Update:
S-a încheiat prima repriză. Scor 3:1 în favoarea echipei naţionale a României.
Minutul 40: Arbitrul dictează penalty la o ținere a lui Cosmin Moți, iar Davidsen înscrie plasat de la punctul cu var. Insulele Feroe marchează din penalty. Scor 3:1
Minutul 33: Keşeru marchează din nou. Scor 3:0 pentru România. Este al treilea gol pentru naţionala tricolorilor în 7 minute.
Minutul 29: Goool România - Keșeru, cel care interceptează o respingere greșită a fundașilor adverși și înscrie cu dreptul din câțiva metri! Scorul devine 2:0
Minutul 26: Goool România. Ciprian Deac, fotbalistul lui CFR Cluj deschide scorul în minutul 26 al partidei.
Primele 15 minute de joc au trecut fără gol. Posesia mingii a fost de 55% la 45% în favoarea României.
BUCUREȘTI, 26 mart – Sputnik. Meciul România–Feroe are loc marți, pe stadionul stadionul „Dr. Constantin Rădulescu” din Cluj, cu începere de la ora 21:45, fiind transmis în direct de PRO TV (accesibil doar pe teritoriu României).
De asemenea, meciul poate fi urmărit și pe următoarele resurse: matchendirect.fr, livesport.ws, livetv.sx.
Campionatul European de Fotbal Euro 2020 se va desfășura între 12 iunie și 12 iulie în 12 orașe europene. Conform tragerii la sorți, care a avut loc la Centrul de Convenții Dublin din Irlanda, la 2 decembrie 2018, în cadrul sesiunii de calificări România face parte din Grupa F: Spania, Suedia, Norvegia, România, Insulele Feroe, Malta.
România
Tătărușanu - Benzar, Moți, Grigore, Bancu - Deac, R. Marin, Stanciu, Chipciu - Pușcaș, Keșeru
Rezerve: Pantilimon, Niță, Anton, T. Băluță, Cicâldău, I. Hagi, Ivan, Nedelcearu, Man, Săpunaru, Nistor
Antrenor: Cosmin Contra
Insulele Feroe
Nielsen - Rolantsson, Gregersen, Odmar, Davidsen - Bartalsstovu, Vatnsdal, Hendriksson, Joensen - Hansson, Andrasson Olsen
Rezerve: Hansen, Gestsson, Valdvinsson, Egilsson, Fredereriksberg, Thomsen, Vatnhamar, Wardum
Antrenor: Lars Olsen
Arbitrii meciului sunt - Halil Umut Meler / A1: Esat Sancaktar, A2: Ibrahim Caglar Uyarcan (toți din Turcia)
BUCUREȘTI, 18 feb – Sputnik. Drumul spre egalarea recordului istoric de 24 de titluri de Grand Slam al americancei Serena Williams s-a întrerupt pentru moment.
Japoneza Naomi Osaka a învins-o pe super atleta de 39 de ani – și este prima jucătoare calificată în finala de la Australian Open.
Naomi Osaka a obținut o victorie clară în semifinala cu Serena Wiliams, în două seturi, cu scorul de 6-3, 6-4.
Williams a început la fel ca în meciul cu Halep, conducând cu 2-0, dar japoneza a egalat imediat, ducând apoi scorul la 5-2. Al doilea set a fost câștigat la pas de Osaka, după un prim break realizat imediat după reluare.
Serena Williams a făcut multe duble greșeli – acesta a fost unul dintre motivele înfrângerii formidabilei campioane.
BUCUREȘTI, 16 feb – Sputnik. În ciuda aprecierilor unor case de pariuri, era greu de presupus că marea campioană Serena Williams va reuși, la cei 39 de ani, să revină în forță și să o învingă pe numărul 2 mondial, Halep.
Meciul s-a încheiat cu o surpriză – după ceva mai mult de o oră, cu o victorie categorică a americancei, clasată acum pe locul 10 în clasamentul WTA: 6-3, 6-3.
Serena Williams s-a impus prin serviciul puternic și precis, iar Simona nu a reușit să își facă jocul.
Serena a început în forță, dominând meciul pe toată durata sa.
Making 💯 A 💯 Statement 💯
— #AusOpen (@AustralianOpen) February 16, 2021
🇺🇸 @serenawilliams advances to her 9️⃣th #AusOpen semifinal.
🇯🇵 Naomi Osaka awaits.#AO2021 pic.twitter.com/6zwt1luRKd
BUCUREȘTI, 28 feb – Sputnik. Ziua de azi a fost marcată în toată țara, dar mai ales în Transilvania, ca dată de cinstire a martiriului eroilor naționali Horea și Cloșca.
Am selectat două realizări care marchează această dată – evocând memoria uneia dintre cele mai complexe personalități ale istoriei noastre, Vasile Nicola Ursu – zis Horea.
Constructor de biserici, inițiat în taine străvechi, om cu o pregătire mult mai vastă decât ar reieși din istoria învățată în scoală, Horea reprezintă un moment de răscruce al conștiinței naționale – dar mai ales al recunoașterii națiunii în epoca luminilor, creând premisele reprezentării românilor ca entitate națională cu drepturi politice de prim rang.
De fapt, de la Horea pornesc Avram Iancu, Bărnuțiu, Barițiu, Rațiu și Memorandumul, culminând cu Iuliu Hossu și Iuliu Maniu. Gândirea politică transilvană îl are la origini pe Horea!
De fapt, cum ar putea fi definit Horea? În opinia mea, cea mai potrivită definiție este, deocamdată, ”Misteriosul Rex Daciae”. Misteriosul Rege al Daciei, cu nume de împărat bizantin!
Prima realizare selectată este a unui cineast talentat, Cosmin Pleșa, care a pus într-un scurt metraj – eseu o idee a unui fiu al locurilor lui Horea, colonelul de vânători de munte Ioan Uțiu, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, unul dintre cei mai consecvenți ecologiști și apărători ai Munților Apuseni.
”Horea – Focul viu al muntelui” este un scurt metraj care folosește muzica marelui Grigore Leșe și e realizat la Andonexstudio. Merită urmărite cele câteva minute ale înălțătorului film-eseu!
A doua realizare omagială aparține cercetătorului Alexandru Moldoveanu, care a reușit să identifice cu exactitate locul martiriului lui Horea și Cloșca. Locul unde, în urmă cu 236 de ani, pe 28 februarie 1785, Vasile Ursu Nicola, zis Horea, și Ion Oargă, zis Cloșca, au fost martirizați – uciși în chinuri cumplite de autoritățile ungurești.
Alexandru Moldoveanu a identificat locul martirajului de pe ”Dealul Furcilor”, comparând terenul cu prezentarea acestuia de pe gravura cunoscută, în care Johann Andreas Brinhauser, redă execuția.
Într-un articol publicat de Active News, cunoscutul ziarist Victor Roncea arată că Alexandru Moldoveanu a transmis locația (fotografia de mai jos) cu un scop important: avertizarea ca terenul pe care a fost vărsat sângele martirilor Horea și Cloșca să nu ia vreo destinație nepotrivită.
”Autoritățile locale nu intervin pentru a ridica un cuvenit monument pe locul martiriului. În prezent nici măcar o troiță de lemn la stradă nu amintește de această oribilă crimă anti-românească. O inițiativă creștinească a fost sabotată de autoritățile locale”, scrie Victor Roncea.