“Cazul Skripal 2.0”: posibilele urmări ale scandalului diplomatic dintre Rusia și Germania

207
Între Germania și Rusia s-a declanșat un scandal diplomatic. Pe 4 decembrie, MAE al Germaniei a anunțat expulzarea a doi diplomați ruși.

Ministerul Afacerilor Externe al Germaniei a declarat persona non-grata doi angajați ai ambasadei ruse la Berlin.

Anterior, presa a anunțat că executivul cancelarului Germaniei, Angela Merkel, ar putea introduce sancțiuni diplomatice și de alt gen împotriva Moscovei, dacă vor exista probe că aceasta are o atribuție la asasinarea cetățeanului Georgiei la Berlin în această vară.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitryi Peskov, a negat în mai multe rânduri existența unor legături între asasinarea din capitala Germaniei și “oficialitățile ruse”.

Mai multe despre motivele unei astfel de decizii a Berlinului și care este legătura dintre acest incident și gazoductul “Nord Stream – 2”, urmăriți în materialul video.

207
Tagurile:
Rusia, Germania
Tematic
De temut: Ziar german, despre „arma rusească a Apocalipsei” -„război al sfârşitului lumii”
Merkel: Relațiile bune cu Rusia răspund intereselor Germaniei
Germania pledează pentru o fereastră a dialogului cu Rusia în cadrul NATO
Sondaj șoc: germanii vor mai puțină SUA și preferă apropierea de Rusia

Donald Trump anunță retragerea SUA din acordul „Cer deschis”

187
Washingtonul ș-ia anunțat retragerea, „justificând” decizia prin faptul că Rusia nu ar respecta condițiile Acordului.

Moscova a respins acuzațiile și a declarat că partea rusă nu intenționează să se retragă la rândul ei din Acord.

Retragerea SUA din Acordul „Cer deschis” este un pas regretabil din punctul de vedere al securității Europei, care se înscrie în tendința Washingtonului de a distruge întregul complex al înțelegerilor în sfera controlului cursei înarmării, a declarat joi Ministerul rus de Externe.

”Conducerea de vârf a SUA – președintele Donald Trump și secretarul de stat Mike Pompeo – au anunțat decizia de a se retrage din Acordul „Cer deschis”. Este un pas regretabil din punctul de vedere al securității europene”, se arată în declarația Ministerului de Externe.

Vedeți în materialul video realizat de Sputnik cum a distrus Donald Trump încă un acord cheie din sfera securității internaționale.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

187
Tagurile:
Acord cer deschis, Donald Trump
Tematic
Trump anunță că SUA vor părăsi acordul Cer Deschis

Загрузка...

Cehia a refuzat să-i returneze Rusiei monumentul mareșalului Konev

189
(reînnoit 15:58 21.05.2020)
Serghei Șoigu, s-a adresat colegilor săi cehi cu solicitarea de a returna monumentul după ce acesta a fost demontat de autoritățile din Praga în luna aprilie a acestui an. Potrivit ministrului ceh al Apărării, această problemă nu se află în competența instituției lui.

Ministerul Apărării al Cehia a răspuns negativ la solicitarea lui Serghei Șoigu de a transmite Rusiei monumentul mareșalului Konev, demontat în Praga în luna aprilie a acestui an.

Ministrul rus al Apărării s-a adresat omologului său ceh, solicitând înapoierea monumentului, însă i s-a comunicat că problema nu se află în competența instituției.

“Monumentul nu se află în proprietatea Ministerului Apărării și nici pe teritoriul lui. Totodată, conform normelor juridice, acesta nu poate fi inclus în categoria mormintelor militare. Decizia de demontare a fost adoptată de municipalitatea sectorului orașului Praga-6, iar Ministerul Apărării, conform legislației, nu poate intra în posesia proprietății sectorului Praga-6, căruia îi aparține monumentul dat. Prin urmare, nu are dreptul de a decide transmiterea monumentului Rusiei”, a declarat Lubomír Metnar, ministrul Apărării al Cehiei.

Armata mareșalului Ivan Konev a eliberat Praga de naziști în mai 1945. Monumentul în memoria lui a fost instalat în 1980, din contribuțiile cetățenilor, drept recunoștință față de comandantul sovietic.

Autoritățile sectorului Praga-6 au decis să demonteze sculptura.

Ministrul Afacerilor Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a calificat acest gest drept revoltător și cinic.

În cazul monumentului mareșalului Konev, evident, acest angajament al Cehiei a fost încălcată dur Păstrarea acestui monument este o responsabilitate a statului ceh. Mai mult, până în prezent noi știam, și partea cehă ne-a confirmat, că monumentul se afla în registrul Ministerului Apărării al Cehiei. După ce a fost demolat, ni se spune: “Nu este proprietatea noastră, ci a primăriei”. Este inacceptabil și cred că colegii noștri cehi ar trebui la următoarele consultări să ne ofere explicații.

Acțiunile autorităților locale au fost criticate de președintele ceh Miloš Zeman. În opinia lui, decizia este “o neghiobie, comisă de niște politicieni minori”.

În Praga se încearcă transformarea cazului într-o nuvelă cu spioni. Presa locală a publicat un material în care afirmă că în oraș a venit un agent rus cu scopul otrăvirii primarului, drept răzbunare pentru demolarea monumentului.

Din cauza articolului, edilului i-a fost oferit pază personală. Nu au fost prezentate niciun fel de probe, iar materialul s-a dovedit un fals, care a afectat relațiile ruso-cehe.

Cehia va trebui să ofere multe explicații în legătură cu campania antirusească.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

189
Tagurile:
Rusia, Cehia
Tematic
Euroscepticul Zeman a învins în alegerile prezidențiale din Cehia
Tenis: Reacție fenomenală a fanilor la finalul disputei dintre România și Cehia la FedCup
Fost ministru ceh: NATO s-a transformat într-un club al cumpărătorilor de arme
Vera Jourova va rămâne comisar din partea Cehiei, dar vrea un portofoliu mai important
„Europa este inundată cu imigranți” din cauza politicii occidentale - politician ceh

Загрузка...
Klaus Iohannis și Viktor Orban

Iohannis, sacrificat pentru restabilirea relațiilor dintre România și Ungaria

0
(reînnoit 11:16 27.05.2020)
Vizita de ieri a ministrului Afacerilor Externe și comerțului exterior al Ungariei, Péter Szijjártó, în România, a avut loc într-un context tensionat de acuzațiile președintelui Klaus Iohannis despre ”vânzarea Ardealului”

BUCUREȘTI, 27 mai - Sputnik, Marius Holdean. Întâlnirea de ieri dintre miniștrii de Externe ai Ungariei și României de la București a avut loc în efortul de a detensiona relațiile dintre cele două țări în urma atacurilor lansate de Iohannis la adresa PSD că ar fi plănuit ”vânzarea Ardealului” într-o înțelegere cu Viktor Orban, premierul Ungariei. Până acum, nici o dovadă nu a fost adusă în acest sens, dar Péter Szijjártó  a făcut ieri efortul de a interpreta ieșirile publice ale locatarului de la Cotroceni în cheie politică și electorală.

Drept urmare, mesajul împăciuitor al Ungariei a fost ca politicienii români să nu mai folosească Ungaria în campania electorală internă. Deși o palmă grea pentru președintele României – acesta fiind astfel acuzat, indirect, că a stârnit un conflict cu Ungaria doar din rațiuni politice mărunte – formula adoptată de Ungaria permite liniștirea apelor și reintrarea pe făgașul normalității a relațiilor dintre cele două state. Nici măcar ministrul de externe român, Bogdan Aurescu, nu a putut salva imaginea președintelui și nu i-a putut lua apărarea în conferința de presă comună cu omologul ungar. Fie nu a înțeles capcana oficialului maghiar – sacrificarea lui Iohannis pentru împăcarea cu România – fie nu a a avut pregătirea și capacitatea de a-i da un răspuns lui Szijjártó care să-i salveze fața președintelui.

Prin interpretarea atacurilor nemaivăzute ale lui Iohannis la adresa maghiarilor în cheie electorală internă, Budapesta îi refuză președintelui României calitatea de a reprezenta statul român, declarându-l un simplu politician ieșit la cules de voturi sau la stârnit furia publică împotriva adversarilor politici de la PSD. Numai considerându-l pe Iohannis un cetățean particular ale cărui declarații nu angrenează statul român și în nici un caz nu îl reprezintă a putut Ungaria să refacă relația normală cu România. Dacă Iohannis ar fi fost luat în serios, iar acuzațiilor sale li s-ar fi acordat greutatea statului, devenind poziția oficială a României, atunci acest gen de atac la adresa Budapestei ar fi închis orice posibilitate de comunicare și colaborare între cele două capitale.

Dar soluția adoptată de Ungaria a fost ca declarațiilor cetățeanului Iohannis să nu li se răspundă și să fie declasate ca simple perorații politice ale unei persoane aflate în campanie electorală. În felul acesta, ele au putut fi trecute în plan secund, ca toate nebuniile și promisiunile pe care le spun politicienii în campaniile electorale și le uită a doua zi după alegeri.

Singurul perdant al afacerii rămâne Iohannis, pe care Ungaria a decis astfel public, prin declarație oficială dată la București, să îl coboare de pe tronul de președinte și să îl treacă în categoria politicienilor înfierbântați care zic vrute și nevrute, dar nu trebuie băgați în seamă, iar declarațiile lor rămân fără consecințe reale.

Dacă Budapesta și-a permis să neutralizeze astfel pericolul conflictului cu România, dovedind o diplomație abilă, nu același lucru poate fi făcut de UDMR. Spre deosebire de Péter Szijjártó, care a reprezentat ieri statul ungar și la București, dar și la Cluj, Kelemen Hunor, în conferința comună din capitala Ardealului, a fost mai puțin îngăduitor cu președintele Iohannis și i-a transmis că așteaptă scuze de la acesta. UDMR este implicat în politica internă a României și, de aceea, nu poate avea distanța și înălțimea Budapestei de a nu-l lua în serios pe președintele de la Cotroceni.

Dacă Iohannis este în campanie electorală, la fel este și UDMR care trebuie să își păstreze electoratul aproape, un electorat care nu poate trece la fel de ușor ca Ungaria peste acuzațiile lui Iohannis. Transformați brusc din susținătorii lui Iohannis în ”inamicii” României care complotează cu o putere străină pentru ”vânzarea Ardealului”, maghiarii din România nu vor uita niciodată afrontul adus de Iohannis, iar această temă va fi principalul cal de bătaie al UDMR la următoarele alegeri.

Budapest s-a spălat pe mâini de acuzațiile lui Iohannis: nu bagi în seamă un politician disperat după atenție, chiar dacă transmiți public, cum a făcut-o ieri Péter Szijjártó, de două ori, și la București, și la Cluj, că preferi să nu fii amestecat în ciorba politică internă din România. Iohannis rămâne însă cu o comunitate maghiară supărată care nu îi găsește scuze președintelui și care, după următoarele alegeri, nu va mai dori să sprijine PNL la guvernare, de vreme ce liberalii s-au suit în barca anti-maghiară a locatarului de la Cotroceni.

Culmea este că nu relațiile dintre România și Ungaria vor avea cel mai mult de suferit de pe urma intervenției anti-maghiare a președintelui, acestea fiind pasate abil de diplomatul Péter Szijjártó, ci relațiile interne dintre comunitatea maghiară și tabăra politică a lui Iohannis. Din fericire, așa cum a ținut să arate și Kelemen Hunor, românii nu au mers pe fenta președintelui și nu consideră maghiarii din România ca inamici, după cum a arătat un sondaj de opinie făcut după inflamarea temei de către Iohannis. În schimb, maghiarii din România nu vor mai fi niciodată partenerii echipei lui Iohannis și, deci, nici a PNL-ului care îi duce trena președintelui. Acum, acest lucru pare să nu aibă mare importanță. Dar după alegeri, cu un PNL slăbit care nu va putea face singur majoritatea în Parlament indiferent ce jocuri electorale ar face și cât s-ar juca cu data alegerilor, Iohannis va plăti scump prețul îndepărtării UDMR-ului.

0

Загрузка...