Inundații în România

Inundaţiile au pus România la pământ - drumuri blocate, trafic feroviar afectat

114
(reînnoit 13:02 10.07.2018)
Cinci tronsoane de drumuri naţionale din judeţele Covasna, Harghita, Neamţ, Suceava şi Vâlcea sunt blocate la această oră.

BUCUREŞTI, 2 iul — Sputnik, Georgiana Arsene. Inundaţiile au afectat şi traficul feroviar în mai multe judeţe. Vorbim despre Braşov, Teleorman şi Vâlcea.

Centrul Infotrafic informează că, în urma precipitaţiilor abundente care au avut loc în ultima perioadă, s-au scurs multe aluviuni şi s-a acumulat apă pe carosabil. Pe următoarele tronsoane de drum naţional circulaţia este întreruptă: în judeţul Covasna, pe DN 11 B Târgu Secuiesc-Cozmeni, în zona localităţii Valea Seacă, la kilometrul 12, în judeţul Harghita, pe DN 11B Cozmeni — Târgu Secuiesc, în localitatea Casinu Nou, la kilometrul 23, în judeţul Neamţ, pe DN 15 Borsec-Poiana Largului, pe raza localităţii Poiana Teiului, în judeţul Suceava pe DN 2H, în localitatea Milişăuţi, pe podul de pe râul Suceava şi în judeţul Vâlcea pe DN 7D Câineni — Perişani, în localitatea Perişani, notează stiripesurse.ro.  

Circulaţia este îngreunată în judeţul Bacău, pe DN 11, pe segmentele Bacău — Oneşti, în zona localităţii Sănduleni şi Oneşti — Târgu Secuiesc, în localitatea Poiana Sărată.

Traficul este întrerupt pe 10 drumuri judeţene din Bacău, Covasna, Galaţi, Iaşi şi Suceava şi îngreunată pe 5 drumuri din Covasna, Prahova şi Suceava.

În judeţul Braşov, circulaţia feroviară pe secţia de cale ferată 403 Braşov — Întorsura Buzăului este întreruptă pe raza localităţii Budila, după ce podul feroviar din localitate a fost dărâmat de viituri. Pe această secţie de cale ferată circulă doar garniturile unui operator privat.

În judeţul Teleorman, pe magistrala 900 Timişoara — Bucureşti, la intrarea în staţia CF Roşiori Nord dinspre Craiova, patru vagoane ale unui marfar care transporta deşeuri metalice au deraiat. Circulaţia trenurilor pe magistrală s-a reluat pe ambele sensuri însă, din cauza evenimentului, este întreruptă pe secţia de cale ferată 907 Roşiori Nord (Teleorman) — Costeşti (Argeş), tronson pe care se deplasează doar garniturile unui operator privat.

În judeţul Vâlcea, din cauza aluviunilor de pe calea ferată, circulaţia feroviară pe secţia de cale ferată 205 Băbeni — Alunu (tronson pe care circulă doar trenuri de marfă) este întreruptă la kilometrul feroviar 34+400 de metri.

114
Vaccinul rusesc împotriva COVID-19

Distrugerea vaccinului rusesc: Un mic gheșeft al marii politici

60
Occidentul a folosit scrisoarea deschisă a lui Bucci pentru a aplica o lovitură elaborărilor rusești în speranța că vor submina sau diminua calitatea lor de lider. Iar profesorul însuși s-a ales cu un PR de asemenea nivel la care nici nu putea să viseze.

Liderismul rusesc în domeniul dezvoltării unui vaccin împotriva coronavirusului a devenit pentru Occident nu doar o surpriză neplăcută, ci o provocare revoltătoare - atât din motive politice, cât și financiare, scrie Irina Alksnis în articolul său pentru RIA Novosti.

Vaccin
© Sputnik / Валерий Мельников

Pe de o parte, Rusia înapoiată și profund nedemocratică pur și simplu nu are dreptul să facă astfel de descoperiri în domenii științifice complexe și tehnologic avansate.

Pe de altă parte, este în joc un jackpot de asemenea proporții astronomice, încât simplul gând că ar putea trece pe lângă concernele farmaceutice occidentale le provoace arsuri la stomac. De exemplu, doar știrea despre acordul privind furnizarea a o sută de milioane de doze în India cât face.

Nu este surprinzător faptul că Rusia s-a confruntat cu numeroase tentative de discreditare a rezultatelor muncii oamenilor de știință ruși: politică mare, bani mari.

Vaccinul împotriva coronaviruslui
© Photo : РФПИ и Центр имени Гамалеи

Cu toate acestea, pe lângă rechini, există întotdeauna loc și pentru peștii-ferestrău, care obțin în mod constant ceva de la masa stăpânului.

Anume o astfel de istorie s-a desfășurat în jurul publicării rezultatelor testărilor ”Sputnik-V” într-una dintre cele mai vechi și mai influente reviste medicale din lume, The Lancet.

Articolul a fost criticat fulgerător. Vestea cea mare, răspândită de mass-media globală, a fost o scrisoare deschisă în care profesorul de biologie de la Universitatea American Temple Enrico Bucci și-a exprimat temerile cu privire la „posibilele greșeli comise de cercetătorii ruși”. Acesta a fost susținut de alți câțiva zeci de savanți occidentali.

The Lancet a propus ca dezvoltatorii ruși să răspundă la întrebările puse, ceea ce a și fost făcut. Centrul Gamalei i-a prezentat publicației un protocol clinic complet pentru studiul vaccinului ”Sputnik-V”. Șeful Fondului rus de investiții directe, Kirill Dmitriev, a publicat un editorial în care a comentat în detaliu principalele afirmații ale criticilor, în același timp sfătuindu-i pe aceștia să caute bârna din în ochiul lor și să risipească deja  îndoielile rusești în privința studiilor lor aflate în derulare.

Între timp, problema în acest caz nu este doar o chestiune pur științifică, asupra cărora s-au concentrat cercetătorii ruși.

Vorba e că însuși autorul scrisorii scandaloase este o personalitate remarcabilă. În materialul BBC, Enrico M. Bucci este numit „un luptător celebru împotriva pseudoștiinței”. Totuși, ar fi mai corect să folosim caracteristica „om de afaceri din domeniul științei”.

În 2016, Bucci a fondat ”Resis Srl”, o companie specializată în verificarea, validarea și validarea lucrărilor științifice.

Acesta este un subiect la modă în știința modernă. În ultimii ani, cercetătorii au fost prinși prea des cu erori, inclusiv dintre cele grave, apărute în articolele publicate. Nu vorbim neapărat despre abuzuri sau fraude, adesea există erori oneste, care, atunci când sunt anunțate, afectează totuși reputația oamenilor de știință și chiar a unor întregi instituții științifice.

Tocmai pentru a evita astfel de probleme, autorii și structurile de cercetare apelează adesea la firme specializate în astfel de lucrări pentru un audit independent al propriilor texte - înainte de publicare. În special, compania lui Bucci a fost angajată pentru această activitate de către Institutul german Fritz Lipmann, în jurul căruia a izbucnit un scandal puternic în urmă cu ceva timp doar din cauza unor erori inadmisibile în lucrările publicate. Această poveste a fost descrisă în detaliu în urmă cu un an de revista Nature.

Subtilitatea constă în faptul că o astfel de afacere impune anumite restricții etice pe care, apropo, profesorul Bucci le cunoaște foarte bine. În aceeași Nature, în decembrie 2019, a fost publicat un material despre puritatea și conștiinciozitatea muncii științifice, la vare a fost co-autor. Și acolo a fost indicat sincer că Enrico N. Bucci a avut un conflict de interese.

Sau mai simplu fiind spus, atunci când proprietarul unei companii comerciale vorbește public despre activitatea în care este specializat, devine în esență o reclamă pentru compania sa.

Dar, evident, atunci când vine vorba de „demascarea” vaccinului rusesc astfel de fleacuri nu mai sunt importante.

Occidentul a folosit scrisoarea deschisă (și, prin definiție este o auto-promovare) a lui Bucci pentru a aplica o nouă lovitură elaborărilor rusești în speranța că vor submina sau diminua calitatea lor de lider Ei bine, profesorul însuși s-a ales cu un PR de un asemenea nivel la care pur și simplu nici nu putea visa în nicio altă situație. Aceasta, de fapt, se numește „să prinzi valul”, de acest principiu se ghidează sute și mii de personalități media.

Fără îndoială, acest lucru i se va întoarce sub forma unor noi contracte comerciale foarte atractive. Să prinzi valul în apele tulburi ale politicii mari poate fi o chestiune extrem de profitabilă.

Dar acest lucru nu are nimic de-a face cu știința în general, cu medicina în special și cu salvarea a sute de mii de vieți în întreaga lume.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

60
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume
Tematic
Primele date despre testarea vaccinului rusesc în Belarus
Efecte grave ale vaccinului AstraZeneca din Marea Britanie

Загрузка...
Klaus Iohannis, declarația de presă susținută la deschiderea tronsonului de autostradă Iernut - Chețani

Iohannis promite autostrăzi cu fonduri europene

26
Prezenți astăzi la inaugurarea deschiderii circulației pe tronsonul Iernut-Cheţani, parte din Autostrada Transilvania, Klaus Iohannis și Ludovic Orban s-au întrecut în promisiuni

BUCUREȘTI, 18 sept - Sputnik. Cei 18 km de autostradă dați astăzi în folosință, după doi ani de lucrări, în plină campanie electorală, au fost prilejul pentru premierul Ludovic Orban și pentru președintele Klaus Iohannis să se umfle în pene și să promită că România va avea autostrăzi.

Astfel, premierul Orban a folosit prilejul pentru a arăta că prioritatea zero a Guvernului este reprezentată de proiectele de infrastructură și că Guvernul lucrează pentru a reduce birocrația astfel încât, pe viitor, contractele să fie semnate mai rapid.

”Mă bucur să văd un tronson plin de viață. În curând, de la Târgu Mureș se va putea ajunge la Borș pe autostradă. Obiectivele nostre sunt foarte clare: investițiile de infrastructură sunt prioritatea zero și vom aloca toate fondurile necesare. Mai mult decât atât, am făcut câțiva pași pentru a umbla la legislația în materie de infrastructură publică. Nu mai vrem să existe piedici, ne dorim ca toate contractele să fie semnate cât mai repede, să nu mai fie prinse în hățișul contestațiilor”, a fost mesajul lui Ludovic Orban la inaugurarea electorală.

Iohannis nu a venit pentru ”festivisme”

Președintele Iohannis s-a apărat la inaugurare spunând că nu a venit pentru ”festivisme”, dar a împărțit felicitări pentru realizarea tronsonului. ”Nu s-a prea vrut să se dezvolte infrastructura... acuma se vrea”, a declarat Iohannis, abținându-se, în mod surprinzător, să atace iar PSD, deși a sugerat clar că Guvernele anterioare sunt cele care nu ar fi vrut să dezvolte infrastructura României.

”Nu am venit pentru festivisme și pentru a încheia ceva, ci pentru a da un semnal că trebuie să lucrăm mai repede, să ne ținem de termene și să avansăm mult, mult mai repede cu lucrările de infrastuctură”, a mai declarat președintele, afirmând că fondurile europene sunt pregătite în acest sens

În final, Iohannis a ridicat miza postulând că lucrările de infrastructură mare sunt imboldul cu care economia României se va relansa semnificativ. Deocamdată, s-a relansat doar campania electorală...

26
Tagurile:
Klaus Iohannis, Ludovic Orban
Tematic
Inaugurare electorală cu Iohannis și Orban
Codrin: ”România va fi noua casă luată de Iohannis cu japca”
Iohannis are un nou favorit de premier: nu e Rareș Bogdan

Загрузка...