Constantin Cojocaru

Veste tragică pentru România un celebru om de știință și patriot a murit!

659
”Unul dintre cei mai mari economiști contemporani”, dar, din păcate, ””Legea Cojocaru”, marea șansă de salvare economică a României, va rămâne și ea, probabil, o amintire”.

BUCUREȘTI, 19 martie, Sputnik, Dragoș Dumitriu. ”Azi-noapte, la ora 23.00, încetat din viață, la vârsta de 76 de ani, marele economist vizionar CONSTANTIN COJOCARU, autorul proiectului de lege care îi poartă numele”, anunță Miron Manega, jurnalistul care l-a promovat cel mai mult pe celebrul reformator.

Cojocaru a fost, alături de prof. Anghel Rugină, unul dintre primii economiști reveniți în România după 1990 – oameni de știință și patrioți care au încercat să ofere soluții pentru o trecere inteligentă, sigură la capitalism. Din păcate, nici unul, nici celălalt nu au fost ascultați.

Constantin Cojocaru a propus un sistem complex, inclusiv al procesului legislativ, inspirat de modelul elvețian. Prin intermediul emisiunilor și publicațiilor lui Miron Manega a prezentat o mare reformă constituțională,  ”Constituția Cetățenilor”

Personal, l-am invitat pe Constantin Cojocaru în câteva emisiuni – și îi păstrez o amintire frumoasă nu numai pentru vastele sale cunoștințe, ci și pentru caracterul său frumos.

”Probabil că această rubrică va rămâne în veci neterminată” – am semnalat în grabă, la rubrica din CERTITUDINEA intitulată „Constituția Cetățenilor pe înțelesul tuturor”, susținută de CONSTANTIN COJOCARU, unul dintre cei mai mari economiști contemporani”, scrie Manega,  care completează – ””Legea Cojocaru”, marea șansă de salvare economică a României, va rămâne și ea, probabil, o amintire”.

Constantin Cojocaru se întoarce pentru eternitate în satul său natal, Beciu, din județul Teleorman. Ne alăturăm acestui veritabil epitaf transmis de Miron Manega: ”Dumnezeu să-l odihnească pe iar pe noi să ne ierte pentru inconștiența și ingratitudinea cu care l-am tratat”.

659
Tagurile:
om de știință, Patriot, decedat, Constantin Cojocaru
Pietoni

România dispare este în topul ţărilor cu cea mai mare scădere a populaţiei

60
(reînnoit 19:12 14.07.2020)
Potrivit celor mai recente date statistice de la Eurostat, România se află în topul ţărilor în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte declinul demografic şi cea mai mare scădere a populaţiei.

BUCUREŞTI, 14 iul – Sputnik, Doina Crainic. În 2019, din cele 27 de state membre ale UE, nouă au înregistrat un declin al populaţiei. În acelaşi timp, în 18 state ale UE populaţia a crescut, arată datele publicate de Oficiul european de statistică Eurostat. Rata variaţiei brute a populaţiei reprezintă raportul dintre creşterea sau scăderea populaţiei pe parcursul anului şi populaţia medie, la 1.000 de locuitori.

Cel mai important declin al populaţiei s-a înregistrat în Bulgaria (minus 7‰), Letonia (minus 6,4‰), România (minus 5‰), Croaţia (minus 4,4‰) şi Italia (minus 1,9‰). Pe de altă parte, cea mai are creştere a avut loc în Malta (41,7‰), Luxemburg (19,7‰), Cipru (13,7‰), Irlanda (12,1‰) şi Suedia (9,5‰).

În România, scaderea populației a continuat și în 2020. Astfel, potrivit Institutului Naţional de Statistică, sporul natural negativ al populaţiei României s-a accentuat, în luna mai a acestui an, fiind de 1,5 ori mai mare decât cel din aceeaşi perioadă din 2019. La nivelul lunii mai din acest an, numărul născuţilor-vii a fost mai mic cu 3.561 comparativ cu aceeaşi lună din 2019, în timp ce numărul persoanelor care au decedat a fost cu 1.015 mai mic, la nivel comparativ.

Populaţia României a înregistrat un spor negativ de 1,5 ori mai mare decât cel din luna mai 2019: de -7.376 persoane faţă de -4.830 persoane.

La 1 ianuarie 2020, populaţia în cele 27 de state membre ale UE era estimată la 447,7 milioane, în scădere cu 12,8% comparativ cu situaţia de la 1 ianuarie 2019: atunci, cele 28 de ţări membre ale blocului comunitar aveau o populaţie de 513,5 milioane. Această scădere a avut loc, în principal, ca urmare a retragerii din bloc a Marii Britanii (la 1 februarie 2020), ceea ce a dus la o scădere a populaţiei UE cu 13%.

Din 2012, UE a avut un spor natural negativ, fiind înregistrate mai multe decese decât naşteri (4,7 milioane de decese şi 4,2 milioane de naşteri în 2019).

Cea mai populată ţară din UE este Germania (cu 83,2 milioane de rezidenţi, reprezentând 18,6% din totalul populaţiei UE la 1 ianuarie 2020), fiind urmată de Franţa (67,1 milioane sau 15%), Italia (60,2 milioane de sau 13,5%), Spania (47,3 milioane de sau 10,6%) şi Polonia (38 milioane sau 8,5%).

14 state membre au un procent între 1% şi 5% din populaţia UE (inclusiv România, cu 4,3%), iar opt ţări au sub 1%.

De asemenea, în 2019, s-au născut în UE 4,2 milioane de bebeluşi, cu 2,2% mai puţini decât în 2018. Cea mai ridicată natalitate se înregistra anul trecut în Irlanda (12,1 la 1.000 de rezidenţi), Franţa, Suedia, Cipru şi Grecia, iar cea mai scăzută în Italia, Spania, Grecia, Finlanda şi Portugalia. La nivelul UE, rata natalităţii era de 9,3 la 1.000 de rezidenţi.
Totodată, în 2019 s-au înregistrat în UE 4,7 milioane de decese, cu 0,9% mai puţine decât în 2019. Cea mai scăzută rată a mortalităţii se înregistra în Irlanda (6,3 la 1.000 de rezidenţi), Cipru, Luxemburg, Malta şi Suedia, iar cea mai ridicată în Bulgaria, Letonia , Lituania, România şi Ungaria.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

60
Tagurile:
România, Populație
Tematic
Budăi: ”În timp ce populația suferă, fantasticul Cîțu vorbește despre Epoca de Aur”
Medicii avertizează populația în legătură cu gripa: cum să ne păzim
Populația Moscovei va fi testată gratuit la prezența anticorpilor față de COVID-19
Cifră record: refugiații au ajuns la unu la sută din populația globului
Date statistice: Populația Republicii Moldova scade de la an la an

Загрузка...
Nelu Tătaru

Anunțul lui Tătaru nu lasă loc de dubii: ”Se impune prelungirea stării de alertă”

134
Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a făcut astăzi la Parlament o declarație care arată clar că Guvernul va prelungi starea de alertă .

BUCUREȘTI, 14 iul - Sputnik, Marius Holdean. Potrivit declarațiilor făcute astăzi la Parlament de Nelu Tătaru, se impune prelungirea stării de alertă, ministrul anunțând că a pregătit o evaluare şi o propunere în acest sens pentru premier şi preşedinte.

"Se impune prelungirea stării de alertă. Noi avem şi o evaluare făcută cu care vom merge ca şi propunere în CNSU, la premierul Ludovic Orban şi la preşedinte", a afirmat Tătaru, indicând deja ce decizie va fi luată la nivelul autorităților.

Întrebat dacă de la 15 iulie vor fi impuse noi restricţii, Tătaru a spus: "Să nu vorbim de restricţii, dar să nu se gândim nici la relaxări".

Ministrul Sănătăţii a fost prezent astăzi în Parlament pentru a participa la dezbaterile din Comisia juridică a Senatului pe proiectul privind carantina şi izolarea.

"Este prima oară când sunt invitat, vin de câte ori este nevoie, am răspuns prompt. Sănătatea publică e mai importantă dincolo de orgolii politice. Vin să lămurim nişte aspecte şi eu sper ca la sfârşitul acestor discuţii să avem o lege", a afirmat Tătaru.

Potrivit ministrului, în acest moment, "sunt nişte pârghii care lipsesc" în lupta cu noul coronavirus, printre care a numit internarea, izolarea şi detaşarea personalului medical.

"Nu este un moment politic, este un moment medical. Este un moment în care trebuie să gestionăm viaţa românilor, sănătatea românilor, viaţa pacienţilor şi a personalului medical. În ultima perioadă sunt focare multiple în spitale tocmai pe o relaxare în tot ceea ce înseamnă populaţie, prezenţa unor pacienţi care nu au fost evaluaţi anterior", a afirmat Tătaru.

Cu privire la internarea acasă a persoanelor asimptomatice infectate cu COVID-19, Tătaru a explicat că el vede o externare a unui pacient asimptomatic după o evaluare de 3 zile în care să existe şi investigaţii suplimentare radiologice, biologice, precum şi un examen care să arate că simptomatologia nu a apărut în aceste interval sau simptomatologia care era uşoară a dispărut.

„Trei zile de asimptomatic este o recomandare ca să poată să fie externat, cu asumarea pacientului că respectă acea izolare la domiciliu, precum şi supravegherea prin DSP şi medicul de familie", a fost propunerea ministrului Sănătății.

Comisia juridică a Senatului a reluat astăzi dezbaterile asupra proiectului privind carantina şi izolarea, însă, după aproximativ o oră, senatorii jurişti au întrerupt şedinţa pentru a putea lua la cunoştinţă noile amendamente propuse la proiectul de lege.

Actuala etapă a stării de alertă se încheie în data de 16 iulie, iar pentru perioada următoare Guvernul ar urma să se reunească mâine în şedinţă de urgenţă pentru a prelungi starea de alertă cu încă 30 de zile, au scris astăzi mai multe publicații din România.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

134
Tagurile:
stare de alertă, Nelu Tătaru
Tematic
Revoltată, Gabi Firea îl distruge pe Nelu Tătaru: ”Ticăloșie! Diletantism! Rea-credință!”
Bomba zilei: Orban și Tătaru, în fața procurorilor DNA! Un deputat a denunțat TOTUL!
Litoral 2020: Tătaru, anunțul momentului despre noi focare de coronavirus

Загрузка...
Senatul României

Știrea nopții: După o dezbatere nocturnă maraton, senatorii au schimbat legea Pandemiei

0
(reînnoit 06:43 15.07.2020)
Ședința s-a încheiat după ora 1.30 noaptea - s-a căzut de acord pe mai multe articole, iar azi va fi votat raportul comisiei

BUCUREȘTI, 15 iul – Sputnik, Dragoș Dumitriu. Ședință maraton a Comisiei juridice a Senatului – timp de patru ore a fost dezbătut proiectul legii privind carantina şi izolarea. În final, după ora 1.30 noaptea, s-a căzut de acord pe mai multe articole, iar azi va fi votat raportul comisiei.

Iată câteva dintre cele mai importante modificări, așa cum au fost transmise de agenția națională Agerpres

- măsura carantinei persoanelor se instituie ”pe baza afirmaţiilor ştiinţifice oficiale şi a definiţiei de caz, la domiciliul persoanei, la o locaţie declarată de aceasta sau în spaţiul desemnat de autorităţi cu privire la persoanele suspecte a fi infectate sau purtătoare ale unui înalt agent patogen care: a) sosesc din zone în care riscul epidemiologic este ridicat, pe baza datelor epidemiologice transmise la nivel naţional, european şi internaţional de către organismele în domeniu; b) au intrat în contact direct cu persoane confirmate a fi infectate de o boală infecto-contagioasă.

- În situaţia în care aceste persoane refuză măsura carantinării la domiciliu sau la altă locaţie declarată de acestea, precum şi atunci când persoanele în cauză nu respectă măsura carantinei pe durata acesteia, deşi au consimţit anterior carantina, medicul sau organele de control recomandă iar reprezentatul DSP decide carantinarea persoanei în spaţiul special desemnat de autorităţi, dacă acestea constată riscul de transmitere a unei boli infecto-contagioase, cu risc iminent de transmitere comunitară.

În acest caz, decizia se emite cu celeritate, în cel mult 24 de ore de la informarea făcută de medic sau de organele de control şi se comunică de îndată persoanei în cauză”.

Senatorii au stabilit că persoana în cauză ”nu poate părăsi domiciliul, locaţia declarată pentru carantină, după caz, spaţiul special desemnat de autorităţi, fără încuviinţarea medicului sau reprezentantului DSP şi că măsura carantinării încetează la expirarea termenului specific perioadei de incubaţie sau anterior, ca urmare a confirmării persoanei ca purtătoare a agentului înalt patogen, cu sau fără semne sugestive specifice definiţiei de caz, fiindu-i aplicabile dispoziţiile privitoare la măsura izolării din acest act normativ”.

În privința izolării, senatorii Comisiei juridice au stabilit următoarele:

- izolarea se instituie pentru persoanele bolnave cu semne şi simptome sugestive specifice definiţiei de caz, precum şi pentru persoanele purtătoare ale agentului înalt patogen, chiar dacă acesta nu prezintă semne şi simptome sugestive (...), la domiciliu, la o locaţie declarată sau, după caz, în unităţi sanitare;

- măsura izolării să fie instituită pe o durată limitată în mod nediscriminatoriu şi proporţional cu situaţia de fapt care o determină, să aibă ca scop prevenirea răspândirii unei boli infecto-contagioase, pentru siguranţa persoanei şi sănătatea publică, să fie instituită pe o durată limitată care protejează interesul public şi să nu determine un dezechilibru între nevoia de protejare a sănătăţii publice şi imperativul respectării libertăţii persoanei.

- Izolarea persoanelor se instituie într-o unitate sanitară pentru cel mult 48 de ore exclusiv în vederea efectuării examenelor clinice, paraclinice şi a evaluărilor biologice atunci când medicul constată riscul de transmitere a unei boli infecto-contagioase cu risc iminent de transmitere comunitar.

- La expirarea termenului de 48 de ore, pe baza examinărilor clinice şi paraclinice, dacă se menţine riscul transmiterii unei boli infecto-contagioase cu risc de transmitere comunitară medicul recomandă prelungirea măsurii izolării persoanelor (...) în unitatea sanitară ori, după caz, la domiciliul persoanei sau la altă locaţie declarată de aceasta.

- izolarea la domiciliu sau la locaţia declarată se instituie dacă nu există riscul contaminării altor persoane sau al răspândirii bolii infecto-contagioase.

- izolarea la domiciliu sau la altă locaţie declarată nu poate fi dispusă în situaţiile în care informaţiile ştiinţifice oficiale referitoare la tipul agentului înalt patogen, calea de transmitere şi rata de transmisibilitate impun izolarea persoanelor exclusiv în unităţile sanitare stabilite prin hotărâre a Guvernului.

- persoana izolată nu poate părăsi unitatea sanitară sau locaţia declarată fără încuviinţarea medicului sau a reprezentantului direcţiei de sănătate publică, iar măsura izolării încetează la data confirmării persoanei ca persoană vindecată pe baza examinărilor clinice şi paraclinice şi a recomandării medicului care constată că riscul de transmitere a bolii nu mai există.

- în situaţia în care persoana refuză măsura izolării dispusă sau dacă persoana nu respectă măsura izolării dispusă la domiciliu sau în locaţia declarată pe durata acesteia, deşi a consimţit-o anterior, medicul sau, după caz, organele de control informează de îndată direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti, care poate confirma sau infirma măsura recomandată de medic a izolării persoanei în unitatea sanitară printr-o decizie cu caracter individual.

Un alt capitol controversat -  măsurile legale de ocrotirea temporară în cazul minorilor.

- Când măsura carantinei sau izolării a fost luată faţă de o persoană în a cărei ocrotire se află un minor, o persoană pusă sub interdicţie, o persoană căreia i s-a instituit tutela sau curatela ori o persoană care datorită vârstei, bolii sau din orice alt motiv rămâne fără supraveghere şi îngrijire, părintele, ocrotitorul egal, personalul medical sau reprezentantul DSP anunţă serviciul public de asistenţă socială în vederea monitorizării acestora şi, dacă se impune, în vederea luării măsurilor legale de ocrotire temporară pentru persoanele respective.

- Monitorizarea şi, după caz, măsurile legale de ocrotire temporară a persoanelor pot fi dispuse numai pe durata în care acestea rămân fără supraveghere şi fără îngrijire şi nu pot avea ca efect suspendarea de drept a exerciţiului drepturilor părinteşti sau a drepturilor ocrotitorilor legali;

- monitorizarea şi, după caz, măsurile legale de ocrotire temporară a persoanelor nu pot fi dispuse dacă părintele sau ocrotitorul legal a desemnat un alt membru al familiei sau o persoană de referinţă pentru supravegherea şi îngrijirea acestor persoane, iar aceasta acceptă să exercite temporar supravegherea şi îngrijirea persoanelor respective;

- Direcţiile generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului vor lua măsuri pentru punerea la dispoziţia acestor persoane de locaţii rezidenţiale corespunzătoare şi personal specializat: educatori, psihologi în funcţie de vârstă şi starea de sănătate a persoanelor ocrotite pe întreaga durată în care acestea rămân fără supraveghere şi îngrijire.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Izolare, carantină, Pandemie, Lege, schimbare, Senat
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume

Загрузка...