Ioan Aurel Pop

Ioan Aurel Pop - o lecție românească în locul ”înrăirii prin corectitudinea politică”

370
(reînnoit 15:09 30.04.2021)
Un mesaj inspirat și curajos de Paști transmis de președintele Academiei Române, o reacție la valul anti-religios, la înrăirea și înverșunarea generate de ”corectitudinea politică”, neomarxism și anarhie.

BUCUREȘTI, 30 apr – Sputnik. Văzut pe drept cuvânt ca o speranță a renașterii României, președintele Academiei Române, istoricul și scriitorul Ioan Aurel Pop, transmite un mesaj emoționat de Paști, făcând apel al poetul firii românului ancestral, sau „poetul țăranilor”, George Coșbuc.

Este o antiteză între masajul curaj, creștin și firesc pentru români – și valul venit peste noi din Occident, al așa zisului ”progresism”, al înverșunării ”corectitudinii politice”, care a produs scene revoltătoare în SUA și în câteva state vestice.

La noi s-a simțit prin radicalismul cererilor de pedepsire, prin invectivele aruncate în spațiul public, dar și prin atacurile la Biserică – și la orice înseamnă ”național”!

”În loc să ne înrăim și să ne înverșunăm, în loc să trezim, prin „corectitudinea politică”, prin neomarxism, prin anarhism și anarhie, grave subiectivisme și să conducem la grave discriminări, la distrugeri de statui și la arderi de cărți, avem datoria de oameni să ne împărtășim din „lumina lină” a Învierii, urmând pilda înțelepților și îndemnul „Cuvântului care zidește”, scrie Ioan Aurel Pop.

Sigur, în lumina toleranței, marele om de cultură nu se referă și la alte aspecte aduce valul ”progresist” – de exemplu cele împotriva firii, ori acuzații la adresa istoriei, scoțând din context în cel mai semidoct și subiectiv mod personalități ale culturii și istoriei naționale. La fel, spălarea pe creier, demnă de epoci de tristă amintire, este alt ”beneficiu” adus de valul ”corectitudinii politice”.

Acestora le opune marele istoric și om de cultură patriot Lumina Învierii și spiritul arhaic românesc. Iată (integral) textul inspirat scris de Ioan Aurel Pop.

„La Paști”

Titlul de mai sus este preluat dintr-o poezie de George Coșbuc. Scrisă cu circa 125 de ani în urmă, unora li se va părea ciudată chiar și prin titlu, ca să nu mai vorbesc de numele volumului, apărut în 1896, din care compoziția face parte: „Fire de tort”. Mai întâi, odată cu pierderea simțului limbii române, unii se întreabă dacă nu ar fi fost corect „De Paște” în loc de „La Paști”. Ar fi fost corect poate, numai că în graiul ardelenesc sărbătoarea Învierii Domnului se cheamă „Paști” și nu „Paște”. Azi ni se spune că sunt corecte ambele forme, iar în limbile romanice avem corespondente pentru amândouă. În franceză se zice Pacques (la plural, adică „Paști”), iar în italiană se zice Pasqua (la singular, adică „Paște”). În românește, totuși, nu sună bine „Paște fericit!” fiindcă asocierea cu un verb fără legătură cu sărbătoarea este inevitabilă. În al doilea rând, un eveniment, în țara „binecuvântată între toate de Domnul pe pământ” (cum numea Bălcescu Țara Ardealului), nu se petrece „de” sau „pe”, ci „la” sau „în”. Prin urmare, se zicea demult și se mai zice încă astăzi „La Paști”, care cad în acest an „în” 2 mai și nu „pe” 2 mai. Iar volumul care găzduiește poezia devine pentru unii „Felii de tort”, fiindcă, în mintea lor, „Fire de tort” nu ar avea sens. Numai că tortul este o țesătură, o pânză de in ori de cânepă, lucrată în casă, la război și vine din latinescul tortus, legat de verbul torquere, din care am moștenit românescul „a toarce”. Astfel, „tortul” și „a toarce” sunt cuvinte ajunse în românește din limba latină, după aproape două milenii de folosire aici, la Dunăre și la Carpați.

Ce spun versurile lui Coșbuc? Vorbesc simplu despre venirea primăverii, cu ciripit de păsări, cu cer însorit, cu arbori în floare și cu pace în întreaga fire. După aceste „generalități”, vine particularizarea prin mijlocirea unui sat, animat de creștinii porniți din vale, câte doi, salutându-se creștinește, ca de Înviere, cu fețele lor arse de soarele muncii. Pe drumul acesta spre locașul sfânt, pomii își pleacă frunțile, iar oamenii aud în adierea vântului „glasul celor din morminte”, ridicați înspre „Duhul Sfânt” care se pogoară spre pământ. În liniștea solemnă de afară nu se aude decât cântarea „în stihuri” a preotului din altar și dangătul clopotelor, cântând și ele, dar nu oricum, fiindcă, de fapt, „râd a drag și plâng a jale” în același timp. Drumul din vale spre deal este unul inițiatic, el conducând înspre biserică, adică spre înalturi, de unde vine mântuirea, prin victoria vieții veșnice, „cu moartea pe moarte călcând”. Pe deal fiind, oamenii indefiniți, venind din vale, se individualizează, adică devin neveste tinere, fete, bătrâni, „câte-o bătrână cu micul ei nepot de mână”. Cea din urmă strofă este închinată maternității divine și umane, „mamei micilor copile”, adică Preacuratei sau „Vergurei Maria”, care-și plânge „copilul dorit” și care este îndemnată să râdă, fiindcă „la Paști” simțim cum viața învinge moartea.

Poezia a fost introdusă la un moment dat în programa școlară, la una dintre clasele mici, dar azi se aud ecouri de contestare, din moment ce „Occidentul nu mai are nevoie de religie” (?) – după cum pretind voci din înaltul puterii – și din moment ce George Coșbuc a fost un „poet minor și naționalist” – după cum pretind alte voci. Evident, năsăudeanul nu a scris aceste versuri cu intenția de a da la iveală „psalmi” teologico-filosofici, precum Vasile Voiculescu în volumul „În Grădina Ghetsemani” sau ca Tudor Arghezi, cel care oscila între „credință” și „tăgadă” sau care voia să urle „Este!”. Coșbuc publica „La Paști” în anul 1896, când peste 90% dintre români erau truditori ai pământului, țărani, oameni legați de agricultură și când, se pare, mai puțin de jumătate dintre români știau să scrie și să citească. George Coșbuc nu scria poezii pentru elita noastră intelectuală, nici pentru criticii literari și nici pentru a rămâne el celebru în posteritate. Coșbuc a fost un poet-luptător, un poeta vates, un fel de profet pentru poporul său, care se afla în epoca genezei unității sale politice, a construcției statului național unitar. Pentru a desăvârși educația aceasta a națiunii, la finele secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea, preoții erau adevărați învățători, transmițători de mesaje duminicale, după terminarea slujbelor. Poezia „La Paști” era menită unui asemenea mesaj de îmbărbătare către poporeni, de transmitere a atmosferei de sărbătoare, de însuflețire întru rugăciune, armonie, iertare și speranță.

Altminteri, ar fi greșit să credem că „La Paști” este o poezie facilă, ocazională ori de conjunctură. Ea se altoiește bine pe tradiția poeziei românești mature, are elemente de pastel, de invocație și de rugăciune, dar și de meditație. Observația lui Lucian Blaga din „Spațiul mioritic”, privind apartenența românilor la „relieful” natural și sufletesc ponderat, la succesiunea deal-vale sau la alternanța dintre spațiul cosmic și spațiul teluric – ilustrată magistral de Mihai Eminescu în „Luceafărul” și în alte creații, dar adecvată și altora – nu-i este străină nici lui George Coșbuc. Oamenii din sat, din baștină, din legătura lor cu munca cotidiană și cu pământul pornesc spre deal, se duc dinspre vale spre deal, ca să ajungă în înaltul bisericii, la întâlnirea cu Dumnezeu, veghetor din ceruri și trimițător al Duhului Sfânt. La Paști, oamenii se ridică spre cer, iar Duhul Sfânt se pogoară spre pământ, adică spre oameni, într-o învăluire de trecător și de etern, de perisabil și de nemuritor, de trup și de duh, de moarte și de viață, întru biruința Învierii. Treimea cea nedespărțită este prezentă peste tot în această poezie a lui George Coșbuc, terminată cu o imagine de icoană țărănească pe sticlă a Fecioarei, care-și plânge cătinel Fiul răstignit și prinde a zâmbi de minunea Învierii Lui. Paștile lui George Coșbuc nu sunt pentru teologi din umbră de scriptorii, nici pentru filosofi sofisticați și nici pentru literați erudiți și pretențioși. Ele sunt pentru oameni între oameni, pentru truditorii gliei, cu mâini bătătorite de munca de peste săptămână, de coarnele plugului sau de secera făcătoare de snopi, dar pentru oameni cu fețe luminate de har duminica, la intrarea sfioasă pe ușa bisericii.

Se poate ca astăzi, în era digitală și cosmică, să credem că nu mai este nevoie de astfel de versuri simple, nici de înălțare, nici de curățenie sufletească, ca și cum noi, oamenii, am fi devenit demiurgi. Nu ar fi o noutate ca unii dintre noi să credem astfel. Au mai crezut și alții, amăgiți de măriri deșarte și de semeții bezmetice și s-au trezit ca Icar, cu aripile frânte, căzuți în genuni. Sfintele Paști înseamnă multă lumină, cea mai puternică lumină pe care o putem trăi noi, muritorii, în viața aceasta de „umbră și vis”, întru așteptarea obșteștii învieri. Lumina de Paști nu are legătură cu justiția, cu etica și nici cu politica oamenilor – pentru că acestea se schimbă și se pliază după voia puternicilor zilei – ci cu dreptatea, cu morala și cu voința divină, aflate sub semnul eternității. Iar în voința aceasta fără început și sfârșit nu este loc pentru invidie, vrajbă, corupție, ură, răzbunare, ci numai pentru iertare, bunătate, bunăvoință, generozitate și iubire. Poezia lui Coșbuc exprimă această armonie cerească plutind printre săteni și ne îndeamnă să o primim și să o trăim.

Cât de departe sunt aceste vorbe simple, sculptate parcă în marmură, ale poetului de deșertăciunile zilei, de prefăcătoria fariseilor din fruntea bucatelor, de orgoliul celor care se cred atoateștiutori, care emit sentințe, care se ocărăsc unii pe alții, care dau lecții de conduită, fără să fi construit nimic în viață! Poetul relevă pacea sufletelor simple, de la temelia țării, pacea ostenitorilor gliei, a protagoniștilor muncii tăcute. Este o pace trainică, nestrămutată, eternă, capabilă să ducă lumea înainte.   

Deși poetul vorbește de timpuri arhaice, de țărani și de sate, de biserici pe dealuri, toate acestea nu sunt departe, ci sunt prezente în sufletele noastre, în toată experiența de viață a strămoșilor, depozitată în mințile și inimile noastre. Nu avem decât să știm s-o descifrăm, fiindcă ea există latent. În loc să ne înrăim și să ne înverșunăm, în loc să trezim, prin „corectitudinea politică”, prin neomarxism, prin anarhism și anarhie, grave subiectivisme și să conducem la grave discriminări, la distrugeri de statui și la arderi de cărți, avem datoria de oameni să ne împărtășim din „lumina lină” a Învierii, urmând pilda înțelepților și îndemnul „Cuvântului care zidește”.

Hristos a înviat!

370
Tagurile:
Ioan Aurel Pop
Dr. Monica Pop

Monica Pop: „A condiţiona accesul la spectacole de certificatul de vaccinare este un abuz”

36
(reînnoit 20:00 10.05.2021)
Cunoscutul medic Monica Pop a declarat într-o emisiune că faptul de a nu se permite accesul la spectacole decât persoanelor care prezintă un certificat de vaccinare sau un test negativ constituie un abuz.

BUCUREŞTI, 10 mai – Sputnik. Dr. Monica Pop a spus, într-o emisiune la România TV, că vaccinul nu oferă protecţie 100%, astfel că persoanele vaccinate pot fi purtătoare ale virusului şi îl pot transmite mai departe. În opinia sa, condiţionarea accesului la spectacole de prezentarea unui certificat de vaccinare sau a unui test negativ constituie un abuz.

„La biserică nu sunt oameni la fel de mulţi ca la un spectacol? La biserică nu se cere certificat de vaccinare, dar la spectacol da. Vaccinul te ajută să nu faci o formă gravă, dar boala tot o poţi face. Cu ce ajută că într-o sală de spectacol intră cineva care este vaccinat şi totuşi este purtător de virus şi îl transmite?”, a spus medicul în emisiunea realizată de Simona Gheorghe la România TV

De asemenea, ea a mai spus că este inadmisibil că oamenii trebuie să plătească din buzunarul lor pentru a se testa dacă vor să meargă la un spectacol.

„Cum e posibil ca într-o ţară în care oamenii plătesc asigurări de sănătate, testele să fie plătite? În toate ţările testarea este gratuită. Oamenii ar trebui să aibă dreptul să facă o dată pe săptămână sau o dată la două luni un test gratuit”, a subliniat Monica Pop.
36
Tagurile:
Adina Monica Popescu
Tematic
Monica Pop dezvăluie trucul prin care românii sunt manipulați
Monica Pop denunță cea mai mare greșeală din Pandemie – ”E un fel de GENOCID!”
Monica Pop: ”Efectiv, cred că se apropie o revoluție!”
Nou scandal cu Voiculescu! Monica Pop: ”E un demon, duşmanul poporului!”
Monica Pop nu mai suportă: ”LĂSAȚI OAMENII SĂ TRAIASCĂ!”

Загрузка...
Poliția română, trafic, București

Guvernul a prelungit starea de alertă cu 30 de zile

112
Raed Arafat a anunțat astăzi, după şedinţa de Guvern, că starea de alertă a fost prelungită cu 30 de zile.

BUCUREȘTI, 10 mai – Sputnik. Raed Arafat a anunțat după sedinţa de Guvern că astăzi a avut loc şedinţa CNSU, urmată de şedinţa de Guvern pentru aprobarea stării de alertă pentru încă o lună, începând cu data de 13 mai.

Arafat a anunțat și modificările care se aplică, una fiind permiterea circulaţiei persoanelor în 13 mai 2021, între orele 2-5 dimineaţa pentru Ramadan, iar alta, eliminarea restricţiei legată de domiciliu privind participarea la pelerinaje religioase sau procesiuni.

Arafat a mai precizat că este luată în calcul participarea spectatorilor la competiţiile sportive, ca evenimente test sau pilot, pe baza propunerilor MTS şi cu avizul Ministerului Sănătății.

”Participarea permisă pentru persoanele vaccinate, cele care prezintă rezultatul unui test PCR nu mai vechi de 72 de ore. În timpul şedinţei s-a mai adăugat şi testul antigen nu mai vechi de 24 de ore, cu condiţia prezentării unui certificat, emis de cineva autorizat. Condiţiile se stabiliesc prin ordin comun MTS – MS”, a arătat Raed Arafat.

Acesta s-a mai referit şi la activitatea la cinema, concerte, teatre, cu participarea publicului la o capacitate peste 50%, doar ca evenimente test sau pilot.

”Până pe 1 iunie se mai fac analize de Comitetul interministerial şi pentru măsurile de 1 iunie sau după 1 iunie se revine până atunci cu alte acte”, a mai spus Arafat.

Întrebat cât va mai fi prelungită starea de alertă, Raed Arafat a precizat: ”Analiza la CNCCI reunoaşte că situaţia e spre îmbunătăţire, dar să vedem cum merge situaţia luna asta, dacă rămâne stabilă sau creşte numărul cazurilor. Starea de alertă ne permite luarea unor măsuri care sunt însă necesare. Dacă se stabilizează situaţia, se va opri. Nimeni nu are niciun interes să menţină România în starea de alertă nicio zi în plus (...) Depinde cum evoluăm. Nu am zis clar după o lună sau două. Declararea stării de alertă depinde să ajungem la stabilitate şi nu mai avem nevoie de ea”, a mai afirmat Arafat.

112
Tagurile:
Guvernul
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume
Tematic
Noile măsuri adoptate de Guvern pentru starea de alertă: ce se întâmplă cu restaurantele
Nelu Tătaru a făcut anunțul nedorit – dacă și de când s-ar prelungi starea de alertă
Starea de alertă se modifică și va include prevederile legii carantinei
Starea de alertă în România s-a prelungit începând de astăzi - restricții în vigoare
HOTĂRÂRE pentru Starea de Alertă - TEXT integral
Se prelungeşte starea de alertă – ce activităţi sunt interzise

Загрузка...
Vladimir Putin

Ce rezultate a înregistrat Putin după vaccinare

0
(reînnoit 20:01 10.05.2021)
Președintele a vorbit despre rezultatele înregistrate după ce s-a vaccinat împotriva coronavirusului.

BUCUREȘTI, 10 mai – Sputnik. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că are un rezultat pozitiv după vaccinarea împotriva coronavirusului. Potrivit medicilor, șeful statului are un coeficient de pozitivitate egal cu 15.

“În ceea ce privește servitorul vostru umil, între-adevăr, pe 9 mai am fost testat, iar rezultatul este pozitiv. Ați vorbit despre aceste titre, acum specialiștii vorbesc de coeficientul de pozitivitate – care la mine este de 15. Precum au spus medicii, e un rezultat bun”, a declarat Putin la postul de televiziune Rossiya 24, fiind întrebat de un jurnalist despre rezultatele vaccinării împotriva COVID-19.

​Pe 23 martie, președintele rus a primit prima component a vaccinului rusesc împotriva coronavirusului, iar pe 14 aprilie și-a administrat cel de-al doilea component. După vaccinare, Putin a menționat că potrivit medicilor, reacția imună a fost una bună. În același timp, președintele nu a numit preparatul cu care a fost vaccinat, denumirea acestuia fiind cunoscut doar de medicul personal al liderului rus.

0
Tagurile:
Vladimir Putin
Tematic
Putin: Nu există iertare pentru cei care pun în aplicare planuri agresive
Presa a aflat unde ar putea avea loc întâlnirea dintre Putin și Biden
Știrea zilei: Un ministru român i-a scris lui Putin! Nu vrem să fim dușmani!
Putin și Erdogan au discutat despre situația pandemică
Putin i-a felicitat pe liderii și cetățenii statelor CSI cu aniversarea a 76-a a Victoriei
Peskov a explicat cuvintele lui Putin despre „călăii nezdrobiți”
Putin i-a îndemnat pe ruși să se vaccineze activ

Загрузка...