Euro

Dăncilă taxează românii din diaspora. Ce urmărește Guvernul

329
(reînnoit 17:12 05.06.2018)
O măsură anti-terorism, conformă cu legislația Uniunii Europene, taxează banii veniți de la românii care lucrează în străinătate.

BUCUREȘTI, 5 iun — Sputnik, Daniel George Nistor. Guvernul condus de Viorica Dăncilă a adoptat săptămâna trecută un proiect de lege prin care sumele de peste 2.000 de euro trimise în ţară trebuie însoţite de acte justificative.

Este vorba despre o lege care ar transpune în legislaţia românească o directivă europeană împotriva spălării banilor şi a terorismului, dar guvernul putea să mai amâne adoptarea ei sau să fixeze un prag mai înalt, consideră analiștii.

"Mie mi se pare limpede că ceea ce se urmăreşte este impozitarea banilor câştigaţi în străinătate. Sigur, orice măsură împotriva terorismului este bună, dar opinia mea este aceea că sensul final al legii este de a impozita banii trimişi din străinătate acasă", comentează Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România, citat de ZF.ro.

De la data aderării la UE, în 2007, și până în prezent, muncitorii români din străinătate au trimis acasă 55 miliarde de euro, fiind, practic, între cei mai mari "investitori străini" din România, comentează publicația economică.

Ghilimelele sunt necesare pentru că investiția străină direct presupune achiziționarea unui pachet de minimum 10% din acțiunile unei companii, deci aduce o infuzie de capital și automat generează o creștere de business, cu potențiale vânzări și noi locuri de muncă.

Totuși, banii trimiși de românii din diaspora contribuie la evoluția economiei și susțin joburile și taxele plătite de firme. Suma de 55 miliarde de euro reprezintă peste 25% din Produsul Intern Brut (PIB) al României.

România este țara-membră cu cea mai mare parte din populație care locuiește într-un alt stat UE — 19,7%, potrivit datelor publicate de Eurostat. 

La polul opus, Germania are un procentaj de numai 1%. Pe lângă România, state membre cu forță de muncă mobilă mai sunt Lituania (15%), Croaţia (14%), Portugalia (13,9%), Letonia (12,9%) şi Bulgaria (12,5%).

Ponderea românilor care trăiesc în alte state membre ale UE a urcat între 2007 și 2017 cu 12,3 puncte procentuale, de la 7,4% la 19,7%, cea mai mare creștere din Uniunea Europeană.

329
Tagurile:
impozitarea banilor, suspiciuni, acte justificative, transferuri din străinătate, proiect de lege, Guvern, Adrian Codîrlaşu, Vioricăi Dăncilă, România
Tematic
Asta nu știai despre banii și moartea românilor
Românii din Italia, blocaţi sub suspiciunea de spălare de bani. Vezi de ce
Români emigranți sunt cei mai mari investitori străini, dar e periculos
Horea, Cloşca şi Crişan

Scurt metraj superb despre Horea ”Focul viu al muntelui”

115
(reînnoit 20:41 28.02.2021)
Un omagiu adus martirului libertății și conștiinței românești din Transilvania, Vasile Nicola Ursu - Horea, o realizare de excepție! Și o cercetare care scoate la iveală locul unde eroul a fost martirizat

BUCUREȘTI, 28 feb – Sputnik. Ziua de azi a fost marcată în toată țara, dar mai ales în Transilvania, ca dată de cinstire a martiriului eroilor naționali Horea și Cloșca.

Am selectat două realizări care marchează această dată – evocând memoria uneia dintre cele mai complexe personalități ale istoriei noastre, Vasile Nicola Ursu – zis Horea.

Constructor de biserici, inițiat în taine străvechi, om cu o pregătire mult mai vastă decât ar reieși din istoria învățată în scoală, Horea reprezintă un moment de răscruce al conștiinței naționale – dar mai ales al recunoașterii națiunii în epoca luminilor, creând premisele reprezentării românilor ca entitate națională cu drepturi politice de prim rang.

De fapt, de la Horea pornesc Avram Iancu, Bărnuțiu, Barițiu, Rațiu și Memorandumul, culminând cu Iuliu Hossu și Iuliu Maniu. Gândirea politică transilvană îl are la origini pe Horea! 

De fapt, cum ar putea fi definit Horea? În opinia mea, cea mai potrivită definiție este, deocamdată, ”Misteriosul Rex Daciae”. Misteriosul Rege al Daciei, cu nume de împărat bizantin! 

Prima realizare selectată este a unui cineast talentat, Cosmin Pleșa, care a pus într-un scurt metraj – eseu o idee a unui fiu al locurilor lui Horea, colonelul de vânători de munte Ioan Uțiu, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, unul dintre cei mai consecvenți ecologiști și apărători ai Munților Apuseni. 

”Horea – Focul viu al muntelui” este un scurt metraj care folosește muzica marelui Grigore Leșe și e realizat la Andonexstudio. Merită urmărite cele câteva minute ale înălțătorului film-eseu!

A doua realizare omagială aparține cercetătorului Alexandru Moldoveanu, care a reușit să identifice cu exactitate locul martiriului lui Horea și Cloșca. Locul unde, în urmă cu 236 de ani, pe 28 februarie 1785, Vasile Ursu Nicola, zis Horea, și Ion Oargă, zis Cloșca, au fost martirizați – uciși în chinuri cumplite de autoritățile ungurești.

Alexandru Moldoveanu a identificat locul martirajului de pe ”Dealul Furcilor”, comparând terenul cu prezentarea acestuia de pe gravura cunoscută, în care Johann Andreas Brinhauser, redă execuția.

Într-un articol publicat de Active News, cunoscutul ziarist Victor Roncea arată că Alexandru Moldoveanu a transmis locația (fotografia de mai jos) cu un scop important: avertizarea ca terenul pe care a fost vărsat sângele martirilor Horea și Cloșca să nu ia vreo destinație nepotrivită.

”Autoritățile locale nu intervin pentru a ridica un cuvenit monument pe locul martiriului. În prezent nici măcar o troiță de lemn la stradă nu amintește de această oribilă crimă anti-românească. O inițiativă creștinească a fost sabotată de autoritățile locale”, scrie Victor Roncea.

 

Locul execuției lui Horea și Cloșca - pe Dealul Furcilor, Alba Iulia
© Photo : Activ News
Locul execuției lui Horea și Cloșca - pe Dealul Furcilor, Alba Iulia

 

115
Tagurile:
Horea

Загрузка...
Martisoare handmade

Legenda Mărțișorului: 1 martie - tradiții și obiceiuri

185
(reînnoit 17:30 28.02.2021)
Românii încep sărbătorirea primăverii o dată cu prima zi a lunii martie care, potrivit vechiului calendar, este și prima zi a anului. Iată Legenda Mărțișorului.

În prima zi a lunii martie se sărbătorea Matronalia, în cadrul căreia aveau loc serbările lui Marte, zeu al primăverii, al forțelor naturii și al agriculturii.

Prima zi a lui martie este și momentul în care toți oamenii încep să caute prin zăpada rămasă primele fire de ghiocel, floare ce reprezintă venirea primăverii în adevăratul sens al cuvântului.

Victoria reînvierii și a regenerării naturii este invocată prin Mărțișorul pe care fiecare român îl dăruiește tuturor celor dragi, o mică atenție prin care le spunem semenilor că sperăm ca primăvara să le aducă fericire din plin și noroc pe cât de mult posibil, informează calendarulortodox.ro.

Tradiția Mărișorului este puternic înrădăcinată în cultura română, atât în ROmânia, cât și în Republica Moldova, dar și în alte spații din Balcani. În prima zi a primăverii se obișnuiește ca toate persoanele să ofere și să primească acele mici simboluri ale primăverii – mărțișoarele.

Legenda Mărțișorului

Potrivit unei legende, povestea Mărțișorului este că, într-o zi, soarele a coborât într-un sat, la o horă. El a luat chipul unui fecior. Un zmeu, care îl urmărea, l-a răpit dintre oameni, iar, mai apoi, l-a închis într-o temniță.

Întristarea a cuprins tot pământul. Nimeni nu îndrăznea să îl înfrunte pe zmeu. Într-o zi, însă, un tânăr a decis să plece să salveze soarele. Mulți oameni l-au condus, oferindu-i tânărului puterile lor pentru a-i fi de folos în luptă, sperând că acesta ar putea să îl învingă pe zmeu și să elibereze soarele.

Drumul tânărului a durat 3 anotimpuri. Într-un final, a găsit palatul zmeului și au început lupta. Tânărul învinge zmeul și eliberează soarele, care se ridică pe cer. Din păcate, viteazul nu mai apucă să vadă nimic, pentru că sângele îi țâșnea din răni și se prelingea pe zăpadă.

Când s-a topit neaua, ghioceii au început să apară. De atunci, tinerii obișnuiesc să împletească doi ciucurași, unul alb și unul roșu, pe care le oferă fetelor care le sunt dragi sau celor apropiați.

Tradiții și obiceiuri

Roșul înseamnă dragoste, iar albul, sănătate și puritate. 

Scopul legării sau punerii mărțișorului este de a avea noroc în decursul anului, de a fi sănătos și curat ca argintul o dată cu venirea primăverii.

În prima zi a primăverii, de mărțișor, în unele zone din țară există obiceiul conform căruia părinții leagă la gâtul sau la mâna copiilor câte un bănuț de argint, ori de aur. Acest talisman este însoțit bineînțeles de două fire răsucite, din mătase albă și roșie. În acest mod copiii vor fi feriți de razele arzătoare ale soarelui în timpul verii, informează traditii-superstitii.ro.

De asemenea, în alte zone se obișnuiește ca mamele tinere să-și pună la gât un bănuț de argint. Bănuțul este tras prin brânză înainte de a fi purtat, ca să fie albe ca brânza și atârnat de un fir roșu pentru a se păstra rumene la față. Bănuțul este purtat până când vor înflori cireșii, când va fi agățat de ramurile acestora pentru a fi frumoase și sănătoase ca florile de cireș.

185
Tagurile:
8 martie, 1 martie, martie, Legendă, Mărțișor

Загрузка...