Natalia Muzhenikova, directorului Centrului Rus de Cultură și Știință din București

Interviu: Există nevoia unui dialog ştiinţific şi public între România şi Rusia

465
(reînnoit 11:27 13.10.2018)
Natalia Muzhennikova, directorul Centrului Rus pentru Ştiinţă şi Cultură de la Bucureşti, a vorbit despre componenta umanitară a acestui dialog – se dezvoltă foarte activ.

BUCUREŞTI, 13 oct — Sputnik, Georgiana Arsene. Luni, la Centrul Rus de Ştiinţă şi Cultură de la Bucureşti va avea loc seminarul diplomatic internaţional „140 de ani de la stabilirea relaţiilor dilomatice dintre România şi Rusia: istoria şi perspectivele dialoglui".

Briefingul purtătorului de cuvânt al MAE din Rusia, Maria Zaharova, organizat la Koktebel
© Sputnik / Алексей Мальгавко

De asemenea, România şi Rusia vor crea o comisie de experţi pentru diplomaţie publică şi dialog cultural ştiinţific şi aceasta va fi creată prin semnarea unui Memorandum.

Directorul Centrului Rus de Ştiinţă şi Cultură de la Bucureşti, Natalia Muzhennikova, a vorbit, exclusiv pentru Sputnik, despre acest Memorandum, dar şi despre necesitatea unui dialog între ţările noastre. Menţionăm că instituţia pe care o conduce se remarcă printr-o activitate intensă în ceea ce priveşte crearea unei punţi de dialog între România şi Rusia.

Ce ne puteţi spune despre Memorandumul semnat între Academia Diplomatică a MAE a Rusiei şi Centrul pentru Politică Externă şi Studii de Securitate? Întreb fiindcă în presa din România informaţia apare eronat, în sensul că memorandumul apare ca semnat cu Universitatea Craiova…

Din start, aș dori să clarific câteva momente importante. În primul rând, vorbim despre planurile de semnare a Memorandumului. Grupurile de lucru ale țărilor noastre lucrează încă la acesta, detaliile despre viitorul dialog științific și public sunt in proces de clarificare. Nu putem nega faptul că există nevoia unui astfel de dialog între țările noastre.

Dacă ne uităm la exemple din alte țări — Austria, Franța, Turcia, Italia, Bulgaria, Germania etc. — chiar și în perioadele dificile, dialogul reciproc între experți, analiști, oameni de știință nu s-a oprit. Încercăm să construim același dialog, dar cu doar cincisprezece ani întârziere, și cu România.

În al doilea rând, semnatarul din partea Rusiei este Centrul pentru Diplomație Publică, dialogul culturilor și religiilor mondiale al Institutului de Probleme Internaționale Actuale al Academiei Diplomatice din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, condus de Natalia I. Maslakova-Klauberg, profesor la Academia Diplomatică.

În al treilea rând, semnatarul din partea României este Centrul pentru Politica Externă și Studii de Securitate. Șeful Centrului este Florin Pasatoiu, lector univ. doctor. După cum vedeți, Universitatea din Craiova și Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei nu au nimic de-a face cu semnarea acestui memorandum, care este, în opinia mea, un act de bunăvoință al colectivului profesoral-pedagogic al universităților și al comunității de experți pe care aceștia o atrag.

Luni, 15 octombrie 2018, Centrul Rus de Ştiinţă şi Cultură de la Bucureşti organizează un simpozion ştiinţific internaţional dedicat aniversării a 140 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Rusia, rezultatul aşteptat fiind crearea unei platforme de discuţii româno-ruse. Cum apreciaţi dialogul dintre cele două ţări la momentul de faţă?

Nu este pentru prima dată când Centrul Rus organizează asemenea platforme pentru  discuții. Acestea s-au concentrat în principal asupra contactelor istorice, umanitare și culturale ale țărilor noastre.

Cred că motivul evenimentului este cel mai potrivit — Aniversare a 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice.  Prin urmare, consider că fundament al platformei de dialog pentru discutarea relațiilor ruso-române a existat de mult timp. Acum este doar instituționalizată, primind "întărirea" din partea experților din cele două țări. În calitatea mea de Director al Centrului Rus de Știință și Cultură, nu pot decât să evaluez componenta umanitară.

În opinia mea, se dezvoltă foarte activ. Zilele culturii ruse se desfășoară fără întreruperi ani de zile, Festivalul de Film rus încearcă să-și extindă geografia și să aducă filmele în mai multe orașe din România. Dorința elevilor români de a face practica și de a studia în Rusia persista. Numărul participanților la concursul "Rusia, suntem împreună", care este organizat anual pentru conaționali, crește, drept urmare, 10 dintre cei mai buni sunt trimiși în Rusia pentru o săptămână.

Este în creștere si interesul pentru limba rusă. Daca ne uităm la statisticile cursurilor de limbă rusa organizate la Centru, veți vedea că, spre deosebire de anul 2016, numărul de cursanți a crescut de mai mult de cinci ori, iar pentru grupurile de copii lista de așteptare pentru anul școlar care începe în septembrie, se formează încă din aprilie.

Suntem probabil singurul Centru din România unde cursurile de limba rusă pentru copii sunt gratuite. Există o cerere în creștere pentru limba rusă și din partea studenților români. Mă bucur că acum în România se desfășoară turnee ale artiștilor ruși — coruri, trupe de balet și teatre. Primul semn al acestei inițiative a fost un concert gratuit la Sala Radio al Corului Academic A. Aleksandrov în septembrie 2015.

Din păcate, același lucru nu se poate spune despre participarea personalităților românești la viața culturală a Rusiei. Sala de Concerte  P.I. Ceaikovski organizează concertul Alinei Gheorghiu. Și probabil asta este tot. Iar publicul rus s-ar fi bucurat de vizionarea peliculelor românești contemporane… La un moment dat, regizorul nostru rus Alexei German junior mi-a spus că criticii contemporani de film din Rusia sunt pur și simplu îndrăgostiți de filmul românesc. Karen Shakhnazarov, directorul general al concernului "Mosfilm", a îndemnat  tinerii regizori din România să trimită scenarii și idei de colaborare. Din păcate, acestea nu au fost primite nici până acum.

În ce fel s-ar putea îmbunătăţi dialogul dintre România şi Rusia ca urmare a înfiinţării acestei platforme de dialog?

 Așteptările sunt mari. Cred că, în primul rând, este necesar să identificăm acele locuri "strâmte" care există astăzi. Doresc să privim in prezent și in viitor. În plus, cred că este necesar nu atât de mult sa identificam co-președinții comisiei, cat consiliile de experți ale celor două țări, sa implicam tineri, cadrele universitare, parlamentari,  personalități publice, mass-media și  persoanele care pot contribui într-adevăr la dialogul în curs de desfășurare.

Catedrala Acoperemântul Sfintei Născătoare de Dumnezeu din Moscova
© Sputnik / Сергей Пятаков

Este necesar să înțelegem ce trebuie făcut și discutat astăzi pentru a înainta, lăsând deciziile politice persoanelor autorizate. Trebuie să vedem care vor fi mecanismele de lucru ale comisiei. Cred că un moment  important este implicarea regiunilor.

Viitorul celor două țări se află în spatele acestei cooperări. Schimbul științific al publicațiilor, schimburile de studenți și profesori, participarea la conferințe și mese rotunde — acestea sunt doar câteva direcții de lucru.

Este puțin probabil ca cineva poate aduce aminte ad-hoc numele experților ruși participanți la numeroasele forumuri organizate în România. Același lucru este valabil și pentru participarea specialiștilor români la evenimente din  Rusia. Dar noi suntem deschiși pentru asta. De exemplu, la al doilea Forum Eurasian al Femeilor, care a adunat mai mult de 2.000 de femei din întreaga lume, nu a fost nici un singur reprezentant din România. O platformă de discuție formată ar contribui la acest lucru.

Un aspect extrem de bine punctat este cel referitor la implicarea tinerilor. Cum anume vor contribui tinerii la eficientizarea dialogului româno-rus?

Tineretul este viitorul oricărui stat. Sunt convinsă că platforma de discuție creată ar trebui să ofere tinerilor posibilitatea de a se exprima, sa se implice. Rusia are un program bun "Noua generație". În acest program pot participa persoane cu vârsta sub 35 de ani. Sper că România are un program similar. Dar al nostru deja funcționează și poate contribui la cunoașterea reciproca in cadrul tinerilor. Festivalul internațional de tineret și studenți, care a avut loc anul trecut, a dat impuls către un dialog între tineri din diferite țări.

Apropo, majoritatea participanților din România mențin contacte cu mulți participanți. Ideile, perseverința, entuziasmul tinerilor nu trebuie să fie irosiți. Ar trebui să fie sprijiniți, în oricare dintre formele pe care le oferă Memorandumul.

465
Tagurile:
interviu, Centrul Rus de Știință și Cultură, Natalia Muzhennikova, Rusia, România
Тема:
Relațiile româno-ruse (237)
Tematic
România și Rusia vor crea o platformă de dialog
Rusia și România, în grupul statelor cu un înalt grad de dezvoltare umană
România face cu gazul rusesc "ce zice UE, nu ce face UE"
Româncă, vedetă în Rusia, a povestit despre relația sa cu un fotbalist de la „Spartak"
Țările europene, după nivelul de ură față de Rusia. Unde se află România
Politolog rus: “Maidanizarea” României este periculoasă pentru țară
Medici, spital

Medic: ”Vi se par astea sacrificii imposibile în pandemie?”

11
(reînnoit 10:22 14.07.2020)
Mihaela Andreescu, un medic din București, transmite un mesaj dureros românilor și atrage atenția că purtatul măștii de protecție nu este un calvar, așa cum încearcă unii să îl prezinte.

BUCURELTI, 14 iul  - Sputnik, Georgiana Arsene. Medicul Mihaela Andreescu se află în aceeași situație în care sunt mulți colegi ai săi: epuizată și, oarecum ”legată de mâini” fiindcă oamenii nu vor să respecte regulile de prevenție a îmbolnăvirii cu noul coronavirus.

Aceasta spune că este obosită fiindcă, în toată această perioadă, a trebuit să citească mult pentru a înțelege cu ce ne confruntăm atât ca infecție COVID-19 cât și ca impact al acestei infecții asupra afecțiunilor pe care le tratează ca specialist, să se adapteze din mers, să se familiarizeze cu noile echipamente de protecție dar și să aibă grijă de familia sa.

Mai exact, a fost nevoită să facă psihoterapie cu propriii copii care au trebuit să se adapteze atât școlii online, cât și lipsei părinților de acasă. De asemenea, medicul și-a neglijat problemele personale de sănătate și chiar a renunțat la concediul de odihnă pentru că numărul de cazuri în creștere de COVID-19 face ca Spitalul Clinic Colentina să nu poată fi încă deschis pacienților cronici și, ca atare, această perioadă ”de sacrificiu” se prelungește nedefinit de mult.

”Dacă eu am putut în perioada asta să fac atâtea sacrificii... cum de altfel fac și colegii mei care stau în combinezoane la 40 grade cu transpirația șiroi pe ei... cum de vouă care trebuie doar “să purtați măști în spațiile publice și să păstrați distanțarea socială” vi se par astea sacrificii imposibile în plină pandemie???”, a scris medicul.

Reamintim că, ieri, Grupul de Comunicare Strategică a transmis că s-au înregistrat alte 413 cazuri noi de îmbolnăvire, astfel încât pe teritoriul României au fost confirmate 32.948 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus – COVID-19 și că, dintre persoanele confirmate pozitiv, 23.552 au fost externate, dintre care 21.692 de pacienți vindecați și 1860 de pacienți asimptomatici, externați la 10 zile după depistare.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

11
Tagurile:
Medic, Pandemie, coronavirus
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume

Загрузка...
Sală de clasă. Poză simbol

Expert, replică dură pentru Barcari: ”Cine va preda la aceste clase?”

48
(reînnoit 08:13 14.07.2020)
Mirabela Amarandei, șefa Direcției de Orientare Strategică și Politici Publice a Universității București reacționează după ce secretarul de stat pentru învățământ preuniversitar a anunțat transformarea claselor de profesională în clase de liceu.

BUCUREȘTI, 14 iul – Sputnik, Georgiana Arsene. Situația elevilor de clasa a opta care au promovat examenul de Evaluare Națională, dar au rămas nerepartizați la licee se află în atenția oficialilor din Educație.

Luminița Barcari, secretar de stat pentru învățământul preuniversitar a declarat că, dacă inspectoratele școlare vor solicita, clasele de școală profesională pot fi transformate în clase pentru liceu.

Aceasta a ridicat problema elevilor cu medii foarte mari care au rămas nerepartizați.

”Așteptăm din partea inspectoratelor propunerile. Eu le-aș sugera colegilor să analizeze cu multă atenție acest lucru, pentru că într-adevăr sunt copii cu note de 8 și 9 care ar trebui să fie la învățământul liceul, și nu profesional, dacă ei își doresc acest lucru”, a declarat secretarul de stat.

Decizia aceasta este una fără precedent.

Mirabela Amarandei, șefa Direcției de Orientare Strategică și Politici Publice a Universității București, susține că singura soluție găsită de reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării pentru copiii care nu au fost repartizați în prima etapă a admiterii la liceu, ca urmare a notelor foarte mari la Evaluarea Națională este transformarea ”din pix” a claselor de profesională și tehnologic în clase pe filieră teoretică.

”Cine va preda la aceste clase, că pe un profesor de mecatronică nu-l poți transforma, cu același pix, într-unul de istorie sau geografie? Și pe ce curriculă vor învăța copiii aceștia, despre ce filiere vorbim aici?”, se întreabă, pe bună dreptate, Mirabela Amarandei.

Aceasta a adăugat că, după struțo- cămila de genul ”licență în comunicare” la o politehnică, de mâine vom avea clase de bilingv, filologie sau științe ale naturii în școli profesionale și licee tehnlogice.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

48

Загрузка...