coreeană
ALERTĂ în SUA - Mutare masivă de trupe ale Pentagon către Washington

Загрузка...
Amenințarea înfrângerii SUA

Amenințarea înfrângerii: De ce SUA au impus iarăși sancțiuni contra Teheranului

0
SUA au impus iarăși sancțiunile anti-iraniene. Departamentul de Stat le-a motivat prin faptul că Teheranul nu ar fi îndeplinit condițiile „acordului nuclear”. ONU și UE au considerat neconvingătoare argumentele americanilor, refuzând să se alăture Washingtonului.

Ce vrea să obțină Casa Albă și care este poziția comunității internaționale, a încercat să afle pentru RIA Novosti, Galia Ibraghimova.

Presiune unilaterală

"Consiliul de Securitate al ONU nu a extins embargoul asupra livrărilor de arme către Iran. Dar SUA nu au rămas fără reacție și au reimpus sancțiunile. Acum acestea sunt atât împotriva Teheranului, cât și a tuturor celor care încalcă embargoul”, a declarat Mike Pompeo, solicitând UE să sprijine Washingtonul.

Cu toate acestea, reacția sa dovedit a fi una opusă. Miniștrii de Externe ai Germaniei, Marii Britanii și Franței („troica europeană”) au emis o declarație comună prin care au condamnat acțiunile Casei Albe.

„SUA s-au retras din Planul Comun de Acțiune Cuprinzător (JCPOA) privind programul iranian la 8 mai 2018 și nu mai sunt considerate părți ale „înțelegerii”. În acest sens, orice decizie a Washingtonului nu are forță juridică”, au menționat miniștrii „troicii europene”.

Parisul, Berlinul și Londra, dimpotrivă, vor continua să relaxeze sancțiunile. Miniștrii au reamintit că ridicarea restricțiilor impuse Iranului sunt stipulate în Rezoluția 2231 a Consiliului de Securitate al ONU. Acest document a aprobat oficial „acordul nuclear” convenit în 2015.

”Am susținut în permanență păstrarea acesteia și vom continua să o facem”, au subliniat europenii.

Serghei Lavrov
© Sputnik / Виталий Белоусов

Promisiuni europene

Donald Trump s-a retras din „acord” acum doi ani, invocând faptul că Teheranul ar fi dezvoltat în secret un program nuclear. El nu a prezentat nicio dovadă, dar a cerut să fie reimpuse sancțiunile.

Rusia, China și europenii au condamnat acest lucru, subliniind că documentul va continua să funcționeze fără Statele Unite. Germania, Franța, Marea Britanie au adoptat chiar o lege specială care le permite companiilor să coopereze cu Iranul. Pentru ca acestea să nu se teamă de presiunile SUA, a fost elaborat un mecanism financiar special INSTEX.

Însă efectul a fost unul limitat. Companiile au părăsit oricum piața iraniană, iar economia Republicii Islamice s-a redus brusc. Chiar și chinezii au întrerupt cooperarea cu Teheranul, deși Beijingul a condamnat sancțiunile SUA.

Autoritățile iraniene au adoptat o atitudine de expectativă, sperând că europenii vor putea convinge Washingtonul să nu-și preseze businessul. Dar, pe măsură ce companiile străin părăseau țara și dispărea speranța că Washingtonul se va ”înmuia”, Teheranul ridicat restricțiile asupra programului său nuclear.

În mod oficial, JCPOA este în vigoare, dar acuzațiile reciproce ale participanților la „acord” subminează încrederea în acesta. Refuzul Teheranului de a respecta termenii documentului este folosit de Washington ca principal argument într-un nou atac asupra „regimului ayatollah” - așa numește mass-media americană sistemul politic iranian.

„Să nu fie admisă ridicării embargoului”

Cel mai mult, americanii se tem că embargoul asupra armelor impus Teheranului va fi ridicat pe 18 octombrie. Aceste temeri sunt alimentate de vecinii Iranului.

Astfel, Israel, Arabia Saudită, Bahrain, Kuweit indică asupra faptului că, după ridicarea interdicțiilor, Republica Islamică va achiziționa sisteme de apărare aeriană și avioane de luptă moderne din Rusia și China. Acest lucru va întări Iranul și va complica situația din regiune. Pentru a preveni un astfel de scenariu, adversarii Teheranului operează prin intermediul Statelor Unite.

În august, americanii au înaintat Consiliului de Securitate al ONU o rezoluție de prelungire a embargoului asupra armelor, justificând-o prin faptul că Teheranul înarmează Hezbollah în Liban și Siria, precum și militanții șiiți din Irak, care au provocat în repetate rânduri ciocniri cu armata locală.

Franța, Germania și Marea Britanie împărtășesc preocupările americanilor, dar propunerea lor nu au susținut-o. Rusia și China au arătat clar că vor bloca toate eforturile SUA în această direcție. La rândul său, Iranul a spus că o astfel de rezoluție va pune în sfârșit capăt „acordului nuclear”.

Consiliul de Securitate al ONU a respins proiectul american. Dar, deja o săptămână mai târziu, Departamentul de Stat a prezentat documente care ar fi confirmat chipurile încălcarea de către Teheran a obligațiilor sale privind JCPOA. Se spune că Iranul a acumulat uraniu îmbogățit care depășește norma stabilită de 300 de kilograme.

Mike Pompeo nici nu a ascuns faptul că Washingtonul vrea să restabilească integral sancțiunile. Consiliul de Securitate al ONU a reamintit: Statele Unite nu pot aprecia respectarea „acordului” deoarece s-au retras din acesta. Americanii au răspuns că sunt încă printre cei care au aprobat rezoluția 2231. În consecință, își păstrează dreptul de a impune sancțiuni.

Și au subliniat: conform JCPOA, dacă nu se iau măsuri la 30 de zile după primirea plângerii împotriva Iranului, sancțiunile vor fi reînnoite. Termenul a expirat pe 20 septembrie.

Diplomația de expectativă

"Secretarul general al ONU, António Guterres, s-a referit la lipsa consensului în cadrul Consiliul de Securitate și s-a pronunțat împotriva restabilirii sancțiunilor anti-iraniene. Decizia americană a fost ignorată la AIEA, a fost aspru criticată în Europa. Washingtonul s-a aflat într-o poziție destul de umilitoare”, a declarat cercetătorul științific principal al Centrului pentru Securitate Euro-Atlantică al Institutului pentru Studii Internaționale MGIMO, Andrei Baklitski.

Cu toate acestea, expertul nu exclude faptul că sancțiunile SUA vor speria în continuare businessul străin. Dacă embargoul asupra armelor va fi ridicat în octombrie, nu toate companiile vor dori să facă comerț cu Iranul. Amenințarea de a ajunge sub presiunea SUA va prevala. Dar chiar și în această situație, acțiunile Washingtonului par excesive.

На месте крушения пассажирского лайнера Украины Boeing 737-800 неподалеку от тегеранского международного аэропорта имени Имама Хомейни
Общество Красного Полумесяца Исламской Республики Иран

"Legislația europeană prevede un embargo asupra armelor până în 2023. Prin urmare, chiar dacă vor fi ridicate interdicțiile internaționale, UE nu va putea coopera cu Teheranul în acest domeniu. Cu Rusia și China situația este și mai interesantă. Companiile din aceste țări care ar putea vinde armament Iranului se află deja sub regimul de sancțiuni. Nimic nu îi împiedică să încheie un acord pompos cu Teheranul după ridicarea embargoului. Aceasta nu înseamnă că armele vor merge cu adevărat în Iran imediat, dar înfrângerea morală a Statelor Unite este evidentă”, spune Baklitski.

Specialistul în Relații Internaționale, care locuiește în SUA, Rafael Sattarov atrage atenția asupra faptului că Teheranul a reacționat cu reținere la sancțiunile unilaterale ale SUA. Potrivit acestuia, autoritățile iraniene nu vor să agraveze situația dinaintea alegerilor prezidențiale din America.

"Republica Islamică înțelege că orice declarație dură cu privire la Statele Unite va face doar rău. Trump va întoarce imediat următoarea criză cu Iranul în favoarea sa și va crește presiunea asupra regimului. În plus, acum Europa, Rusia, China, ONU sunt de partea Iranului. O confruntare verbală nu are niciun rost. Și sancțiunile unilaterale nu au o forță juridică recunoscută la nivel internațional”, a spus Sattarov.

Experții intervievați au fost de acord că dacă Joe Biden devine următorul președinte al Statelor Unite, atunci americanii se pot întoarce la JCPOA. Dar pe parcursul mandatului lui Trump situația din jurul Iranului s-a schimbat. Prin urmare, procedura de revenire la „înțelegere” va fi dificilă.

0
Tagurile:
Sancțiuni, Teheran, SUA
Tematic
Un avion a luat foc pe aeroportul Mehrabad din Teheran: 50 de pasageri sunt încă la bord
Un avion Boeing 707 s-ar fi prăbuşit lângă Teheran (VIDEO)
Răniți într-un alt schimb de focuri în Teheran Imam Khomeini Mausoleum
Dezvăluire de la Teheran: Ce se va discuta în cadrul întâlnirii Putin-Rouhani-Erdogan
Numărul total al victimele atentatului terorist din Teheran

Загрузка...