Засуха

Strigătul de disperare al agricultorilor români

197
(reînnoit 16:31 10.09.2020)
În Dobrogea, un grup de fermieri a arătat că situația este gravă, așa că, nemaiavând nici o soluție, au apelat la o măsură disperată, pentru a atrage atenția opiniei publice asupra secetei grave cu care se confruntă.

BUCUREȘTI, 10 sept – Sputnik. ”Vrem apă!” – acesta este mesajul pe care un grup de fermieri din Dobrogea l-a scris pe câmp.

Inițiativa aparține Grupului de Inițiativă Civică a Fermierilor Dobrogeni. În 2020, seceta a distrus aproape în proporție de 100% unele recolte din zona de sud-est a României.

Timp de trei ore, pe terenul dintre localitățile Comana și Negru Vodă, fermierii au scris cu utilajele mesajul ”Vrem apă!”.

Europarlamentarul Carmen Avram a scris, pe pagina sa de Facebook, că imaginea din Dobrogea este una dintre cele mai sfâșietoare imagini pe care le-a văzut în ultimii 30 de ani.

”Fermieri din Dobrogea, scriind în praful câmpului istovit de secetă: ”Vrem apă”. E suficient de mare, domnule ministru Oros? Se vede până la palat? Mai aveți nevoie de timp, să vă gândiți de partea cui sunteți?”, a scris Carmen Avram.

Fermierii spun că trag un semnal de alarmă disperat către autorități, de a găsi soluții, împreună, la seceta care afectează în mod special zona Dobrogei.

Situația din țară este, însă, cunoscută la nivel guvernamental. Adrian Oros, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a declarat, în iunie, că, în urma verificărilor, suprafața afectată de secetă este de 1.165. 000 de hectare, cu toate că suprafața declarată a fost de 1.452.000 de hectare.

Seceta pedologică este un pericol pentru România, alături de pandemia de coronavirus.

Potrivit specialiștilor în domeniu și fermierilor, o astfel de secetă nu s-a mai întâlnit în ultimii zeci de ani. Cele mai afectate zone sunt Bărăgan, Dobrogea, Moldova și Oltenia.

Adrian Oros a declarat că România se confruntă cu o secetă pedologică și că a mers pe câmp, unde a văzut pagubele produse.

Multe suprafețe însămânțate din primăvară sunt, de asemenea, afectate de secetă.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

197
Tagurile:
România, Pandemie, Secetă
Tematic
Agricultorii s-au pomenit într-o situație dificilă: Seceta compromite recolta
METEO: tornadele şi seceta vor deveni devastatoare în următoarele 3 luni
Seceta se face tot mai simțită. Cum va fi anul agricol 2018
Alegeri prezidențiale în România, turul 2

Alegeri locale: părinții intră cu copiii în cabina de vot

20
(reînnoit 19:18 25.09.2020)
Președintele Autorității Electorale Permanente spune că nu există nici o interdicție pentru copii, numai că micuții mai mari de 5 ani trebuie să poarte mască.

BUCUREȘTI, 25 sept – Sputnik. Autoritățile fac totul pentru ca românii să iasă duminică, 27 septembrie 2020, la vot. Și aceasta pentru că părinții pot intra cu copiii în secția de vot, dar și în cabina de vot.

Constantin- Florin Mitulețu-Buică, președintele Autorității Electorale Permanente, spune că orice părinte care are lângă el un copil își poate exercita dreptul de vot în aceleași condiții ca și până acum și că nu există o interdicție astfel încât părintele să nu aibă acces cu copilul. Legat de purtarea măștii, obligatorie pentru adulți în interiorul secțiilor de vorte, precum și în exteriorul acestora, dacă e aglomerație, Mitulețu-Buică a precizat că regulile pentru copii sunt cele în vigoare pentru orice spațiu public interior, precizează edupedu.ro.

Copiii cu vârsta de până la 5 ani nu trebuie să poarte mască.

Președintele AEP a precizat că a existat la un moment dat o discuție dacă ar putea să existe o interdicție privind accesul copiilor la secția de votare, însă a explicat că sunt situații când părintele nu are cu vine să își lase copilul și atunci ar putea fi îngrădit dreptul de vot al acelei persoane.

20
Tagurile:
Copii, Părinți, Alegeri
Тема:
Alegeri locale în România 2020
Tematic
Alegeri 2020 București: Sondaj IRSOP – Firea pe primul loc
Alegeri locale 2020: măsuri speciale anti-Covid 19
Orban se teme să atace pensiile la CCR înainte de alegeri

Загрузка...
Ransomware attacks global IT systems

Profesorii, metodă scape de hackeri: e la îndemână

49
(reînnoit 17:01 25.09.2020)
Teama profesorilor că orele online le-ar putea fi perturbate de musafiri nepoftiți poate rămâne o amintire, fiindcă dascălii pot apela la o serie de mijloace prin care să nu permită accesul oricui.

BUCUREȘTI, 25 sept – Sputnik. Școala online aduce, după sine, nu doar multe necunoscute – atât pentru elevi cât și pentru profesori, dar, de asemenea, vine cu o serie de probleme de securitate.

Acestea au fost deja semnalate de mai mulți profesori, care s-au trezit că la orele lor online participă și musafiri nepoftiți, persoane care primiseră codul de acces de la elevi și care stârneau un adevărat haos.

Este cunoscută situația din București, acolo unde o oră a fost întreruptă de persoane necunoscute care au început să vorbească urât. Profesoara s-a speriat și a ieșit din lecție.

Reprezentanții Centrului de Răspuns la Incident de Securitate Cibernetică le-au venit în ajutor dascălilor, prin întocmirea unui ghid care să îi ajute pe aceștia să nu cadă în capcana celor care doresc să le strice lecțiile online.

Mai exact, dascălii pot folosi anumite setări.

Mihai Rotariu, purtătorul de cuvânt al CERT-RO spune că este exact ca școală: profesorul intră în clasă și face prezența, după ce face prezența ideală este închis ușor, iar în cazul nostru dacă blocăm accesul ca alte persoane să nu mai intre.

Specialiștii în securitate cibernetică spun că în aplicație există un waiting room - cameră de așteptare - unde profesorii pot valida dacă acei elevi pot intra la cursul lor, iar setările durează cel mult cinci minute.

De asemenea, nimeni nu are voie să vorbească neîntrebat, fiindcă atunci se dezactivează microfonul utilizatorului. El se reactiveză când ridică mâna.

Rotariu spune că prima regulă este să nu fie publicat niciodată online linkul respectiv, codul întâlnirii și parola.

49
Tagurile:
Hackeri, Profesori
Tematic
Atenţie: parolele care pot fi cu uşurinţă sparte de hackeri. Cele mai frecvente erori
Elevii români, stimulați să devină Mini White Hackeri. Un proiect guvernamental
China numește Statele Unite „cel mai mare imperiu de hackeri” din lume

Загрузка...

Turul Cernobîlului: amatorii de turism extrem merg la Pripyat

0
(reînnoit 19:20 25.09.2020)
  • Turiștii în preajma sistemului de radar Duga din zona de excludere a Centralei Cernobîl
  • Un turist își face poză în fața stelei Pripyat
  • Semnul radiației în zona de excludere a Centralei Cernobîl
  • Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl
  • Roata mare din zona de excludere a Centralei Nucleare Cernobîl
  • Un desen pe zidul unei clădiri din zona de excludere a Centralei Cernobîl
  • Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl
  • Turiștii în preajma unui stadion abandonat în Pripyat
  • Turiștii la bustul lui Lenin în zona de excludere de la Cernobîl
  • Turiștii în preajma palatului culturii Energetik în zona de excludere Cernobîl
  • Măsurarea nivelului de radiație în zona de excludere
  • O turistă face poze pe fundalul sarcofagului în zona de excludere Cernobîl
  • O grădiniță abandonată în zona de excludere Cernobîl
  • O grădiniță abandonată în zona de excludere Cernobîl
  • Un panou de metal într-un magazin de suvenire, în fața punctului de control Dityatki, în zona de excludere Cernobîl
  • Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl
  • Turiștii fac poze pe fundalul sarcofagului în zona de excludere Cernobîl
  • O turistă în apropierea caruselului în zona de excludere Cernobîl
  • O turistă în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl
  • Fostul palat de cultură Energetik în zona de excludere Cernobîl
  • Turiștii, la magazinul de suvenire în zona de excludere
De nouă ani, zona de excludere din preajma Centrale Nucleare Cernobîl, fostul orășel Pripyat, a devenit un punct de atracție pentru amatorii turismului extrem.

26 aprilie 1986, în urma unei explozii la reactorul 4 al Centralei, în zonă s-a scurs o cantitate imensă de substanțe radioactive, iar toată populația din Pripyat a fost evacuată, oamenii și-au abandonat în grabă casele. Astăzi, aici pot fi văzute niște peisaje post-apocaliptice, un loc în care timpul s-a oprit în aprilie 1986.

În anii 90, după ce au fost întreprinse măsuri de lichidare a consecințelor avariei de la Centrala Nucleară de la Cernobîl și după diminuarea nivelului de radiație în zona centrală și împrejurimi, zona de excludere a devenit un punct de atracție: atât pentru excursii ilegale, cât și pătrunderi ilegale.

Potrivit unui raport al ONU din 2002, cea mai mare parte a locurilor din zona de excludere sunt sigure pentru sănătatea oamenilor.

În anul 2010 a fost luată decizia de deschidere a zonei pentru toți doritorii (până atunci accesul era restricționat). Conform unui ordin al ministrului ucrainean pentru Situații Excepționale, Viktor Baloga, au fost efectuate studii rediologice, au fost elaborate cartograme a nivelurilor de radiație, în baza cărora au fost elaborate traseele pentru vizitatori.

Rezultatele studiilor au arătat că pe teritoriul acestor trasee în zona cu o rază de 30 de kilometri o persoană se poate afla 4-5 zile, iar în zona de 10 kilometri – o zi. În decembrie 2010, a fost emist un ordin prin care erau stabilite noile reguli pentru vizitarea zonei de excludere de către cetățenii Ucrainei, delegații străine și unii cetășenii străini, precum și regulile de siguranță radioactivă, care trebuie să fie respectate în timpul vizitării zonei. În februarie 2011, regulile au fost înregistrate de Ministerul Justiției a Ucrainei, intrând în vigoare în martie. Din această clipă a fost lansat turismul în zona Cernobîl conform unui nou program.

În anul 2011 accesul în Zonă a fost restricționat din nou, sub pretextul că banii obținuți din turism nu erau utilizați pentru ajutorarea regiunii afectate. La sfârșitul anului 2011, accesul pentru turiști a fost restabilit din nou.

0
  • Turiștii în preajma sistemului de radar Duga din zona de excludere a Centralei Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii în preajma sistemului de radar "Duga" din zona de excludere a Centralei Cernobîl

  • Un turist își face poză în fața stelei Pripyat
    © Sputnik / Stringer

    Un turist își face poză în fața stelei Pripyat

  • Semnul radiației în zona de excludere a Centralei Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Semnul radiației în zona de excludere a Centralei Cernobîl

  • Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl

  • Roata mare din zona de excludere a Centralei Nucleare Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Roata mare din zona de excludere a Centralei Nucleare Cernobîl

  • Un desen pe zidul unei clădiri din zona de excludere a Centralei Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Un desen pe zidul unei clădiri din zona de excludere a Centralei Cernobîl

  • Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl

  • Turiștii în preajma unui stadion abandonat în Pripyat
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii în preajma unui stadion abandonat în Pripyat

  • Turiștii la bustul lui Lenin în zona de excludere de la Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii la bustul lui Lenin în zona de excludere de la Cernobîl

  • Turiștii în preajma palatului culturii Energetik în zona de excludere Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii în preajma palatului culturii "Energetik" în zona de excludere Cernobîl

  • Măsurarea nivelului de radiație în zona de excludere
    © Sputnik / Stringer

    Măsurarea nivelului de radiație în zona de excludere

  • O turistă face poze pe fundalul sarcofagului în zona de excludere Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    O turistă face poze pe fundalul sarcofagului în zona de excludere Cernobîl

  • O grădiniță abandonată în zona de excludere Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    O grădiniță abandonată în zona de excludere Cernobîl

  • O grădiniță abandonată în zona de excludere Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    O grădiniță abandonată în zona de excludere Cernobîl

  • Un panou de metal într-un magazin de suvenire, în fața punctului de control Dityatki, în zona de excludere Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Un panou de metal într-un magazin de suvenire, în fața punctului de control Dityatki, în zona de excludere Cernobîl

  • Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl

  • Turiștii fac poze pe fundalul sarcofagului în zona de excludere Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii fac poze pe fundalul sarcofagului în zona de excludere Cernobîl

  • O turistă în apropierea caruselului în zona de excludere Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    O turistă în apropierea caruselului în zona de excludere Cernobîl

  • O turistă în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    O turistă în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl

  • Fostul palat de cultură Energetik în zona de excludere Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Fostul palat de cultură Energetik în zona de excludere Cernobîl

  • Turiștii, la magazinul de suvenire în zona de excludere
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii, la magazinul de suvenire în zona de excludere

Tagurile:
Turism, Cernobîl
Tematic
Avaria de la Cernobîl din 1986: priveliște tristă și amintiri de coșmar
Cernobîl, Zonă de excludere: Imagini sinistre, la treizeci decenii de la tragedie
Specialist în energie: "Cernavodă, nu e grav? Cernobîlul s-a produs la o manevră simplă"
Cinci mari diferențe între Cernavodă și Cernobîl
Incendiu teribil în zona Cernobîl: Imagini video de la fața locului

Загрузка...