Lei românești

Salariul minim crește și furtună stârnește. "Va afecta sectorul privat"

429
(reînnoit 15:25 22.10.2018)
Salariul minim net ar putea să crească, de la 1 noiembrie, cu până la 251 de lei, dar măsura este criticată de Opoziție și de oamenii de afaceri.

BUCUREȘTI, 22 oct – Sputnik, Daniel George Nistor. Guvernul intenționa să mărească salariul minim de la începutul anului viitor, dar conform unor declarații recente, modificare va veni mai repede și va fi aplicată în alți parametri decât cei vehiculați anterior.

După o întâlnire tripartită de la Palatul Victoria, la care a participat premierul Viorica Dăncilă alături de reprezentanți ai patronatelor și sindicatelor, liderul Confederației Sindicale Cartel Alfa, a declarat că salariul minim brut urma să urce de la 1.900 de lei în prezent la 2.050 de lei de la 1 ianuarie 2019. 

Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a anunțat însă recent că instituţia pe care o conduce lucrează la creşterea salariului minim pe economie de la 1 noiembrie, existând o diferenţiere în funcţie de studiile angajaţilor.

"După analiza datelor transmise de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, Ministerul Muncii lucrează la creşterea salariului minim pe economie încă de la finalul acestui an şi la diferentierea salariului minim in funcţie de studii sau vechimea de peste 15 ani", a spus Vasilescu, potrivit Mediafax

Potrivit documentului prezentat de ministru, propunerea este de "creştere a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la nivelul de 2.080 de lei/lună, începând cu 1 noiembrie 2018".

Avantajul studiilor superioare

Totodată, acesta prevede introducerea unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat la nivelul de 2.350 lei/ lună pentru angajaţii pe posturi pentru care sunt necesare studii superioare.

Acelaşi act prevede şi creşterea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la nivelul de 2.350 lei/lună, pentru angajaţii cu 15 ani vechime, începând cu 1 noiembrie 2018.

Propunerea mai vizează introducerea în Codul Muncii a unui prag minim al raportului dintre salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată și câştigul salarial mediu. Din 2020, acest raport urmează să fie de minimum 45%.

Creșteri de până la 251 lei

Salariul minim net actual, de 1.900 de lei, generează un "net" de 1.162 de lei. Unui salariu brut de 2.080 de lei îi corespunde un net de 1.263 de lei, iar la un nivel brut de 2.350 de lei, netul va fi de 1.413 lei.

Așadar angajații simpli vor câștiga 101 lei la salariu, iar la cei cu studii superioare și vechime, creșterea ar fi de 251 de lei.

Atacuri dure la Dragnea și CNSP

Măsura este criticată însă de Opoziție, care contestă datele pe baza cărora a fost elaborată.

"Conducerea CNSP trebuie să demisioneze! Comisia Națională de Strategie și Progonoza își compromite definitiv reputația", scrie pe Facebook senatorul PNL Florin Cîțu. 

"Decizia de a crește salariul minim este politică. La fel și apariția tâmpeniei cu salariul minim pentru studii superioare sau cu 15 ani vechime în muncă", mai spune Cîțu.

Potrivit acestuia, "CNSP nu trebuia să stea în genunchi în fața lui Dragnea și să furnizeze fițuica pe care o numește studiu, cu care Dragnea și gașca lui să susțină creșterea salariului minim".

Senatorul PNL a declarat că săptămâna viitoare va introduce "un proiect de lege prin care estimările folosite în planificarea bugetară" nu mai folosesc "expertiza" CNSP, cum o numește ironic.

"O să explic atunci", anunță Florin Cîțu, care va cere Guvernului o analiză a activității CNSP pe care să o prezinte în Parlament.

Critici din partea mediului privat

Nemulțumiri vin și din partea Asociației Române a Oamenilor de Afaceri (AOAR).

"AOAR atrage atenția asupra încetinirii creșterii economice în anul 2018, de cca. 4,4% în prezent, fată de nivelul de 5,3% menținut ca premisă chiar la aprobarea primei rectificări bugetare din acest an", au declarat oficialii AOAR, într-un comunicat

"În astfel de condiții, anunțarea devansării creșterii salariului minim pe economie începând cu 1 noiembrie 2018, fată de 1 ianuarie 2019, reprezintă o măsură populistă, arbitrară, afectând negativ sectorul privat, cu deosebire industria prelucrătoare", se arată în comunicatul citat.

429
Tagurile:
Ministrul Muncii, sectorul privat, Olguța Vasilescu, salariul minim brut
Tematic
Huşanu: „Ne propunem să creionăm în cadrul proiectului, Legea Salarizării ori…”
După ce a dezbinat echipa medicală, Olguţa Vasilescu laudă salariile medicilor
Teodorovici crește salariile și sperie firmele. "Vom da afară angajați"
Angajaţii de la Protecţia Copilului Satu Mare, disperaţi – fără salarii
Fost ministru: „Măririle salariale în masă nu schimbă calitatea actului didactic”
Test

Coronavirus în România, 27 ianuarie: 1025 de pacienți la ATI

19
Reprezentanții Grupului de Comunicare Strategică informează care este situația infectărilor cu noul coronavirus pe teritoriul României până astăzi, 27 ianuarie 2021.

BUCUREȘTI, 27 ian – Sputnik. Autoritățile informează că, până astăzi, 27 ianuarie, pe teritoriul României, au fost confirmate 718.612 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19), iar 662.400 de pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 3.174 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.
Până astăzi, 18.015 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În ultimele 24 de ore, de ieri dimineață de la ora 10.00 și până astăzi, la aceeași oră, au fost raportate 77 de decese - 46 bărbați și 31 femei, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Argeș, Bacău, Bihor, Brașov, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Constanța, Dolj, Galați, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Mureș, Olt, Sibiu, Suceava, Timiș, Vaslui, Vâlcea și București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 40-49 ani, 4 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 18 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 29 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 25 decese la categoria de peste 80 de ani.

Majoritatea deceselor înregistrate – 72 - sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 2 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 3 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.839. Dintre acestea, 1.025 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 5.354.600 teste RT-PCR și 95.533 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 25.604 de teste RT-PCR (17.096 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 8.508 la cerere) și 7.523 de teste rapide antigenice.

19
Tagurile:
România, coronavirus
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume
Tematic
Frica, catalogată ca unul dintre motivele infecției cu coronavirus
Coronavirus în România, 26 ianuarie: 2.877 cazuri noi de persoane infectate
Coronavirus în România, 25 ianuarie: număr mic de persoane infectate

Загрузка...
Sorin Cîmpeanu

Cîmpeanu discriminează educatoarele?

579
Recentele declarații ale ministrului Educației cu privire la faptul că profesorii vor primi bani în plus pentru orele remediale ridică o uriașă întrebare cu privire la situația cadrelor didactice din învățământul preșcolar.

BUCUREȘTI, 16 ian -Sputnik. Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, a precizat că suma de 100 de lei – impozabilă – va putea fi primită nu doar de profesorii care fac ore remediale, ci și de cei care vor face cursuri de consolidare a materiei cu elevii.

Declarația sa vine după ce afirmase anterior că programul lansat prin Ordonanță de Urgență se va numi Programul Național de Acțiuni Remediale. Demnitarul a redefinit orele de recuperare drept ”remediale cu valențe de consolidare a materiei predate și de creștere a performanței”, pentru ca și profesorii care au predat toată materia și ai căror elevi nu au avurt pierderi, să poată accesa banii anunțați de ministru, informează Sputnik.

Acest lucru ridică o serioasă întrebare. Și anume, ce se întâmplă cu educatoarele?

Reprezintă profesorii pentru învățământ preșcolar o categorie ce trebuie scoasă de la aceste beneficii?

Dacă ne raportăm strict la faptul că profesorii – de ciclu primar, gimnazial și liceal – pot face ore remediale și pot evalua impactul acestor cursuri, atunci educatoarele nu ar avea de ce să se supere.

Cu alte cuvinte, despre ce ore remediale ar putea fi vorba în învățământul preșcolar?

Fără a vrea să arunc cu noroi, trebuie să fac precizarea că, de multe ori, elevii de clasă pregătitoare dovedesc că nu au acumulat mai nimic în cei trei ani de grădiniță. Dar asta nu înseamnă că este o situație generală, ci că sunt extrem de multe educatoare foarte devotate, implicate, care pun baze solide ce îi ajută pe copii să se descurce bine în ciclul primar.

Revenind: dacă s-ar face și la grădiniță pre remediale sâmbăta, părinții ar fi mulțumiți. Educatoarele ar putea lucra, cu adevărat, cu cei mici.

Numai cine nu cunoaște cum trebuie predate noțiunile în învățământul preșcolar poate să nu ia în considerare faptul că este nevoie și aici de ore suplimentare.

Problema o reprezintă, însă, și bugetul. Se vede foarte clar că învățământul preșcolar nu a fost prins în această schemă.

Și atunci apare întrebarea: discriminează ministrul Educației educatoarele sau este vorba despre minimalizarea rolului educatoarelor în formarea copiilor?

Indiferent care din cele două variante ar fi răspunsul, ambele sunt de-o gravitate extraordinară, iar Ministerul Educației trebuie să iasă cu precizări.

Nu se poate ajunge la inechități în sistemul de învățământ!

579
Tagurile:
Sorin Cîmpeanu
Tematic
Fișă de prezență pentru învățământul preșcolar: ce să știe educatoarele MODEL
Schimbări majore în grădinițe, educatoarele trebuie să se adapteze
Părinții și educatoarele trebuie să știe! Medic, explicații despre răceală și COVID-19

Загрузка...

Cine locuiește astăzi în palatele de milioane ale romilor din Soroca

0
(reînnoit 14:30 27.01.2021)
Teatrul "Bolșoi" din Moscova, Bazilica "Sfântului Petru" din Vatican și Capitoliul din Washington, toate aceste monumente de arhitectură internaționale pot fi găsite pe renumitul Deal al Romilor din Soroca, desigur la alte proporții, dar oricum impresionante.

Renumitul Deal al Romilor din orașu Soroca, care a devenit atracție turistică pentru străini, este cel mai luxos cartier din municipiu. Aici găsești imitațiile unor monumente de arhitectură internaționale, cum ar fi Teatrul "Bolșoi" din Moscova, Bazilica "Sfântului Petru" din Vatican și Capitoliul din Washington. Paradoxul este că palatele romilor din Soroca sunt cu lacăt la ușă. Proprietarii sunt plecați peste hotare ca să câștige bani pentru a putea finisa construcțiile impunătoare.

Baronul romilor din Republica Moldova, Artur Cerari, ne-a povestit că cea mai mare parte din casele impunătoare ale romilor din Soroca sunt nefinisate și, 90 la sută, nepopulate. 

"Toate aceste case frumoase, pompoase au fost construite pe vremea Uniunii Sovietice. Cum s-a destrămat, lumea a început să plece de aici. Cei mai mulți au plecat în Rusia, Kazahstan, unde și-au procurat sau ridicat alte case”, ne-a spus Artur Cerari. 

Cei plecați au lăsat adevărate palate - edificii de peste 700 de metri pătrați. Cu pereți, garduri, acoperișuri din piatră scumpă și materiale prețioase. Pompoase, ornamentate cu sculpturi, care uneori alunecă în kitsch. Construcția acestor case, de mari dimensiuni a început prin anii 1980 și a cunoscut o evoluție în 1990. De atunci, puține din ele sunt construite în proporție de sută la sută. În majoritatea, proprietarii investesc bani grei pentru a duce construcția la bun sfârșit. 

Cum spuneam, palatele din Dealul Romilor sunt cu lacăte la ușă și obloanele trase. Romii rămași acasă locuiesc în șoproane pentru că nu au cu ce plăti întreținerea palatelor. Mai mult, cei rămași acasă se plâng de lipsă de bani și sărăcie mare. 

„Vă uitați la casele noastre și vă gândiți că suntem bogați. Totul este o amăgeală. Noi suntem cu buzunarele goale", ne-a spus unul din romi, proprietar al unei case pe care o construiește de prin 1990. 

Case în care s-au investit milioane acum sunt lăsate să se ruineze. În tot Dealul Romilor nu dai de niciun anunț că se vinde o casă, pentru că, ne spune baronul Artur Cerari, „să vinzi casa este o rușine”. În Dealul Romilor sunt aproximativ 500 de case. Dealul Romilor a devenit un obiectiv în traseele companiilor turistice.

0
Tagurile:
Soroca
Tematic
Revoltător: Ce fac vizitatorii moldoveni în Cetatea Soroca
Miniatura cetății Soroca, în grădina unui castel al Familiei Regale (FOTO)
Reconstrucţia falezei Nistrului în preajma Cetății Soroca, făcută cu sprijin din România

Загрузка...