Constantin Brâncuși

Brâncuși un model pentru cultura sovietică, legătura cu cel mai bun prieten al lui Lenin

432
”Arta lui Constantin Brâncuși, atât de caldă și profundă, s-a dovedit a fi foarte apropiată sufletului rus și ea va rămâne pentru totdeauna încă o excelentă punte spirituală care ar putea să-i lege pe ruşi și români”.

BUCUREȘTI, 19 feb — Sputnik, Dragoș Dumitriu. În 2017 s-a făcut propunerea ca 19 februarie să devină "Ziua Constantin Brâncuși", prilej cu care am scris un articol despre un aspect mai puțin cunoscut - aprecierea de care s-a bucurat Brâncuși acum aproape 100 de ani, la începuturile URSS.

Atunci, noul, contestatul și contestatarul stat al "muncitorilor și țăranilor", Uniunea Sovietică, încercă să definească o nouă spiritualitate, în contextul renunțării la fundamentele Rusiei țariste – Biserica și Țarul.

 Într-un amalgam de idei revoluționare, baleind de la propagandă revoluționară la puritate artistică, de la nihilism la ateism, cultura sovietică s-a dezvoltat urmând o ambiție (și preocupări) dincolo de puterea demonstrată până atunci de vreo națiune.

După 1925, Stalin, noul conducător al Uniunii, hotărăște dezvoltarea prin industrializare, ritmul fiind dat de celebra sa lozincă — ”vom realiza în 10 ani ce au făcut țările occidentale în 100”.

Noua cultură trebuia să participe la acest efort național, urmând calea realismului comunist, dar și ideile novatoare ale gânditorilor marxiști, bazate pe dialectica materialistă, pe știință și pe ceea ce Stalin definea ca principal subiect al admirației și credinței sale: ”Puterea voinței umane”.

În acest context, unul dintre ”miniștrii” Uniunii (comisarii poporului), Anatoli Vasilievici Lunacearski, jurnalist cunoscut și critic de artă renumit, considerat unul dintre cei mai buni prieteni ai lui Lenin, reușește să impună o orientare către arta modernă, în paralel cu tendințele avangardei occidentale – elită artistică foarte sensibilă la schimbările din URSS.

Lunacearski reușește să organizeze la Moscova, în 1928, o expoziție a Artei moderne franceze, printre invitații speciali ai comisarului sovietic pentru cultură fiind românul Constantin Brâncuși.

Dar, să facem o scurtă paranteză despre acest ”promotor” al lui Brâncuși, comisarul sovietic A.V. Lunacearski.

Comisarul sovietic format de Marx și… Nietzsche

Apropiat al lui Lenin, a fost numit în 1917 comisar pentru cultură – va rămâne în funcție până în 1929 - și el va veghea asupra transformărilor radicale prin care va trece spiritualitatea tinerei Uniuni, intervenind salutar în câteva ocazii.

Lui Lunacearski i se pun în seamă radicalismul ateist, dar și salvarea unor monumente, cum ar fi catedrala Vasili Blajenîi de lângă Kremlin — asupra cărora tunurile revoluției se pregăteau să tragă; i-a intentat un ”proces lui Dumnezeu”, dar a și pus în practică alfabetizarea a zeci de milioane de locuitori.

Lunacearski a fost cel ce i-a cerut și l-a susținut pe Serghei Eisenstein să realizeze capodopera cinematografiei mondiale ”Crucișătorul Potemkin”.

Formația intelectuală a lui Lunacearski i-a avut la bază pe Marx și pe Nietzsche, doi poli opuși ai atitudinii față de om, complementari însă în concepția iconoclastă. Tânărul Lunacearski, incompatibil cu ordinea țaristă, studiază în Elveția cu Avenarius, fondatorul empiriocriticismului; întors în țară, este exilat în Siberia unde îi cunoaște pe Berdiaev și Aleksandr Bogdanov.

În 1904 Lunacearski aderă la mișcarea bolșevică și îl cunoaște pe Lenin, iar din 1905 devine principalul său colaborator la ziarele pe care conducătorul Marii Revoluții avea să le editeze; revine în Rusia în 1917, lucrează alături de Nadejda Krupskaia, soția lui Lenin, și devine unul dintre conducătorii cei mai respectați, alături de Troțki, Buharin și Stalin.

Un ultim detaliu — comunist radical, nu poate trece peste cultul său pentru artă, și amenință cu demisia din partid în 1917, când află că se intenționa bombardarea catedralei "Sfântul Vasile" de lângă Kremlin.

Tot acestui personaj cu o viață demnă de un roman i se datorează salvarea a nenumărate clădiri istorice din spațiul rus și sovietic — cum, fără îndoială, sub conducerea sa au căzut victimă revoluției alte nenumărate lăcașe de cult și vieți omenești.

”Niște obiecte cu o puternică notă caracteristică și cu forță de convingere”

Revenind la expoziția din 1928, sunt argumente să credem că Lunacearski l-a cunoscut pe Brâncuși la Paris. Înaltul demnitar sovietic îl invită personal pe Brâncuși sa participe la expoziție cu câteva lucrări.

Brâncuși a trimis patru sculpturi și un desen în cărbune. ”Pasărea în văzduh” (din seria temei respective), ”Leda”, ”Vrăjitoarea” și ”Sărutul”.

Lunacearski scria în cronica expoziției: ”Cel puțin cele două lucrări ale sale în metal — ”Leda” și ”Pasărea în spațiu” — reprezintă o cu totul altă muzică și ele aparțin, desigur, căilor neorealiste”.

”Cu tot non-obiectivismul aparent, acestea sunt, înainte de toate, ele însele, obiecte ca atare și încă niște obiecte cu o puternică notă caracteristică și cu forță de convingere. Observați: operele lui Brâncuși sunt frumoase nu numai datorită facturii lor, datorită construcției neobișnuit de interesante și de elegante, nu numai prin masivitatea lor plăcută de la prima vedere și prin forța lor de convingere, ci ele sunt investite, într-adevăr, cu o extraordinară expresivitate…”.

Lunacearski a fost impresionat în special de ”Leda”: ”Plină de pondere, ”Leda” are, de pildă, în partea ei superioară (mai ales, dacă este privită din față) impetuozitatea foarte captivantă a unei păsări fără aripi; ea zboară și parcă se înfige în spațiu. În același timp, în partea ei inferioară există o stabilitate neobișnuit de solidă, tratată cu un fel de umor. Și s-ar putea spune încă multe despre această excelentă piesă de metal”.

Menționăm că am preluat această traducere dintr-o comunicare de la un simpozion internaţional Brâncuși, realizată de distinsului corespondent de presă rus Vyaceslav Samoșkin.

De menționat că expoziția din mai 1928 de la Moscova, ”Arta franceză contemporană”, a avut un asemenea succes încât a fost continuată și la Leningrad, în luna octombrie.

O altă legătură a lui Brâncuși cu tânăra cultură sovietică o reprezintă întâlnirea (sau întâlnirile) cu Vera Muhina, autoarea celebrei sculpturi care este și azi efigia casei de filme ”Mosfilm” — ”Muncitorul și colhoznica”.

În comunicarea susmenționată, Vyaceslav Samoșkin menționează și impresiile notate de Vera Muhina despre operele expuse de marele Brâncuși (la expoziția de la Moscova):

”Simțul plastic al lui Brâncuși este absolut excepțional. Modul cum face el volumele ”să răsune”, situarea lor în spațialitate, desăvârșirea prelucrării materialului, fie el marmură, lemn sau bronz, ating culmea”, nota Vera Muhina.

Concluzie: culmi ale culturii, dincolo de proletcultismul imbecilizator

O remarcă de final — în ciuda liniei generale de realism socialist, cultura sovietică a promovat modernismul și post modernismul în multe arte; de la creațiile cinematografice și mai ales cele muzicale, acest fenomen s-a manifestat și în literatură, dar și în artele plastice.

Un mare rol cred că îi revine lui A.V. Lunacearski, intelectualul care a înțeles că noua cultură nu se poate baza pe gusturile conservator-îndoielnice în materie de artă (ale lui Lenin), nici pe purismul ideologic — iar prin deschiderea către arta modernă, el a deschis pentru URSS o cale de comunicare cu influenta lume artistică vestică, mai ales cu cea franceză și cea americană.

Departe de proletcultismul blamat și, în destule cazuri, imbecilizator, dezvoltarea culturii sovietice a însemnat și culmi greu de egalat în muzica modernistă și postmodernistă, dar și în film, teatru sau balet.

De fapt, proletcultismul a avut la bază imensul efort educațional – alfabetizarea a peste 100 milioane de cetățeni sovietici. Pentru ei trebuia creată o nouă spiritualitate; unii au înțeles să o facă pentru artă și luminarea minților, alții să manipuleze pentru dominare și alte scopuri dăunătoare. E o discuție lungă…

Cert este că, fără doar și poate, arta, valorile culturale sovietice au rezistat, au învins vremurile și schimbările politice. La fel cum Brâncuși a fost și este un geniu, un gigant și pentru Est, și pentru Vest, și pentru regi, și pentru comuniști.

De fapt, în privința lui Brâncuși și a legăturii (operei) sale cu Rusia, cred că nu există un comentariu mai potrivit decât al lui Vyaceslav Samoșkin:

”Arta lui Constantin Brâncuși, atât de caldă și profundă, s-a dovedit a fi foarte apropiată sufletului rus și ea va rămâne pentru totdeauna încă o excelentă punte spirituală care ar putea să-i lege pe ruşi și români”.
432
Tagurile:
Vladimir Lenin, cultura, Constantin Brâncuși
Tematic
(VIDEO) Rușii sunt fascinați de creațiile lui Constantin Brâncuși
Brâncuși, un model pentru cultura modernă rusă
Proteste la București, România, împotriva restricțiilor COVID

STOP dictaturii! Spre o „nouă normalitate” totalitară?

195
(reînnoit 21:20 14.05.2021)
Oamenii au dreptul să fie informaţi corect şi să aleagă! Respectarea Constituţiei şi a drepturilor şi libertăţilor noastre inalienabile constituie fundamentul unei societăţi democratice, în care dorim să credem că trăim.

BUCUREŞTI, 14 mai – Sputnik. Astăzi, Ministerul Culturii a informat că accesul la evenimentele-pilot organizate în interior, vineri, 14 mai 2021 și sâmbătă, 15 mai 2021, de instituțiile din subordine va fi permis numai persoanelor vaccinate. De exemplu, persoanele care doresc să participe la evenimentele culturale de la Opera Națională București vineri, 14 mai 2021, la Teatrul Național București, pe 15 mai, și la Opera Națională Română din Cluj-Napoca, pe 15 mai, vor fi verificate informatic dacă s-au vaccinat sau nu.

Astfel, angajaţii vor scana cărțile de identitate ale spectatorilor și vor putea vedea dacă spectatorul respectiv ajuns în fața lui este vaccinat sau nu (cu ambele doze).

Mai mult, aflăm că, în Iaşi, conducerea facultăţii de Medicină UMF „Gr. T. Popa” a decis să condiţioneze participarea la examene a studenţilor de prezentarea unei dovezi a vaccinării sau a unui test RT-PCR negativ.

Decizia a fost luată chiar dacă studenţii de la UMF se împotrivesc, creând şi o Petiție Online, care a fost semnată până acum de peste 2100 de studenți.

Este şocant cum, într-o ţară democratică, membră a Uniunii Europene, pot fi luate astfel de decizii discriminatorii, neconstituţionale şi ilegale, de natură mai curând dictatorială! Asta în cazul în care sunt multe controverse în mediul ştiinţific cu privire la aceste vaccinuri experimentale (după cum se menţionează şi în prospectele lor), netestate suficient, aflate în faza de studiu, neomologate definitiv şi care nici măcar nu împiedică infectarea. Chiar în prospectul vaccinului Comirnaty (Pfizer/ BioNTech) se scrie că „este posibil să nu le ofere protecție tuturor persoanelor vaccinate”, deci să nu oprească transmiterea comunitară. Şi nu se ştie ce efecte vor avea aceste vaccinuri în timp, ideea că „nu se ştie”, fiind menţionată inclusiv în prospecte.

Potrivit datelor oficiale, făcute publice de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, peste 4.300 de români s-au îmbolnăvit de COVID-19 după ce au fost vaccinați cu ambele doze, în perioada 27 decembrie 2020 – 9 mai 2021.

Dar situaţia cu adevărat tragică este reprezentată de sutele de decese în urma vaccinurilor anti-covid, menţionate în documentele oficiale ale UE şi SUA. Astfel, potrivit datelor oficiale, au fost 6.479 de cazuri cu reacţii adverse la Vaccinul Pfizer/BioNTech - Comirnaty, dintre care cel puţin 173 fatale (cauzatoare de moarte) au fost înregistrate în scriptele Uniunii Europene de la începutul campaniei de vaccinare anti-Covid, până pe 23 ianuarie 2021. De asemenea, potrivit datelor  publicate de Vaccine Adverse Event Reporting System (VAERS) din America, într-un raport de 339 de pagini, date colectate până la data de 27 ianuarie 2021, au fost 317 cazuri de decese înregistrate în urma vaccinurilor anti-Covid și alte mii de efecte adverse severe.

Mai mult, potrivit datelor VAERS, publicate într-un raport pe 16.04.2021, în perioada 1.01.2020-31.03.2020 (când nu exista vaccin anti-covid), au fost 36 morţi în SUA în urma vaccinurilor (fiind vorba de vaccinurile convenţionale). În 2021, în aceeaşi perioadă (1.01-31.03), numărul de morţi în urma vaccinurilor (în această perioadă fiind incluse şi vaccinurile anti-Covid) a fost de 2.810 (!).

Şi în România s-a relatat despre cazuri de decese şi despre un număr mare de efecte adverse după vaccinurile anti-covid, mai multe cazuri ieşind la iveală în presă, însă de ce nu se fac şi în România astfel de rapoarte? Nu avem dreptul să fim informaţi corect?

De asemenea, agenţia Food and Drug Administration din Statele Unite a publicat documentul în care menţionează posibilele efecte adverse ale vaccinurilor anti-COVID (p. 17), printre care decesul, accident vascular cerebral, boli autoimune, infarct miocardic acut, anafilaxie, trombocitopenie, boli agravate de vaccin etc.

Ca să nu mai menţionăm numărul mare de medici şi specialişti din toată lumea care pun la îndoială fie vaccinurile, netestate suficient, fie necesitatea vaccinării în masă, unii dintre ei – cum este, ca să dăm doar exemplu, Dr. Geert Vanden Bossche, expert în virologie și microbiologie, autorul a peste 30 de studii de specialitate – cerând în scrisori deschise oprirea urgentă a vaccinării în masă, avertizând cu privire la pericolele implicate, printre care apariţia unor variante şi mai infecţioase. Ei argumentează că mult mai eficiente sunt tratamentele antivirale specifice, existând şi studii cu privire la eficacitatea, dar şi la siguranţa mai mare a acestora. De asemenea, recent, un grup de 28 de experţi medicali suedezi au cerut, într-o scrisoare deschisă, oprirea vaccinării în masă.

Iar cu privire la testele RT-PCR, sunt studii care arată lipsa de relevanţă a diagnosticării virusului SARS-CoV-2 cu ajutorul procedurii RT-PCR. Şi chiar OMS a publicat o notificare, în decembrie 2020, în care admite (după aproape un an de zile) că un număr prea mare de cicluri de amplificare duce la rezultate fals pozitive.

Având în vedere toate acestea, faptul de a fi reticent, în urma aflării tuturor datelor necesare, a studierii prospectelor şi a opiniilor atâtor experţi care ridică, de la înălţimea poziţiei lor, probleme cu privire la aceste vaccinuri, faptul de a-ţi pune întrebări, de a alege ce să faci cu propriul tău corp, dacă doreşti să îl supui sau nu unui act medical, se pare că nu mai este un act democratic, bazat pe dreptul la informare liberă şi la libertatea de alegere, ci te plasează automat în tabăra stigmatizată a „conspiraţioniştilor”. Nu ne dăm seama că practica aplicării de etichete stigmatizante celor care îşi afirmă dreptul de a alege şi de a gândi altfel decât cum decid „autorităţile” este una total nedemocratică şi dictatorială?

Ni se spune că vaccinarea este voluntară, însă, în fapt, ea este transformată într-un act medical obligatoriu şi într-un instrument de discriminare. Cu privire la decizia UMF Iasi, prin care se condiţionează prezentarea studenţilor la examene de dovada vaccinării sau a unui test RT-PCR negativ, într-o corespondenţă cu Zsolt Molnar, Adjunctul Avocatului Poporului, corespondenţă parvenită ActiveNews, Ministerul Sănătăţii răspunde că o astfel de condiţionare este în afara legii: „Referitor la ilegalitatea deciziei de a restricționa accesul studenților la examene, Ministerul Sănătății a subliniat că, potrivit HG 1031/2020, în România vaccinarea este voluntară (neobligatorie). Ca atare, «Accesul studenților Universităților de Medicină și Farmacie din România în spitalele unde aceștia își desfășoară stagiile de practică, nu poate fi condiționat de vaccinarea împotriva Sars-Cov-2. (…) Dacă nu poate fi condiționată de vaccinare prezența în cadrul stagiului de practică, unde studentul intră în directă legătură cu pacienți, cu atât mai mult nu poate fi condiționată prezența în cadrul examenelor obligatorii. Decizia rectorului UMF Iași este anti-Constituțională.»”

Oamenii au dreptul să fie informaţi corect şi să aleagă! Respectarea Constituţiei şi a drepturilor şi libertăţilor noastre inalienabile constituie fundamentul unei societăţi democratice, în care dorim să credem că trăim. Or, discriminarea, cenzura, încălcarea de drepturi şi libertăţi garantate prin Constituţie, introducerea de paşapoarte sanitare, vaccinarea forţată / prin vicierea consimţământului, motivarea vaccinării (a unui act medical) prin stimulente, favoruri, bonusuri sau creşterea numărului de vaccinaţi prin inducerea temerii lipsirii de drepturi, prin exercitarea de presiuni în acest sens, sau printr-o publicitate deşanţată a unor produse medicale, fără informare completă şi corectă, nu mai au legătură cu democraţia, ci cu o „nouă normalitate” totalitară.

195
Tagurile:
Dictatura
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume
Tematic
Arafat anunță relaxarea restricțiilor după Paște, dar sunt condiții
Știrea nopții: restricții care s-ar ridica de la noapte
Rafila, despre relaxarea restricțiilor: la ce să fim atenți

Загрузка...
Șantier de construcție

PSD - lege binevenită pentru banii românilor

80
Social democrații propun o lege care va ajuta mulți români - cu adevărat nedreptățiți salarial față de pregătirea lor

BUCUREȘTI, 14 mai – Sputnik. Social democrații propun o lege cu adevărat demnă de linia politică tradițională – vizând protecția drepturilor salariale. 

”Astăzi am decis să depunem în Parlament un proiect de lege pentru a proteja drepturile salariaților plătiți cu salariul minim pe economie”, a anunțat prim vicepreședintele Sorin Grindeanu.

Fostul premier consideră că este inadmisibil ca într-o țară europeană ”să avem medici, ingineri, maiștri, constructori, șoferi profesioniști, directori în sistemul privat, plătiți cu salariul minim”. 

”Practic, o TREIME din numărul total de angajați din România (1,7 milioane de persoane) sunt angajate pe salariul minim, deși peste 80% dintre acestea au cel puțin o calificare”, arată Grindeanu.

În aceste condiții, PSD consideră că salariul minim trebuie să ”redevină un instrument de protecție socială, valabil DOAR pentru persoanele apte de muncă care nu au nicio calificare”.

În acest sens, prin proiectul legislativ, PSD propune două modificări ale Codului Muncii, după cum urmează:

- salariul minim se acordă doar pentru persoanele și posturile care nu necesită/nu au vreo calificare;

- salariul minim se acordă pe o perioadă determinată de până la 12-24 de luni.

Așteptăm acum să vedem cum arată, concret, propunerea, dar și reacțiile mediului economic și care sunt sursele bugetare pentru aceste modificări. 

Oricum, este un proiect care ține de etica și echitatea retribuirii muncii și mai ales a muncii bazate pe pregătire.

Desigur, un proiect pe care PSD l-ar fi putut aplica și atunci când avea majoritate și guverna, având și ministerul Muncii, dar și cel al Finanțelor.

Ori, în contextul actual, ne întrebăm dacă e doar o propunere cu sens politic – sau face parte dintr-un pachet de propuneri pentru care PSD ar putea condiționa votul pentru PNRR, atât de necesar guvernului – și poate României?

80
Tagurile:
PSD
Tematic
Un vechi membru salvează onoarea PSD! Un NU hotărât servilismului față de străini!
În fine, PSD are curaj să arunce Europei în față un adevăr deranjant!
Cîțu recunoaște că a ajuns la mâna PSD – ”Voi discuta cu PSD”
Ponta deschide ușa alianței PSD-Pro România-AUR

Загрузка...