Echipa Națională de fotbal a României. Antrenorul Mirel Rădoi

Meciul Islanda - România: Rădoi a anunțat lotul

110
Dacă va trece de Islanda, România va înfrunta Bulgaria sau Ungaria, tot în deplasare, în barajul decisiv de calificare pentru EURO 2020, la 12 noiembrie.

La 26 martie, când ar fi trebuit să joace cu România, potrivit programării iniţiale, Islanda era cu moralul ridicat. Naționala antrenată de suedezul Eric Hamren venea după o serie de cinci meciuri fără înfrângere şi miza şi pe un teren îngheţat, la Reykjavik, care ar fi îngreunat misiunea ”tricolorilor”.

Apoi, pandemia a schimbat lumea şi a mutat barajul Islanda - România pentru data de 8 octombrie. Doar că, între timp, Islanda a suferit două înfrângeri în noua ediție a Ligii Națiunilor: 0-1 cu Anglia acasă și 1-5 cu Belgia în deplasare.

Selecționerul României, Mirel Rădoi, avertizează că Islanda nu a devenit mai slabă după declanșarea pandemiei de COVID-19. ”N-aș vrea ca lumea să aibă imaginea Islandei din meciul pierdut cu 1-5 contra Belgiei. După părerea mea, din acea echipă se pot regăsi împotriva României maximum doi jucători: fundașul stânga Skulasson și mijlocașul central Bjarnasson. Islanda seamănă cu Norvegia, un clasic 4-4-2 bazat pe forță, un 4-4-1-1 pe faza defensivă, disciplinați, organizați, forțează adversarul să greșească”, a declarat Mirel Rădoi pentru Gazeta Sporturilor.

Dacă va trece de Islanda, România va înfrunta Bulgaria sau Ungaria, tot în deplasare, în barajul decisiv de calificare pentru EURO 2020, la 12 noiembrie.

Mirel Rădoi a anunțat lotul României pentru meciul din Islanda (8 octombrie), din semifinalele barajului pentru Euro 2020, și pentru dubla cu Norvegia (11 octombrie) și Austria (14 octombrie), din noua ediție a Ligii Națiunilor. În premieră a fost convocat Mario Camora, în vârstă de 34 de ani. Fundașul stânga de la CFR Cluj a obținut recent cetățenia română și poate bifa primul meci la naționala ”tricoloră”, devenind astfel primul jucător naturalizat. Născut în Portugalia, Camora a debutat în Liga 1 în 2011, iar între timp a devenit unul dintre cei mai importanți fotbaliști din istoria clubului, având 4 titluri de campion cu CFR Cluj.

„Este de ani de zile la un nivel incredibil. Camora e un jucător pe care eu am vrut să-l transfer la FCSB de la CFR şi nu am putut”, a spus Mirel Rădoi. Chiar și așa, mai mulți suporteri au contestat decizia lui Rădoi de a-l convoca pe Camora.

Rădoi nu a chemat nici un jucător de la fosta sa echipă, FCSB. Dennis Man și Florinel Coman au fost în cărți. Coman nu și-a revenit după accidentarea suferită în meciul cu FK Backa Topola din Liga Europei, în timp ce Man este infectat cu coronavirus.

Iată toată lista jucătorilor convocați de Mirel Rădoi

Portari: Ciprian Tătăruşanu (AC Milan), Florin Niţă (Sparta Praga), David Lazar (Astra);  

Fundaşi: Sergiu Hanca (KS Cracovia), Andrei Burcă (CFR Cluj), Vlad Chiricheş (Sassuolo), Dragoş Grigore (Ludogorets), Alin Toşca (Gaziantep), Ionuţ Nedelcearu (FC Ufa), Nicuşor Bancu (Universitatea Craiova), Mario Camora (CFR Cluj)

Mijlocaşi: Alexandru Creţu (NK Maribor), Alexandru Maxim (Gaziantep), Răzvan Marin (Cagliari), Nicolae Stanciu (Slavia Praga), Alexandru Cicâldău (Universitatea Craiova), Gabriel Iancu (FC Viitorul Constanţa), Ciprian Deac (CFR Cluj), Alexandru Mitriţă (New York City), Ianis Hagi (Glasgow Rangers)

Atacanţi: Claudiu Keşeru (Ludogorets), Denis Alibec (Astra), George Puşcaş (Reading)

Partidele naționalei României cu Islanda, Norvegia și Austria din această lună vor fi transmise în direct de PRO TV.

110
Tagurile:
Fotbal, Meci, România, Islanda
Nelu Tătaru

ALERTĂ: Au recunoscut RAPORTĂRI false COVID! Tătaru, demis?

199
Un scandal care ar trebui să ducă la demisia lui Nelu Tătaru: în perioada estivală, de la Constanța nu au venit datele reale ale infectărilor – și, în consecință, nu s-au luat măsuri adecvate, deși erau zeci de mii de turiști pe Litoral

BUCUREȘTI, 24 oct – Sputnik. Este știrea bombă care ar trebui să ducă la demisia lui Tătaru: în toată perioada pandemiei, inclusiv în perioada estivală, autoritățile din Constanța, mai bine zis DSP iar, ulterior prefectura, nu au raportat la Bucureşti datele reale ale infectărilor cu SARS Cov2!

Conform Antena 3, situaţia a fost descoperită de jurnaliştii care au sesizat diferența uriașă între numărul de testări făcute în câteva zile consecutive.

Explicația este uluitoare: s-au raportat doar testele efectuate în spitale și nu s-au luat în seamă testele din clinicile private, extrem de solicitate mai ales în perioada estivală.

Sursa citată precizează că DSP Constanța ”a admis greșeala făcută”, explicând că… ”este vorba despre o eroare umană, că s-au înregistrat doar testele din spitalele publice făcute în centrele care sunt acreditate de Ministerul Sănătăţii, iar datele raportate de aceste centre nu au fost coroborate cu cele din unităţile private care fac testări pentru COVID”.

DSP şi Prefectura spun acum că, în acest moment, ”situația a fost remediată”. Antena 3 îl citează pe directorul DSP care spune că ”are toate raportările, dar care nu au fost făcute publice din aceasta eroare umană, mai departe, către presă și către autoritățile centrale”.

Acum, jurnaliștii avansează chiar o estimare uluitoare – cifra reală a infectărilor din Constanța ar fi fost, de fapt, de multe ori mai mare!

Subliniem importanța faptului că aceste falsuri au fost perpetuate în toată perioada estivală, când s-au înregistrat cifre record al turismului pe Litoral. Deci, faptul este de o gravitate uriașă!

Întrebare – cât de mult au influențat aceste falsuri măsurile luate la nivelul județului, al zonei Litoralului – și din această cauză câți s-au îmbolnăvit… și chiar câți au decedat?

În aceste condiții, responsabilii de această eroare care dă totul peste cap ar trebui să răspundă, în frunte cu ministrul Nelu Tătaru! Reamintim că pentru cazul Colectiv, în care s-a considerat că sistemul sanitar nu a reacționat bine, a demisionat premierul.

Acum, când poate sunt mai multe victime din cauza raportărilor false și a măsurilor luate în consecință, va răspunde… cine? Că înțeleg că indiferent de ce face, de ce se întâmplă în țară, de câți se îmbolnăvesc sau mor, indiferent cine câștigă alegerile, Orban rămâne premier, conform lui Iohannis și, din câte se pare, lui Zuckerman.

199
Tagurile:
coronavirus, COVID-19, Nelu Tătaru
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume

Загрузка...
RO-ALERT - alertă coronavirus

Numărul de cazuri COVID - 19 în România pe 24 octombrie

105
(reînnoit 13:20 24.10.2020)
În urma testelor efectuate la nivel național au fost înregistrate 4761 de cazuri noi de persoane infectate cu COVID – 19

BUCUREȘTI, 24 oct - Sputnik. Grupul de Comunicare Strategică anunță că până astăzi, pe teritoriul României, au fost confirmate 205.793 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19), iar 147.932 de pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 4.761 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV - 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Până astăzi, mai informează GCS, 6.318 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În ultimele 24 de ore au fost raportate 73 de decese (49 bărbați și 24 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus. Dintre acestea, 2 decese au fost înregistrate la categoria 30-39 de ani, 3 decese la categoria de vârstă 40-49 de ani, 5 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 14 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 25 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 24 decese la categoria de peste 80 de ani.

Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 10.307. Dintre acestea, 787 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 3.036.643 de teste. Dintre acestea, 33.843 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 19.931 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 13.912 la cerere.

Pe teritoriul României, 37.650 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 23.178 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 51.139 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 51 de persoane.

De asemenea, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore, 5.889 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 789.082 lei, fiind constatate 4 infracțiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor.

Șeful OMS avertizează că următoarele luni vor fi foarte dure

Situația născută din propagarea coronavirusului va fi foarte dificilă în lunile care urmează, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, potrivit Sputnik Franța. 

”Suntem la o răscruce critică a pandemiei de Covid 19, în particular în emisfera nordică. Următoarele luni vor fi foarte dificile și anumite țări sunt pe o traiectorie periculoasă”, a avertizat Tedros Adhanom Ghebreyesus.

Numeroase state se confruntă cu o creștere a numărului de decese, iar această situație ar putea epuiza resursele sistemelor lor de sănătate, a explicat patronul OMS.

El i-a chemat pe șefii de stat și de Guvern să împiedice o asemenea prăbușire adoptând măsuri urgente pentru a evita creșterea ratei mortalității și închiderea școlilor.

Potrivit ultimelor date de la OMS, există mai mult de 41,5 milioane de cazuri în lume și mai mult de 1,13 pacienți au decedat. Țările cele mai afectate sunt SUA, India și Brazilia.

105
Tagurile:
România, COVID-19, coronavirus
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume

Загрузка...
Protestele pensionarilor în Minsk

Belarusul îngroapă ideea “revoluției colorate”

0
(reînnoit 17:03 24.10.2020)
Diminuarea avântului protestatar în Belarus indică asupra existența unui scepticism legat de fenomenul „revoluțiilor colorate”.

MOSCOVA, 24 oct – Sputnik, Irina Alksnis. Opoziția belarusă este atât de ghinionistă, încât are toate șansele să piardă chiar și la nominalizarea la titlul de “Ghinionistul anului”. Împotriva ei sunt atât circumstanțele care nu depinde de ea, cât și propriii lideri, care înaintează niște inițiative atât de exotice, încât nu e clar cum de reușesc să-și mai păstreze reputația și imaginea personală.

Duminică expiră termenul “notei ultimative”, înaintată lui Aleksandr Lukașenko acum două săptămâni de către Svetlana Tihanovskaia. Din momentul în care nu există niciun fel de semne că autoritățile belaruse intenționează să realizeze aceste revendicări, de luni, potrivit promisiunilor “președintelui Sveta”, Belarusul ar trebui să intre în regimul haosului grevelor naționale, blocărilor de șosele și a prăbușirii vânzărilor în magazinele de stat.

Însă, odată cu trecerea timpului, o astfel de evoluție a lucrurilor pare tot mai fantezistă.

Se pare că acest lucru au început să înțeleagă chiar și cei din consiliul coordonator al opoziției, care acum este preocupat cum să iasă din această situație incomodă cu pierderi minime. Unul din membrii lui, Pavel Latușko, a declarat că pe măsura expirării notei ultimative, care prin minune s-a transformat în una “popular”, își vor intensifica acțiunile. E o formulare destul de comodă, care oferă un mare spațiul de interpretări și nu obligă la nimic.

Însă ar fi incorect să afirmă că eșecul protestelor din Belarus se datorează exclusiv factorilor interni, chiar dacă acestea joacă un prim rol.

Opoziția belarusă (și protectorii ei externi) au avut nenorocul să demareze o răsturnare a puterii în perioada unei discreditări totale a fenomenului “revoluției colorate”.

Peste 15 ani acest fenomen reprezenta o adevărată amenințare pentru autorități și totodată o inspirație pentru opoziția dintr-un număr mare de stat. “Revoluțiile colorate” erau considerate o armă perfectă și atotputernică pentru răsturnarea unor conducători și regimuri indezirabile. Acest concept demoraliza pe unii și insufla încredere altor în apropiata victorie.

Însă, cel mai important lucru era credința multor oameni, care nu aveau nicio tangență cu politica, în posibilitatea de a schimba în acest fel viața spre bine.

O “revoluție colorată” nu este doar o lovitură de stat. Aceasta este imposibilă fără mase mari de oameni pe stradă, apolitici în viața de zi cu zi, dar care devin convinși că o schimbare bruscă a puterii, prin ignorarea tuturor regulilor scrise, de dragul unui viitor luminous. Anume acest lucru a determinat zeci și sute de mii de oameni să iasă în piața din Cairo în 2011 și pe Maidanul din Kiev în 2013.

Apropo, protestele belaruse inițial se puteau lăuda cu un număr mare de demonstranți, însă în fiecare săptămână numărul protestatarilor se micșorează.

Problema nu este în oboseala oamenilor de manifestații fără un rezultat și faptul că lozinca “Lukașenko, pleacă!” nu are puterea magică de a izgoni un lider național “incorect”. În paralel cu evenimentele din Belarus, și în alte colțuri ale lumii au loc niște procese importante, care determină cetățenii republicii să judece la rece ceea ce se întâmplă acasă.

Există Kârgâzstanul, care trecere prin a treia mare criză politică din ultimii 15 de ani, în privința căreia se utilizează eticheta de “revoluție colorată”. Anume această țară din Asia Mijlocie a avut cel mai mare aport la discreditarea fenomenului, pentru că principalul rezultat pentru toate loviturile de stat, însoțite de dezordini de stradă și anarhie, a devenit lipsa unor schimbări spre bine pentru societatea kârgâză.

Există Armenia. Pe fundalul unei atitudini sceptice față de orice maidane și eșecurile lor tot mai frecvente, anume evenimentele din Erevan din 2018 au servit drept un exemplu cras al unei revoluții de catifea care și-a atins scopul. Poporul răsculat în numele democrației, viitorului european și combaterea corupției a reușit să răstoarne puterea, a pus în fruntea statului pe cel în care avea încredere, iar noul lider are cu ce să se laude în ultimii ani de activitate. În orice caz, lipsa unor rezultate catastrofale, precum cele din Ucraina sau chiar în Kârgâzstan, ar putea fi considerate adevărate realizări pentru vremurile de azi.

Însă ce sens are opțiunea europeană a poporului, înfrângerea corupților din guvernarea precedentă și alegerea unui lider democrat progresist dacă Armenia a ajuns din nou în epicentrul unui conflict sângeros? Plus, chiar și un om care este departe de  politică înțelegere că Azerbaidjan a profitat de căutările democratice ale vecinului, iar rezultatele acestui lucru îl observăm în Nagorno-Karabah.

Noțiunea de “revoluție colorată” sugerează ideea că lumea reprezintă un loc minunat, însorit și prietenos, unde oamenii sunt frați și e suficient să fie eliminate forțele găunoase din fruntea statului, pentru ca țara să se transforme într-o grădină înfloritoare, în care toți coexistă în armonie. Kârgâzstanul și Armenia pentru societatea belarusă reprezintă o amintiră că o astfel de reprezentare nu este decât o iluzie, care nu are nicio legătură cu realitatea internă, nici în politica externă.

Nu e de mirare că protestele din Belarus se mișcă spre un eșec inevitabil.

În acest fel, republica își va bate propriul cui în sicriul mitului universal al “revoluției colorate”.

0
Tagurile:
Belarus
Тема:
Proteste în Belarus
Tematic
Un nou protest în Belarus: Au răsunat împușcături
Merkel se va întâlni marți cu Tihanovskaia
Aurescu, decizie de VĂCAR supărat - pe un stat
1,5 mil. doze vaccin rusesc Sputnik V, produse în decembrie
Borrell a promis că UE îl va izola pe Lukașenko
Tihanovskaia i-a înaitat lui Lukașenko o notă ultimativă

Загрузка...