Google, sediul central

Google a câștigat procesul împotriva ștergerii trecutului online. Atentat la viața privată

131
Curtea de Justiţie a UE a dat câştig de cauză Google într-un litigiu cu Franţa, stabilind că ”dreptul la uitare” al internauţilor europeni nu se extinde şi la versiunile din afara Uniunii Europene ale motorului de căutare.

BRUXELLES, 24 sept - Sputnik, Daniela Porovăț. Acest drept se aplică însă în ansamblul statelor membre ale UE, precizează Curtea de la Luxemburg, statuând într-un caz considerat emblematic pentru conflictul între protejarea vieţii private şi libertatea de exprimare.

Google
© AFP 2020 / LEON NEAL

În Franţa, Comisia naţională de informatică şi libertăţi (CNIL) a aplicat Google o amendă de 100.000 de euro în 2016, reproşându-i că limitează acest „drept la uitare” doar la versiunile europene ale motorului de căutare.

Consacrat în 2014 de justiţia europeană, ”dreptul la uitare” îi permite fiecărui cetăţean al UE să obţină, în anumite condiţii, dezindexarea linkurilor în lista de rezultate afişată în urma unei căutări efectuate plecând de la numele său.

În litigiul său cu Google, agenţia franceză de reglementare considera că, pentru a fi eficace, eliminarea linkurilor trebuie să se aplice tuturor versiunilor motorului de căutare din lume.

Google, susţinut de mai multe organizaţii de apărare a drepturilor, a răspuns că respectă ”dreptul la uitare” nu doar în ţara unui solicitant european, ci pe întreg teritoriul UE, şi că a merge dincolo de aceasta ar implica riscuri pentru libertatea de exprimare.

În consecinţă, Google a contestat condamnarea la Consiliul de Stat al Franţei, cea mai înaltă jurisdicţie administrativă a ţării, care a solicitat ulterior avizul CJUE.

”În stadiul actual, nu există, pentru operatorul unui motor de căutare care dă curs unei cereri de dezindexare (…) obligaţia decurgând din dreptul Uniunii de a proceda la o astfel de dezindexare în ansamblul versiunilor motorului său”, arată Curtea europeană în verdictul comunicat astăzi.

”Dreptul Uniunii obligă, totuşi, operatorul unui motor de căutare să opereze o astfel de dezindexare în versiunile motorului său corespunzând ansamblului statelor membre”, subliniază CJUE.

Dezindexarea trebuie, ”dacă este necesar, să fie însoţită de măsuri care să permită în mod efectiv să-i împiedice sau, cel puţin, să-i descurajeze în mod serios pe internauţii care efectuează o căutare” să acceadă ”via o versiune a acestui motor din afara UE, la linkurile care fac obiectul cererii”.

CJUE a comunicat tot astăzi şi decizia într-un alt caz referitor la datele personale, în care a fost sesizată tot de justiţia franceză, cu privire la cererile de dezindexare refuzate unor persoane private.

CNIL refuzase să oblige Google să elimine mai multe linkuri spre articole în care se vorbea despre condamnări pentru fapte de pedofilie, sau spre o pagină de internet cu un fotomontaj satiric despre o politiciană.

În decizia sa, CJUE consideră că, dacă cererea de dezindexare priveşte un link ce conţine ”date sensibile”, motorul de căutare trebuie ”să verifice dacă includerea acestui link în lista rezultatelor (…) se dovedeşte strict necesară pentru protejarea libertăţii de informare a internauţilor”.

Dacă cererea priveşte ”date privitoare la o procedură judiciară”, dar care ”se referă la o etapă anterioară acestei proceduri”, motorul de căutare ”trebuie să ia în considerare ansamblul circumstanţelor cazului”.

Aceasta priveşte ”natura şi gravitatea infracţiunii în cauză, desfăşurarea şi rezultatul zisei proceduri, timpul scurs, rolul jucat de această persoană în viaţa publică” sau ”comportamentul său în trecut”.

131
Tagurile:
date personale, Judecată, Proces, Viața privată, Google
Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie

ÎPS Teodosie mesajul zilei pentru români și… autorități!

25
(reînnoit 07:07 01.12.2020)
Arhiepiscopul Tomisului dovedește românilor că pot găsi curajul necesar pentru un act de credință – respectând reglementările și autoritățile, chiar atunci când acestea NU se respectă pe ele înseși!

BUCUREȘTI, 1 dec - Sputnik. L-am putea numi ”eroul acestor zile” – dar, de fapt, Arhiepiscopul Tomisului, înaltul slujitor al Domnului a săvârșit, prin demersurile sale, un act de credință.

Un act adevărat de credință – insuflând românilor curaj și, mai ales, întețind flacăra credinței  - nu numai în cei care l-au urmat în pelerinaj – ci în toți românii, mai ales în preajma sacrei Zile Naționale.

Aseară târziu, ÎPS Teodosie a vorbit despre cele întâmplate, despre restricții și libertate religioasă, despre credință în condițiile unui adevărat asalt asupra Bisericii – transmițând românilor un adevărat mesaj de întărire de Ziua Națională.

”Ne-a fost încălcată autonomia, ne-a fost încălcat dreptul la religiozitate”, a declarat ÎPS Teodosie, subliniind că ”acest drept nu poate fi încălcat, e un drept fundamental”.

Înaltul prelat spune că demersurile sale pentru respectarea credinței, este ”un apel, nu cu revoltă, ci cu sinceritate şi cu obiectivitate - pentru că eu reprezint credincioșii mei”.

”Nu caut binele meu, trebuie să caut binele tuturor”, spune Teodosie, subliniind că ”binele tuturor este în a ne manifesta înaintea lui Dumnezeu - pentru că sufletul este mai valoros decât trupul”.

De aceea el le spune autorităților ce greșeală fac: ”Sufoci sufletul, îmbolnăveşti trupul”.

”Mântuitorul ne-a dat exemplul - când a curățit sufletul s-a vindecat şi trupul”, spune ÎPS Teodosie, subliniind că ”Toată evanghelia abundă în asemenea exemple şi sunt exemple grăitoare”.

Întrebat de Mihai Gâdea la „Sinteza zilei” dacă restricţiile impuse de autorităţi ”au fost un atac la credinţă, un atac la Biserică” – Arhiepiscopul Tomisului a răspuns: ”Eu spun ce simt credincioşii - credincioşii s-au simţit discriminaţi, marginalizaţi”.  

ÎPS Teodosie amintește cum, recent, ”în această perioada de frig, au venit să ne scoată afară din biserică la Sf. Ecaterina”.

”Nu puteam să îi ţin afară, erau -2 grade - cum ne vrea Sănătatea, puterea politică dacă vrea să ne scoată în frig?!”, întreabă înaltul prelat. ”E la mintea oricărui om simplu, nu trebuie să ai multă carte, dacă stai pe loc în frig încremeneşti, te îmbolnăvești de inimă de plămâni, de toate… Plămânul, care este aşa sensibil la coronavirus, tocmai trebuie să îl ocrotim”.

Și, da, „au simţit credincioşii această discriminare”, a spus Teodosie, reproducând și o replică șocantă a credincioșilor, revoltați de deciziile autorităților: ”Să ducem icoanele în mall, să ne închinăm acolo dacă în biserică nu avem voie”.

”Unii credincioşi mi-au zis: hai să închiriem în mall dacă acolo e voie, să nu ne fie frig”, a povestit ÎPS Teodosie la Antena 3. ”Până acolo au mers, să îşi poată face închinarea - să ducem icoanele în mall, să ne închinăm acolo dacă în biserică nu avem voie”.

Vor accepta credincioșii alte restricţii de Crăciun? ÎPS Teodosie răspunde ferm: ”Nu vor accepta, pentru că… închiderea Bisericii le aduce tristeţe!”.

”Tristeţea este început de boală - omul care este vesel este şi sănătos”, spune ÎPS Teodosie, asigurând autoritățile că ”putem să păstrăm aceste reguli sanitare în biserici, chiar dacă suntem puţin mai mulţi, dar nu suntem afară, să răcim”.

În plus, statul trebuie să-și înțeleagă limitele, acelea de apărător al cetățeanului și instituțiilor, nu de uzurpator: ”Trebuie să rămânem cu autonomia noastră - Biserica are autonomie faţă de stat”, a spus Arhiepiscopul Teodosie al Tomisului.

Insultat și amenințat, Teodosie, slujitorul lui Dumnezeu, a dovedit românilor că pot găsi curajul necesar pentru a lua parte și a face un act de credință – respectând reglementările și autoritățile, chiar atunci când acestea nu se respectă pe ele înseși!

25
Tagurile:
Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie

Загрузка...
Marcel Ciolacu și Ludovic Orban

Știrea nopții: sondaj Sociopol, răstoarnă TOATE calculele!

517
Institutul condus de cunoscutul sociolog Mirel Palada a dat publicității un sondaj de ultimă oră care dă peste cap toate calculele de până acum – ale tuturor partidelor!

BUCUREȘTI, 1 dec – Sputnik. Cunoscutul sociolog Mirel Palada a dat publivității un sondaj de ultimă oră realizat de Sociopol.

”Acesta este cel mai recent sondaj Sociopol pe teme electorale. Proaspăt. Terminat duminică seară”, scrie în prezentarea diatelor Palada, precizând că sondajul ”prefigurează ce se va întâmpla duminica viitoare, la vot”.

Metodic, Palada începe cu ”principalele concluzii”:  

Prima CONCLUZIE – ”o participare scăzută la vot”.

”Deocamdată sînt semne că va fi 30%”, explică Palada, care consideră că ar putea ajunge la  maxim 35%. ”Dar nu mai mult - un nivel semnificativ mai scăzut decât avem parte în general la alegerile parlamentare, în jur de 40%-45% - și clar mai scăzut decât la recentele alegeri locale, când a fost 46%”.

Palada precizează că participarea nu ia în calcul diaspora, de unde consideră că ”vor mai veni probabil două, maxim trei puncte procentuale”.

A doua CONCLUZIE ”este despre partidele mari”, arată Palada, care dă cifrele ce răstoarnă calculele PNL și PSD.

”Cele două partide mari, PNL și PSD, sunt practic la egalitate, ca în cursele de cai, ca în vestita cursă din Ben Hur”, scrie sociologul. ”Ambele partide în jur de 30%, un pic sub. Care se mobilizează mai bine duminica viitoare, acela va câștiga alegerile la mustață”.

Votul în plus – ”votul de aur”, cum spune Palada -  nu ar conta, ”căci Iohannis clar nu are de gând nici să respecte Constituția, nici să dea guvernarea PSD-ului”, dar, consideră sociologul, ”va însemna mult în economia construirii Guvernului de după - cât și în marea vociferare după, când toată lumea va clama victoria. Din nou”.

Cifrele actuale, conform Sociopol sunt: ”PNL 29. PSD 28”. Deci, nici PNL, nici PSD nu trec de pragul de 30%, al legitimității unui partid dominant pe scena politică – și care să merite încredințarea directă a guvernării! Așadar, calculele amândurora par a fi date peste cap!  

A treia CONCLUZIE a lui Palada o reprezintă ”erodarea USR”. Adică, în urmă cu câteva săptămâni, ”USR PLUS dădea semne din ce în ce mai clare că trece de 20% și că se așază la masă cu celelalte două partide mari, emițând pretenții de partid mare”.

”Nu mai e cazul. Ultima perioadă ne arată un USR în defensivă, în scădere clar sub 15%”, scrie Palada, arătând că ”toate tunurile propagandei iohanniste s-au pus dintr-o dată cu gurile pe imaculații de la USR, arătând că de fapt nu sunt atât de imaculați, ci la fel de bicisnici și de terfeliți ca și ceilalți”.

Palada aduce în discuție și ipoteza (zvonul) că Dan Barna ”este deja căutat de poteră, să-l mânjească un pic cu proiectele europene, și că acesta ar fi de fapt motivul pentru care a făcut dintr-o dată Covid”.

”Deci USR PLUS 13% - pa, vise de mărire, de primadonă guvernamentală. Un pic de lungul nasului, via dosare penale și campanie de mînjire. Ghinion”, comentează Palada.

În fine, ajungem la ceea ce Palada numește ”surpriza cea mai mare a acestor alegeri parlamentare” – și anume obscura grupare AUR.

”Un partid practic necunoscut pînă relativ recent, care iată deja ia cu asalt porțile Parlamentului, precum pe vremuri PP-DD în 2012”, scrie Palada, subliniind că gruparea ”e în creștere clară, non-liniară. Explozie în campania electorală - cu siguranță va intra în Parlament”.

Și, atrage atenția Palada, în condițiile în care ”lumea încă nu crede asta”.

Conform Sociopol, ”AUR deocamdată 7. Mare surpriză”.

”Celelalte două partide medii spre mici, Pro România și PMP, horcăie la marginea lui 5. Dar fiecare horcăie de părți diferite ale suferinței”, continuă Palada, apreciind că ”Pro România va intra, în buză”, deși e într-o scădere clară față de acum câteva luni, față de ce scor avea înainte de alegerile locale.

O altă veste interesantă, dar previzibilă: ”PMP, în schimb, pa. E de partea proastă a ștremeleagului, a istoriei, a barierei de 5%”.

”Din sondaje reiese din ce în ce mai clar că nu va face 5%, că horcăie în jur de 3%”, scrie Palada, car comentează și că ”gurile rele spun că în PNL s-a luat clar decizia ca PMP să nu fie ajutat cu nici un strop de vot. Să zacă. Să moară. Să dispară. Bun. Foarte bun așa. Ghinion”.

Deci , scrie sociologul – ”Pro România 6. PMP 3. Să fie primit”.

În privința UDMR, Palada consideră că ”oricum intră, că ei au lege separată, ei au privilegii medievale”.

Și, atenție la afirmația următoare: ”Ei (UDMR) nu sunt partid politic, ei sunt lest istoric, trebuie băgați în Parlament cu orice preț, așa a fost înțelegerea din 1990 încoace, de pe vremea când americanii voiau să rupă Transilvania și România a rezistat. Hrebe să trăiască. Prietenii știu de ce”. Nu comentăm acum această afirmație.

Deci, UDRM va avea 6%, conform sondajului lui Palada.

Despre celelalte partide, ”la pitici”, scrie Palada, începând cu speranța multor patrioți – PER.

”PER, oricât s-a strofocat, mai mult de 2 nu reușește să stoarcă de la realitate. Nu va intra”, scrie Palada, dând același verdict negativ pentru ”celelalte mici, PPU-SL, PRM, care or mai fi”.

Deci PER 2, PPU-SL 2, PRM 1, alții 3 (inclusiv independenți și minorități, la Camera Deputaților).

De precizat că toate aceste comentarii ironice nu fac parte din studiul Sociopol – ci din postare de pe pagina de Facebook a lui Mirel Palada.

Recapitulând:

  • PNL – 29%
  • PSD – 28%
  • USR – 13%
  • AUR – 7%
  • Pro România 6%
  • UDMR 6%

_________

  • PMP – 3%
  • PER, PPUSL – 2%
  • PRM – 1%
517
Tagurile:
PNL, PSD, partide, Alegeri parlamentare, România, Sondaj
Тема:
Alegeri parlamentare în România 2020

Загрузка...