Cartierul Cotroceni, întoarcere în Bucureştiul interbelic - GALERIE FOTO

247
(reînnoit 18:02 05.04.2021)
  • Cartierul Cotroceni, București
  • Cartierul Cotroceni, București
  • Cartierul Cotroceni, București
  • Cartierul Cotroceni, București
  • Cartierul Cotroceni, București
  • Cartierul Cotroceni, București
  • Cartierul Cotroceni, București
  • Cartierul Cotroceni, București
  • Cartierul Cotroceni, București
  • Cartierul Cotroceni, București
  • Cartierul Cotroceni, București
  • Cartierul Cotroceni, București
  • Cartierul Cotroceni, București
  • Cartierul Cotroceni, București
  • Cartierul Cotroceni, București
  • Cartierul Cotroceni, București
  • Cartierul Cotroceni, București
  • Cartierul Cotroceni, București
  • Cartierul Cotroceni, București
  • Cartierul Cotroceni, București
  • Cartierul Cotroceni, București
  • Cartierul Cotroceni, București
  • Cartierul Cotroceni, București
  • Cartierul Cotroceni, București
  • Cartierul Cotroceni, București
Cartierul Cotroceni, o oază de linişte şi verdeaţă în mijlocul unei metropole aglomerate şi agitate, este un loc încărcat de istorie, care a păstrat farmecul interbelic, unicitatea sa fiind dată de arhitectura aparte. Sputnik vă oferă o prezentare şi o galerie foto.

BUCUREŞTI, 3 apr – Sputnik. Cartierul Cotroceni este unul dintre cele mai frumoase cartiere din ţară, dar şi din Europa, fiind plasat printre primele 20 de cartiere din Europa, într-un clasament realizat de TravelSupermaket.com. Nu numai că este o oază de linişte şi verdeaţă în mijlocul unei metropole aglomerate şi agitate, dar este un loc încărcat de istorie, care a păstrat farmecul perioadei interbelice, neavând niciun bloc construit în perioada comunistă.

Astfel, cartierul Cotroceni a fost printre puţinele care au scăpat de demolările din planul de sistematizare comunistă, iar unicitatea sa este dată de arhitectura aparte, îmbinând diferite stiluri: neoromânesc, Art Deco, Art Nouveau, modernist, predominant fiind stilul neoromânesc. Stilul neoromânesc este un stil specific naţional, original, introdus la sfârşitul secolului al XIX-lea şi al cărui apogeu a fost atins în perioada interbelică.

Scurtă istorie a cartierului

Acum mai bine de patru secole, locul unde se află astăzi cartierul era un sat înconjurat de vestiţii codri ai Vlăsiei, satul numindu-se Cotrocenii de Jos, iar pe dealul Cotroceni (sau Cotrocenii de Sus) se afla un schit de călugări. În 1660, zona Cotrocenilor intră în proprietatea lui Șerban Cantacuzino, care va construi aici ulterior Mănăstirea Cotroceni şi casele domneşti şi mai multe proprietăţi. În perioada în care Șerban Cantacuzino a fost domn al Țării Românești (1678-1688), Mănăstirea Cotroceni a devenit cel mai bogat și însemnat lăcaș de cult din țară, fiind locul unde s-a desfăşurat o intensă şi prolifică activitate culturală, fiind înfiinţată o tipografie unde au fost tipărite nenumărate înscrisuri în limba română.

Astfel, aici a fost tipărită în limba română şi prima traducere integrală a textului biblic, Biblia de la 1688. Activitatea de dezvoltare culturală a fost continuată de urmașul său, Constantin Brâncoveanu, în timpul căruia Ţara Românească a cunoscut o lungă perioadă de pace şi o intensă înflorire şi dezvoltare culturală și a vieții spirituale.

În secolul al XIX-lea, zona Cotroceni a cunoscut o nouă etapă de dezvoltare, atunci când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a locuit aici, utilizând Mănăstirea Cotroceni ca reședință domnească de vară. În anul 1860 medicul şi farmacistul Carol Davila a înfiinţat în zona Cotroceni, împreună cu horticultorul austriac Ulrich Hoffmann, Grădina Botanică din București. 24 de ani mai târziu, Grădina a fost relocată în spațiul în care se află în prezent de către Dimitrie Brândză, botanist român şi unul dintre întemeietorii școlii botanice românești.

De asemenea, la începutul secolului XX este construit în Cotroceni Palatul Facultății de Medicină, o altă clădire-simbol a Bucureştiului, în stil neoclasic francez, după un proiect al arhitectului elvețian Louis Pierre Blanc.

Actualul Palat Cotroceni, reședință regală, care servește astăzi ca sediu al Președinției României, a fost construit la decizia lui Carol I, care a hotărât să ridice în incinta mănăstirii un palat care să fie reşedinţă oficială a moștenitorilor Coroanei. După ce au fost demolate casele domneşti, construcţia propriu-zisă a palatului începe în 1893. Deşi ridicarea edificiului a durat circa trei ani, amenajarea lui şi transformările ulterioare au avut loc pe parcursul mai multor decenii. Principele Ferdinand şi Principesa Maria (viitoarea Regina Maria) s-au mutat la Cotroceni în martie 1896.

După finalizarea construcţiei Palatului Cotroceni, zona a început să capete popularitate tot mai mare. În perioada interbelică, cartierul Cotroceni s-a dezvoltat tot mai mult, în această perioadă fiind construite majoritatea caselor şi vilelor. În cartier au locuit în mare parte personalităţi din domeniul culturii, ştiinţei, al artei, precum profesori, medici, artiști, scriitori: Ion Barbu, Adrian Maniu, Ion Minulescu, Carol Davila sau Eugen Lovinescu.

În timpul celui de-al doilea Război Mondial, cartierul Cotroceni și Grădina Botanică au fost bombardate, printre cei răniți fiind şi poetul Ion Minulescu și compozitorul Vasile Vasilache. După încheierea războiului, casele avariate au fost recondiționate sau reconstruite după arhitectura iniţială.

După venirea comuniştilor la putere, Palatul Cotroceni devine Palatul Pionierilor. Cutremurul din 1977 a avariat palatul, iar lucrările de restaurare au durat aproximativ 10 ani, fiind coordonate de arhitectul Nicolae Vlădescu. În 1984, Ceauşescu va demola biserica veche a mănăstirii Cotroceni, iar în 1991 se deschide Muzeul Naţional Cotroceni. Între 2003 și 2004, biserica fostei mănăstiri a fost parţial rezidită, în naos fiind încastrate câteva fresce din cele originale, realizate de celebrul zugrav Pârvu Mutu (reprezentant de seamă al stilului brâncovenesc), iar în perioada 2008-2009 a fost finalizată reconstrucția integrală a bisericii.

Stilul neoromânesc

Stilul neoromânesc, predominant în cartierul Cotroceni, este un curent artistic apărut la sfârşitul secolului al XIX-lea, prin care arhitecţii români au dorit să exprime unicitatea naţională, specificul românesc, creând un stil original. Astfel, în acest stil, iniţiat de arhitecţii Ion Mincu (1852-1912) şi Ion N. Socolescu (1856-1924), au fost integrate elemente din arta populară (ornamentică, simboluri, motive legate de casa ţărănească), elemente de simbolistică creştină (identitatea religioasă a poporului român), precum şi din arta brâncovenească.

Istoricul şi cercetătorul Alexandru Popescu, în cartea sa „Casele şi palatele bucureştenilor” (Editura Cetatea de Scaun, 2018, p. 69), enumeră câteva dintre aceste elemente caracteristice stilului neoromânesc: „foişorul, arcatura trilobată (care trădează uneori o uşoară influenţă balcanică), stâlpii de lemn, decoraţia abundentă şi culoarea, printr-o ceramică smălţuită policromă, o tratare a cornişei ca o streaşină obişnuită de casă ţărănească, includerea acoperişului în imaginea faţadei ca element de ornament, decoraţie în stuc de factură brâncovenească.”

Astfel, o plimbare prin cartierul Cotroceni ne întoarce în timp, în Bucureştiul interbelic, dar ne oferă şi prilejul să redescoperim simbolistica neoromanească, unică şi cu totul aparte. O simbolistică fascinantă, exprimată, într-un mod rafinat, în ornamentica arhitecturală, simbolistică asupra căreia s-a depus, din păcate, negura uitării după anii întunecaţi de comunism şi în contextul vremurilor de derivă ce au următ căderii comunismului. Astfel că este necesar să o redescoperim, pentru a regăsi ceva din identitatea acestui popor.

Istoricul de arhitectură Valentin Mandache prezintă, într-un material video postat pe Youtube, câteva elemente de simbolistică neoromanească descoperite în ornamentica unei case modeste din Cotroceni: un disc cu patru aripi, simbol al serafimului, serafimii la ferestre, zburând în jurul casei binecuvântate şi ocrotite de divinitate, simbolul păsărilor hibride (combinaţie între vultur şi păun, vulturul fiind spirit protector în mitologia ţărănească), simbol al cuplului fondator al casei, vegetaţia luxuriantă întruchipând proprietatea şi bunăstarea familiei, simbolul funiei (simbol al infinitului, al aspiraţiei spre înălţimi, al legăturii dintre cer şi pământ), simbolul păunului (simbol protector), viţa de vie şi strugurele (simboluri creştine), păunul reprezentat consumând struguri care cresc din coada sa (simbolul ciclului cosmic), trinitatea creştină.

247
  • Cartierul Cotroceni, București
    © Sputnik / Stringer

    Cartierul Cotroceni, București

  • Cartierul Cotroceni, București
    © Sputnik / Stringer

    Cartierul Cotroceni, București

  • Cartierul Cotroceni, București
    © Sputnik / Stringer

    Cartierul Cotroceni, București

  • Cartierul Cotroceni, București
    © Sputnik / Stringer

    Cartierul Cotroceni, București

  • Cartierul Cotroceni, București
    © Sputnik / Stringer

    Cartierul Cotroceni, București

  • Cartierul Cotroceni, București
    © Sputnik / Stringer

    Cartierul Cotroceni, București

  • Cartierul Cotroceni, București
    © Sputnik / Stringer

    Cartierul Cotroceni, București

  • Cartierul Cotroceni, București
    © Sputnik / Stringer

    Cartierul Cotroceni, București

  • Cartierul Cotroceni, București
    © Sputnik / Stringer

    Cartierul Cotroceni, București

  • Cartierul Cotroceni, București
    © Sputnik / Stringer

    Cartierul Cotroceni, București

  • Cartierul Cotroceni, București
    © Sputnik / Stringer

    Cartierul Cotroceni, București

  • Cartierul Cotroceni, București
    © Sputnik / Stringer

    Cartierul Cotroceni, București

  • Cartierul Cotroceni, București
    © Sputnik / Stringer

    Cartierul Cotroceni, București

  • Cartierul Cotroceni, București
    © Sputnik / Stringer

    Cartierul Cotroceni, București

  • Cartierul Cotroceni, București
    © Sputnik / Stringer

    Cartierul Cotroceni, București

  • Cartierul Cotroceni, București
    © Sputnik / Stringer

    Cartierul Cotroceni, București

  • Cartierul Cotroceni, București
    © Sputnik / Stringer

    Cartierul Cotroceni, București

  • Cartierul Cotroceni, București
    © Sputnik / Stringer

    Cartierul Cotroceni, București

  • Cartierul Cotroceni, București
    © Sputnik / Stringer

    Cartierul Cotroceni, București

  • Cartierul Cotroceni, București
    © Sputnik / Stringer

    Cartierul Cotroceni, București

  • Cartierul Cotroceni, București
    © Sputnik / Stringer

    Cartierul Cotroceni, București

  • Cartierul Cotroceni, București
    © Sputnik / Stringer

    Cartierul Cotroceni, București

  • Cartierul Cotroceni, București
    © Sputnik / Stringer

    Cartierul Cotroceni, București

  • Cartierul Cotroceni, București
    © Sputnik / Stringer

    Cartierul Cotroceni, București

  • Cartierul Cotroceni, București
    © Sputnik / Stringer

    Cartierul Cotroceni, București

Sputnik V

OMS anunţă inspecția comună în mai a laboratoarelor unde se fabrică Sputnik V

116
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) vor vizita împreună laboratoarele în care se fabrică vaccinul rusesc Sputnik V împotriva COVID-19, a declarat joi, pentru agenţia Sputnik, un reprezentant al OMS.

BUCUREŞTI, 22 apr – Sputnik. „Inspecțiile pentru bune practici clinice sunt efectuate în luna aprilie de către o echipă comună EMA / OMS. Inspecțiile la fața locului pentru bune practici de fabricație se aşteaptă să aibă loc în perioada 10 mai - prima săptămână a lunii iunie, aceste date fiind convenite cu producătorul”, a declarat pentru Sputnik un reprezentant al OMS.

Atât OMS, cât și EMA continuă să primească date de la Gamaleia Center, dezvoltatorul Sputnik V, ceea ce face parte dintr-un proces de revizuire în desfăşurare, a adăugat reprezentantul.

La începutul acestei zile, viceministrul rus de Externe, Sergei Vershinin, a declarat, după o întâlnire cu directorul general al OMS, Tedros Adhanom, că vaccinul Sputnik V poate primi aprobarea Organizației Mondiale a Sănătății în câteva săptămâni după desfăşurarea misiunii OMS, care ar urma să sosească în țară în luna mai.

Sputnik V, primul vaccin împotriva coronavirusului înregistrat din lume, a fost aprobat până acum pentru utilizare de urgență în 60 de țări de pe glob. Potrivit unei analize intermediare din studiul publicat în revista ştiinţifică The Lancet, vaccinul are o eficacitate de 91,6%.

116
Tagurile:
Sputnik V
Тема:
Vaccinul Sputnik V
Tematic
Noi date: Sputnik V, eficient în proporție de 97,6%
Germania vrea să cumpere vaccinul Sputnik: 30 de milioane de doze numai în această vară
OMS spune când va fi autorizat vaccinul ”Sputnik V”

Загрузка...
Creierul

Scenariu halucinant: Tehnologia „Cip în creier” - „furtul amintirilor şi gândurilor”

206
(reînnoit 20:15 22.04.2021)
Unul dintre potențialele scenarii la care ar putea duce tehnologia „Brain Chip” ar putea fi acela ca o persoană care își încarcă amintirile într-un cloud să nu mai poată achita taxele de întreținere.

BUCUREŞTI, 22 apr – Sputnik. Tehnologia care ar putea permite omului să fuzioneze cu computerul prin implantarea unui cip în creier ar putea da naștere la o nouă serie de probleme, unele dintre acestea fiind legate de confidențialitate, potrivit Daily Mail.

Potrivit ziarului, dezvoltatorii acestei tehnologii, precum Elon Musk cu proiectul său Neuralink, ar trebui să îşi asume „mari responsabilități”.

„În cazul în care o utilizare pe scară largă ne va lega de cloud, nu ca terapie, și se va ajunge la fuzionarea oamenilor cu AI, modelul economic va fi să ne vindem datele”, a spus dr. Susan Schneider, director fondator al Center for the Future Mind. „Cele mai multe gânduri ale noastre interioare ar putea fi vândute celui mai mare ofertant. De asemenea, vom avea nevoie de un abonament pe care să îl plătim? Ce se va întâmpla dacă puterile străine se vor ocupa de gândurile noastre?”, se întreabă aceasta.

De asemenea, ea s-a întrebat ce s-ar întâmpla dacă o persoană îşi va încărca amintirile în cloud și apoi va fi incapabilă să plătească taxele de întreținere.

Schneider a subliniat, de asemenea, planurile dezvăluite de CEO-ul Facebook, Mark Zuckerberg, în 2019, când a vorbit despre un dispozitiv portabil capabil să citească gândurile oamenilor și să traducă semnalele cerebrale pentru mașini. Acesta a spus atunci că „scopul este să controlezi [cu gândurile] ceva în realitatea virtuală sau augmentată”.

„Pot să-mi imaginez Facebook «recoltând» cele mai multe gânduri interioare ale noastre pentru a face oamenii dependenți de platforma lor. Este vorba despre ceea ce se întâmplă în mintea noastră și de marketing cu ceea ce se întâmplă acolo”, a avertizat Schneider, citată de Sputnik News
206
Tagurile:
Creier
Tematic
Elon Musk anunţă crearea unui cip care va transmite muzică direct în creier
Masca anti-Covid cu CIP, o realitate recunoscută oficial! Ce se urmărește
Israel și Cipru au semnat un acord de liberă circulație
Biserica Ortodoxă a Ciprului a cerut retragerea piesei „El Diablo” de la Eurovision
Cartea de identitate cu cip: ce date personale va cuprinde

Загрузка...