Бизнес

Cunoscut om de afaceri român: ”Rusia m-a ajutat, și atunci, dau drumul la fabrici”

397
(reînnoit 23:00 09.07.2020)
Ioan Niculae, fondatorul și patronul grupului Interagro, aflat acum în insolvență, spune că nu a primit sprijin guvernamental sau de la bănci în România și subliniază că a găsit ajutor în Rusia.

BUCUREȘTI, 9 iul – Sputnik, Georgiana Arsene. Cunoscutul om de afaceri Ioan Niculae vine cu vești bune, afirmând că un număr de cinci din cele șase uzine chimice ale grupului Interagro vor fi redeschise în 2020. Mai mult, două au și fost redeschise, iar Niculae caută să angajeze 4000 de oameni.

Drumul până aici nu a fost, însă, deloc ușor, omul de afaceri aducând acuzații serioase băncilor din România. Guvernului și producătorilor de gaze, în special societății Romgaz SA, care, deși închide sonde pentru că nu are cine să îi consume gazul, refuză să îl vândă fabricilor sale.

Gazul consumat de fabricile lui Niculae este unul integral rusesc, omul de afaceri semnând un contract direct cu Gazprom, document care poate fi prelungit.

Facem precizarea că Ioan Niculae este unicul consumator din România care are un contract direct cu gigantul rus.

Băncile, reticente la investitorii români

Acesta atrage atenția asupra unei norme a Băncii Naționale, despre care spune că ”a distrus capitalul românesc”, potrivit căreia dacă există un proces pe rol firma în cauză nu se mai califică la credite, indiferent când se va pronunța instanța.

El spune că firma care operează combinatele nu are nici o legătură cu insolvența, fiind o firmă nouă, solidă, care stă foarte bine din punct de vedere financiar-contabil, doar că acest impediment al noutății contează la bănci.

”Reticența băncilor față de investitorii români este fantastică”, subliniază Niculae.

 Omul de afaceri amintește de o discuție avută cu premierul României, care l-a surprins, fiindcă știa foarte bine lucruri de amănunt din industria gazului și a energiei electrice. Ludovic Orban i-a spus că firmele mari producătoare de gaz din România nu prea discută cu Executivul, chiar dacă una e controlată de stat, pentru că sunt firme independente.

Mai mult, Niculae acuză băncile că ar fi rezistente la investitorii români și că nu a reușit să găsească înțelegere sub nici o formă la nici o bancă. Firma sa cerea o garanție bancară pentru a plăti gazul în luna de livrare.

Situația sa nu este singulară.

”Ca mine sunt mulți români cu investiții în producție”, a adăugat omul de afaceri.
În ceea ce privește relația cu Romgaz SA, Niculae nu a putut încheia un contract pe termen lung cu ei, reprezentanții societății ne mai dând nici un semn. Nici la Autoritatea Națională pentru Reglementarea Energiei nu a găsit vreun sprijin, ba, mai mult, a fost redirecționat către furnizorii de gaze, care are oricum cantități mici.

Nevoia sa e reprezentată de un contract bilateral, negociat, la prețurile pieței, însă, acest lucru nu e permis în România, dar este permis cu furnizorii străini.
Acesta este motivul pentru care Niculae cumpără gaz direct de la Gazprom.

Îngrășămintele pe care le va produce nu vor fi vândute în Rusia, fiindcă aceasta este, la rândul său, mare producător de îngrășăminte. Mare parte se va vinde pe piața românească, rastul pleacă la export în SUA, Elveția, Marea Britanie.

Ajutorul a venit din Rusia

Ioan Niculae a vorbit pe larg despre datoria Interagro către Romgaz și a precizat că instanța supremă s-a cam lămurit. În cei 25 de ani de când a cumpărat primul combinat chimic, Interagro nu a primit niciodată vreun metru cub de gaz subvenționat.

Datoriile despre care vorbește Romgaz sunt, spune Niculae, majorări și penalități la un contract din care s-a plătit toată datoria de bază, plus rate de dobândă.

”Când a apărut Coldea, impusa lui Alina Bica, dosarul cu Niculae cu gazul, Romgaz s-a speriat și a spus că nu îmi mai dau gaz. Dar ce motiv aveți? Am vreo datorie? Ei zic: nu. Plăteam în avans, și gazul pe care îl consumam pe luna respectivă și cele două milioane de dolari, lună de lună, iar clauza era că dacă nu plătesc trei luni îmi opresc gazul. Nu au ținut cont de ea, și au tăiat gazul brusc, fără niciun motiv, după o singură notificare, pentru că a început acel dosar penal”, spune Niculae.

Atunci, în 2012, a fost pentru prima dată, când a avut un contract direct cu Gazprom. Mai exact, Niculae a fost chemat la Moscova, unde a purtat o discuție cu Alexei Medvedev - directorul Gazprom Export de atunci. I s-a oferit contract cu gaz-nerusesc, din cotele de gaz pe care le primesc ei de la țările din jur, Kazahstan, Turkmenistan, Cecenia, etc.

De asemenea, i s-a oferit un preț mai bun, care să îi asigure funcționarea. Potrivit sursei citate, prețul era cu 112 dolari pe mia de metri cubi sub cel la care vindeau ei în România. În schimb, nu a avut voie să revândă un metru cub de gaz, putea fi folosit doar pentru el, pentru industria chimică.

”Nu aveam de unde să iau gaz după ce m-a oprit Romgaz, nu era vorba doar de preț. Tot Rusia m-a ajutat, și atunci, să dau drumul la fabrici”, a subliniat Niculae.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

397
Tagurile:
Afaceri, Om, fabrici, Rusia
Тема:
Relațiile româno-ruse (292)
Tematic
Om de afaceri român: „Piaţa rusă, alternativă de aur pentru România"
Cum să devii bogat? Sfaturi de la un om de afaceri de succes
Celebru om de afaceri și fost lider liberal - condamnat la ani grei de pușcărie!
Poliția română

În ce condiții pot ieși din țară cetățenii români minori

107
(reînnoit 17:51 15.06.2021)
Reprezentanții Poliției de Frontieră precizează care sunt condițiile de ieșire din țară pentru copiii români și ce documente sunt necesare în ducerea la capăt a acestui demers. Lista actelor necesare.

BUCURETI, 15 iun – Sputnik. Aveți copii minori și vreți să plecați în străinătate? Poliția de Frontieră vă vine în ajutor și vă prezintă condițiile în care puteți ieși cu minorii din țară.

Cetățenii români minori pot călători în străinătate în baza documentului de călătorie individual valabil - pașaport sau carte de identitate - minori peste 14 ani - numai însoțiți, cu acordul părinților ori al reprezentanților legali.

Prin reprezentant legal se înțelege persoana desemnată, potrivit legii, să exercite drepturile şi să îndeplinească obligațiile părintești față de minor. *art. 2 alin. (2) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, cu modificările și completările ulterioare

Certificatul de naștere nu reprezintă document de călătorie!

Poliţiştii de frontieră permit ieşirea din ţară a unui cetăţean român minor - numai dacă este însoţit de o persoană fizică majoră - în următoarele cazuri:

1. Minorul este însoțit de ambii părinți

Minorului ce călătorește în străinătate însoțit de ambii părinți i se permite ieşirea din România în baza documentului de călătorie individual, fără a fi necesară prezentarea unor documente suplimentare. *art. 30  alin. (1) lit. a) din Legea 248/2005

2. Minorul însoțit de unul dintre părinți

Minorul ce călătorește însoțit doar de unul dintre părinți i se permite ieșirea din țară în următoarele situații:

dacă părintele însoțitor prezintă o declarație a celuilalt părinte din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depășească 3 ani de la data întocmirii acesteia;
dacă părintele însoțitor face dovada faptului că minorul i-a fost încredințat sau că exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă şi irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013;
La aprecierea îndeplinirii condițiilor de ieșire din țară se vor lua în considerare inclusiv hotărârile judecătorești emise în alte state, sub rezerva recunoașterii acestora de către autoritățile române.

În ceea ce privește procedura recunoașterii hotărârilor străine, trebuie făcută distincție între hotărârile pronunțate de o instanță dintr-un stat membru UE și cele pronunțate într-un stat terț.

dacă părintele însoțitor face dovada decesului celuilalt părinte;
Se permite ieșirea din țară în baza prezentării, în original sau copie legalizată, a unuia dintre documentele doveditoare ale decesului:

 certificat de deces, valabil şi cu putere doveditoare pe teritoriul României, în condițiile legii;    

-  hotărâre judecătorească de declarare a morții, rămasă definitivă, dacă nu a existat timpul necesar pentru eliberarea certificatului de deces;

 comunicare oficială primită prin intermediul misiunilor diplomatice sau al oficiilor consulare ale României în străinătate, dacă nu a existat timpul necesar pentru eliberarea unor certificate de stare civilă. 

*dacă părintele însoțitor face dovada că celălalt părinte este decăzut din drepturile părintești sau declarat dispărut, în condițiile legii;
Dovada decăderii din exercitarea drepturilor părintești se face doar prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă/definitivă, pronunțată de instanța de tutelă.

NOTĂ - Prin Legea nr. 71 din 3 iunie 2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil a fost abrogat Decretul nr. 31 din 30 ianuarie 1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice, act normativ care prevedea procedura aplicabilă pentru declararea dispariției unei persoane, astfel că, în prezent, nu mai există reglementare legală expresă pe acest segment. Având în vedere că această instituție juridică nu mai există, potrivit noilor reglementări legale, considerăm că excepția prevăzută la art. 30 alin. (2) din Legea nr. 248 din 20 iulie 2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la părintele declarat dispărut, în condițiile legii, a devenit caducă.

dacă părintele însoțitor prezintă o hotărâre a instanței de judecată care suplinește acordul celuilalt părinte;
Hotărârea instanței de judecată de suplinire a acordului celuilalt părinte vizează situațiile în care există neînțelegeri între părinți cu privire la exprimarea acordului sau când unul dintre părinți se află în imposibilitatea de a-și exprima voința. Hotărârea instanței de judecată trebuie să fie definitivă, cu excepția cazurilor în care a fost pronunțată pe calea ordonanței președințiale, informează Poliția de Frontieră.

Ordonanţa președințială cu privire la permiterea ieșirii din țară a unui minor este provizorie şi executorie, iar dacă nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa şi nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte imediat - i se permite ieșirea din țară, până la soluţionarea litigiului asupra fondului - art. 997 alin. (2) din Codul de Procedură Civilă.

* Recunoașterea hotărârilor pronunțate într-un stat membru al Uniunii Europene:

Hotărârile judecătorești pronunțate într-un stat membru cu privire la exercitarea răspunderii părintești față de un copil, care sunt executorii în acel stat, se recunosc în România fără a fi necesar să se recurgă la vreo procedură specifică.

Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului din 27 noiembrie 2003 privind competența, recunoașterea şi executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială şi în materia răspunderii părintești

Conform prevederilor menționate în paragraful anterior, o hotărâre judecătorească pronunțată de către o instanță competentă dintr-un stat membru UE cu privire la exercitarea răspunderii părintești este recunoscută la trecerea frontierei, cu condiția ca documentul să fie tradus în limba română şi legalizat.

* Recunoașterea hotărârilor pronunțate într-un stat terț:

Legislația internă, prin dispozițiile art. 1095-1102 din Codul de Procedură Civilă reglementează, în principiu, procedura recunoașterii hotărârilor străine dintr-un stat care nu este membru al U.E.

Astfel, hotărârile străine sunt recunoscute de plin drept în România, dacă se referă la statutul personal al cetățenilor statului unde au fost pronunțate sau dacă, fiind pronunțate într-un stat terț, au fost recunoscute mai întâi în statul de cetățenie al fiecărei părți ori, în lipsă de recunoaștere, au fost pronunțate în baza legii determinate ca aplicabilă conform dreptului internațional privat român, nu sunt contrarii ordinii publice de drept internațional privat român şi a fost respectat dreptul la apărare.

Potrivit acestor prevederi, este necesar ca partea care dorește recunoașterea  hotărârii pronunțată de instanța dintr-un stat terț, să adreseze instanțelor competente române o cerere de recunoaștere, cu excepția hotărârilor pronunțate în statele terțe cu care România are încheiate convenții/acorduri/tratate de asistență juridică în materie civilă sau de drept al familiei sau a celor pronunțate în temeiul Convenției de la Haga din 19 octombrie 1996 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea, executarea şi cooperarea cu privire la răspunderea părintească şi măsurile privind protecția copiilor, ratificată de România prin Legea nr. 361 din 11 decembrie 2007.

Lista statelor semnatare ale Convenției de la Haga din 19 octombrie 1996 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea, executarea şi cooperarea cu privire la răspunderea părintească şi măsurile privind protecția copiilor se regăsește pe site-ului oficial al Conferinței de la Haga, www.hcch.net.

Din momentul recunoașterii hotărârii de către instanța competentă română, aceasta beneficiază de autoritate de lucru judecat, putând fi folosită în fața autorităților de aplicare a legii, producând aceleași efecte ca o hotărâre pronunțată pe fond de o instanță competentă din România.

În acest sens, polițistul de frontieră permite ieșirea din țară a minorului cetățean român, care face obiectul unei hotărâri judecătorești prin care a fost stabilită autoritatea părintească, pronunțată într-un stat terț, pe baza următoarelor documente:

*hotărâre judecătorească de recunoaștere, emisă de o instanță din România;
*hotărâre judecătorească (însoțită de traducerea legalizată) pronunțată în statul terț care este semnatar al convențiilor/acordurilor/tratatelor menționate mai sus

3. Minorul însoțit de reprezentantul legal

Cetățeanul român minor care călătorește însoțit de un reprezentant legal i se permite ieșirea din țară în baza hotărârii judecătorești rămasă definitivă și irevocabilă/definitivă, din care să reiasă că persoana/persoanele însoțitoare exercită drepturile și obligațiile părintești asupra acestuia.

4. Minorul însoțit de o terță persoană, alta decât părinții sau reprezentantul legal

Dacă minorul cetățean român este însoțit de o persoană, alta decât părinții sau reprezentantul legal, i se permite ieșirea în aceleași condiții şi împreună cu aceasta numai dacă persoana însoțitoare prezintă:

Declarația ambilor părinți sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă şi irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013, a părintelui supraviețuitor sau a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depășească 3 ani de la data întocmirii acesteia, datele de identitate ale însoțitorului respectiv. În acest caz se solicită și hotărârea judecătorească de stabilire a autorității părintești sau de desemnare a reprezentantului legal, rămasă definitivă și irevocabilă/definitivă.

Certificat de cazier judiciar. Certificatul de cazier judiciar trebuie să fie prezentat inclusiv de cetățenii străini care însoțesc un cetățean român minor. Se iau în considerare numai certificatele emise de către autoritățile române, respectiv Direcția Cazier Judiciar, Statistică şi Evidențe Operative din cadrul I.G.P.R., prin subunitățile de poliție în care există ghișeu de cazier judiciar, sau misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din străinătate, conform prevederilor Legii 290/2004 privind cazierul judiciar, cu modificările și completările ulterioare. Facem precizarea că valabilitatea certificatului de cazier judiciar este de 6 luni de la data eliberării.
Poate avea calitatea de însoțitor și o persoană anume desemnată din cadrul unei companii care desfășoară activițăți de transport persoane. 

Documente din care să rezulte calitatea de persoană desemnată din cadrul unei societăți comerciale autorizate, în condițiile legii, să desfășoare activități de transport internațional de persoane, în cazul în care minorul este însoțit de aceasta.

5. Minorul cu domiciliul/reședința în străinătate

*Dacă minorul, cetățean român, are domiciliul sau reședința în străinătate, i se permite ieșirea din România, fără prezentarea unei declarații din care să rezulte acordul părintelui/părinților, dacă însoțitorul prezintă la controlul de frontieră documente care atestă faptul că minorul se deplasează în statul de domiciliu/reședință.
*În situația în care minorul este însoțit de o terță persoană (alta decât parinții sau reprezentantul legal), aceasta trebuie să prezinte certificatul de cazier judiciar și, după caz, actul din care să rezulte calitatea de persoană desemnată din cadrul unei societăți comerciale autorizate, în condițiile legii, să desfășoare activități de transport internațional de persoane.
În ceea ce privește atestarea destinației călătoriei, aceasta se face prin bilete de călătorie emise de companiile transportatoare, pentru întregul parcurs al călătoriei. În situaţia în care nu sunt îndeplinite aceste cerințe legale - ex: la frontiera terestră se prezintă un minor care are domiciliul/reședința în alt stat şi călătorește spre acesta cu mijloace de transport care nu sunt operate de companii transportatoare şi nu poate prezenta bilete care să ateste destinația, sau la frontiera aeriană pentru călătoria minorului sunt prezentate bilete care nu atestă destinația finală către statul de domiciliu/reședință, ci doar către un alt stat de tranzit, este necesar ca însoțitorul minorului să completeze olograf o declaraţie pe propria răspundere în fața organelor poliţiei de frontieră, din care să rezulte că ţara de destinaţie a călătoriei este cea de reşedinţă/domiciliu a/al minorului.

În cazul în care destinația călătoriei nu poate fi dovedită prin bilete de călătorie emise de companii transportatoare pentru întregul parcurs al călătoriei, însoțitorul minorului completează olograf o declarație pe proprie răspundere în fața organelor poliției de frontieră, din care să rezulte că țara de destinație a călătoriei este cea de reședință/domiciliu a/al minorului. 

*Dacă minorul respectiv călătorește în altă țară decât cea în care își are domiciliul sau reședința, însoțit de către un părinte sau un alt însoțitor major, este necesară declarația care să cuprindă acordul părintelui / părinților / reprezentantului legal cu privire la călătoria minorului.
Dovada domiciliului în străinătate al minorului se poate face cu următoarele documente, conform art. 24 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 248 din 20 iulie 2005 privind regimul liberei circulații a cetăţenilor români în străinătate, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 94 din 26 ianuarie 2006, cu modificările şi completările ulterioare:

- pașaportul minorului, eliberat de autoritățile române, în care este menționat statul de domiciliu, numai dacă cel puțin unul dintre părinți sau, după caz, reprezentantul legal domiciliază în statul respectiv;

- alt document de călătorie/documentul de identitate al minorului, în care este menționat domiciliul, emis de statul respectiv;

Dovada reședinței minorului se face cu orice document emis de autoritățile statului de reședință, care atestă că minorul are stabilită reședința în acel stat:

-permis de ședere eliberat pe numele minorului;
-carte de rezidență eliberată pe numele minorului ;
-alte acte emise pe numele minorului de către autoritățile competente din acel stat privind înregistrarea reședinței (ex. adeverințe/certificate emise de autorități publice etc.).


Documentele eliberate de autorități oficiale din statele cu care România a încheiat tratate de asistență juridică care prevăd scutirea de astfel de formalități sunt exceptate de la procedura de supralegalizare sau aplicare a apostilei de la Haga.

 Legiuitorul nu stabilește în mod expres categoria documentelor acceptate ca dovadă, acestea trebuind sa fie însoțite de traducere legalizată, cu excepția permiselor/cărților de rezidență eliberate în acest sens.

6. Minorul care urmează să beneficieze de tratament medical în străinătate

Pentru minorul, cetățean român, care urmează să se depleseze în străinătate pentru a beneficia de tratament medical, i se permite ieșirea din țară, fără a fi necesar acordul ambilor părinți, al celuilalt părinte, al părintelui supraviețuitor sau al reprezentantului legal, în baza documentelor doveditoare ale situației medicale a minorului - în original și copie (care vor rămâne la Punctul de Trecere a Frontierei), emise sau avizate de autoritățile medicale române, din care să rezulte perioada şi statul ori statele în care urmează să se acorde tratament medical.

7. Minorul care participă la studii sau la concursuri oficiale în străinătate

În cazul minorilor care se deplasează în străinătate pentru studii sau concursuri oficiale, este necesar doar acordul unuia dintre părinți. În acest sens, însoțitorul trebuie să prezinte la controlul de frontieră documente doveditoare privind participarea minorului la studii sau concursuri oficiale în străinătate, emise de instituția organizatoare, din care să rezulte perioada şi statul sau statele în care se vor desfășura studiile sau concursurile oficiale - în original și copie (care vor rămâne la Punctul de Trecere a Frontierei).

În situația în care minorul este însoțit de o terță persoană (alta decât părintele sau reprezentantul legal), aceasta trebuie să prezinte și certificatul de cazier judiciar.

DECLARAȚIA DE ACORD

Potrivit art. 30 alin. (7) din Legea 248/2005, declarația de acord trebuie să fie autentificată în țară de notarul public, iar în străinătate, de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori, dacă au fost date în fața autorităților străine, să îndeplinească condițiile de supralegalizare prevăzute de lege sau să aibă aplicată apostila conform Convenției cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanţa Guvernului nr. 66/1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare, cu excepția celor ce emană dintr-un stat cu care România a încheiat tratate, convenții sau acorduri de asistență juridică, în materie civilă sau de drept al familiei, care prevăd scutirea de supralegalizare.

Lista statelor semnatare ale Convenției se regăsește pe site-ului oficial al Conferinței de la Haga, www.hcch.net. Declarațiile autentificate într-unul din aceste state au nevoie doar de aplicarea apostilei.

Valabilitatea acordului cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate nu poate depăși 3 ani de la data autentificării declarației.

În situația în care au intervenit modificări cu privire la datele de identitate (ex. nume de familie) sau documentele de călătorie (pașaport nou eliberat/carte de identitate preschimbată) ale persoanelor menționate în cuprinsul declarației (părinți/reprezentant legal, minor sau însoțitor), documentul rămâne valabil dacă identificarea persoanelor se poate face pe baza celorlalte date (ex.- CNP).

Dacă minorul nu este însoţit de cel puţin unul dintre părinţi şi nu sunt îndeplinite condiţiile menţionate mai sus, se informează aceştia, punându-le în vedere să îl preia de îndată ce este posibil. În cazul în care nu este posibilă informarea părinţilor, poliţiştii de frontieră anunţă Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, care iniţiază procedura aplicabila minorilor neînsoţiţi, potrivit legii.

107
Tagurile:
Minori

Загрузка...
Vaccinul Pfizer

Se închid 11 centre de vaccinare, România vrea vândă dozele nefolosite

161
(reînnoit 17:03 15.06.2021)
Din cauza interesului scăzut pentru vaccinare din ultima perioadă, 11 centre de vaccinare se închid temporar, iar România plănuiește să vândă dozele nefolosite.

BUCUREȘTI,  15 iun – Sputnik. Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare a anunţat că 11 centre vor fi închise temporar din cauza intenţiei scăzute a românilor de a se imuniza, dar a precizat că autoritățile vor organiza echipe mobile care să meargă zilnic să vaccineze în toate localitățile din România.

„Am realizat săptămâna trecută evaluarea centrelor de vaccinare, în circa 45% din cazuri, centrele funcţionau la mai puţin de jumătate din capacitatea fluxului. De aceea am propus măsuri pentru fiecare DSP judeţeană, măsuri ţintite, fie de reducere a programului de lucru şi disponibilizarea echipelor mobile către activităţi de vaccinare cu sprijinul lor, în mod deosebit în mediul rural”, a spus Gheorghiță.

El a precizat că nu se dorește închiderea centrelor de vaccinare pentru că nu se poate anticipa evoluţia din punct de vedere epidemiologic în următoarele luni.

”Ca atare, la propunerea DSP, în 11 centre de vaccinare activitatea va fi sistată temporar, se reduce programul de lucru în 127 de centre de vaccinare şi de asemenea au fost închise 70 de fluxuri din centre de vaccinare în care erau peste 3 sau 4 fluxuri”, a mai spus Valeriu Gheorghiţă.

Din această cauză însă, România a cerut furnizorilor cu 4,5 milioane mai puţine seruri decât trebuiau să ajungă în iunie, adică doar 2,6 milioane de doze de vaccinuri anti-COVID, deoarece exista riscul ca dozele să expire, dat fiind interesul scăzut pentru imunizare.

Președintele campaniei de vaccinare a explicat și că se iau în calcul trei mecanisme pentru dozele nefolosite: de donație, de revânzare și de redistribuire a dozelor la nivel european.

„Deci, direct din fabrică, o parte din doze care sunt alocate unei țări pot să fie preluate de celelalte țări europene, conform contractului, pentru a fi utilizate atunci când există cerere, pentru că așa este etic, atunci când ai cerere într-un loc să nu ții doze blocate în depozite”, a declarat astăzi Gheorghiță.

Doar că Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a precizat că nu există încă legislație adaptată la nivel european pentru a revinde vaccinurile, dar probabil se va crea până săptămâna viitoare și cadrul legal pentru a face acest demers.

În ceea ce privește țările către care ar putea fi revândute dozele, secretarul de stat a spus: „O să vedem punctual, stat cu stat, pentru că acestea sunt lucruri care țin de politica externă a României”.

161
Tagurile:
România, Vaccinuri

Загрузка...
Înghețată

Alertă alimentară în Franţa: mărci de înghețată şi fursecuri posibil periculoase, retrase

0
Mai multe mărci de înghețată şi fursecuri au fost retrase din supermarketurile din Franţa deoarece s-a stabilit că există în acestea un conținut prea mare de oxid de etilenă, considerat cancerigen. Se aşteaptă rezultatele investigațiilor.

BUCUREŞTI, 15 iun – Sputnik. În Franţa, mai multe mărci de înghețată și prăjituri, precum și alte produse alimentare care conțin susan, cum ar fi cuşcuşul și unele fursecuri, au fost retrase din vânzare, a anunţat Direcția Generală pentru Concurență și Controlul Fraudelor din Franţa (DGCCRF), citată de Sputnik France

Motivul pentru care au fost retrase este prezența oxidului de etilenă, un pesticid clasificat drept cancerigen, „la o concentraţie, în anumite loturi, mai mare decât limita maximă reglementată” a acestor semințe, a explicat autoritatea.

Peste 7.000 de produse se află în prezent pe lista publicată pe site-ul DGCCRF, listă care este actualizată în mod regulat în așteptarea rezultatelor investigațiilor lansate.

Cazuri anterioare

Conținutul ridicat al acestei substanțe chimice, interzisă în Europa, dar care poate fi tolerată la doze mici în anumite produse importate, a fost raportat încă din toamna anului trecut. Urme ale acestei substanţe au fost detectate în peste 250 de tone de semințe de susan din India, a avertizat asociația de consumatori UFC-Que Choisir la începutul lunii noiembrie. Oxidul de etilenă este într-adevăr suspectat de a fi cancerigen și dăunător fertilității, a precizat organizaţia.

În consecință, o primă listă cu produsele amintite a fost publicată la jumătatea lunii noiembrie de către DGCCRF, fiind vorba de cereale, prăjituri, hummus, ciocolată și alte câteva produse vândute de mai multe lanțuri mari de comerț cu amănuntul.

0
Tagurile:
Înghețată, Franța

Загрузка...