Robert Cadar

Stat criminal! Un bolnav de cancer în stadiul 4 nu primeşte concediu medical

1397
(reînnoit 10:10 24.05.2018)
Un român care suferă de o formă rară de cancer foarte agresiv va fi nevoit să se descurce cu o pensie de 600 de lei, după ce autorităţile au refuzat să ii dea în continuare concediu medical.

BUCUREŞTI, 24 mai — Sputnik, Georgiana Arsene. Robert Cadar nu ar fi devenit cunoscut dacă boala de care suferă ar fi fort tratată corespunzător în România. Sau măcar dacă ar fi putut să îşi ducă mai departe zilele, fără un stress în plus, generat de refuzul autorităţilor de a-i prelungi concediul medical, pe motiv că a depăşit limita celor 500 de zile legale.

Îşi aşteaptă tratamentul prins în şirul de formalităţi birocratice extrem de stufoase ale Ministerului Sănătăţii şi Agenţiei Naţionale a Medicamentului, pentru că omul suferă de o formă rară de cancer agresiv, cu metastaze cerebrale de gradul 4.

Robert Cadar, în vârstă de 39 de ani, este sportiv şi, chiar dacă este bolnav, continua să alerge pentru viaţa lui.

Cadrul metalic în care apare tânărul într-o fotografie pe Facebook este de la o procedură de tratament a metastazelor cerebrale, care a putut fi făcută numai în Franţa şi pentru care statul, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu i-a returnat banii nici până la această oră.

Boala de care suferă a dat primele semen în septembrie 2016, imediat după un concurs de alergare de 30 de kilometric, când s-a trezit cu o umflătură sub bărbie. Suspiciunile medicilor s-au confirmat. Melanom malign de mucoasă bucală, acum în stadiul patru.

A urmat o operaţie de extirpare a tumorii maligne, care a durat opt ore şi i-a afectat muşchii din zona gurii şi a gâtului.

După o jumătate de an, a primit un nou şoc, informează adevărul.ro. A fost diagnosticat cu şapte metastaze cerebrale. A fost din nou operat, de data asta pentru îndepărtarea celei mai mari dintre tumori, de 18 mm. Cu sprijinul financiar al familiei şi al unor oameni de bine, în august, anul trecut, a reuşit să plece în Marsilia pentru tratament.

Tot în august a început un tratament prin imunoterapie cu un medicament nou a cărui acţiune a potenţată de un alt medicament, ale cărui costuri nu sunt suportate de sistemul de sănătate. Doar o doză, administrate la trei săptămâni, costă 25.000 de euro.

Dar continua să lupte şi să îşi susţină campaniile pentru strângerea de fonduri, alergând, la propriu. Scrie o carte despre lupta sa, are activitate pe blogul personal, stă de vorbă cu bolnavii de cancer şi îi motivează pe cei din jur să aleagă un stil de viaţă cât mai sănătos.

El spune că sistemul sanitar din România are lipsuri care îl descurajează pe un bolnav de cancer.

"Momentan există multă birocraţie inutilă şi pierdere de timp pentru pacienţi, timp care este important pentru un bolnav de cancer, ca să nu mai spun de presiunea şi stresul pus pe bolnav, lucru care agravează orice boală", spune Robert Cadar, care a adăugat că spitalele de stat din ţara noastră "te duc înapoi în timp cu cel puţin 30 de ani".

Luna trecută, comisia medicală nu a mai fost de acord să îi prelungească perioada de concediu medical. Şi aceasta deoarece concediul medical are o limită de zile legale, după această perioadă, bolnavul fiind pensionat pe caz de boală, cu o pensie de vreo 600 de lei.

"Se pare că după 20 de ani de muncă şi plătit taxe la stat sunt nevoit să mă retrag în pădure şi să mă hrănesc cu scoarţa copacilor, aşa văd eu grija statului pentru oameni în situaţia mea", a explicat Robert.

Pe pagina sa de Facebook, Robert Cadar are mesaje extrem de puternice şi mobilizatoare, în care arată că el continua să lupte şi să nu se lase înfrânt de sistemul medical românesc.

"Din păcate, mulţi bolnavi aleg să tacă în faţa sistemului, eu nu sunt unul dintre aceştia şi mereu voi spune ce am de spus pentru că un om bolnav trebuie să fie tratat fără să sune la toate pilele şi relaţiile din ţara asta!", a scris Robert, iar internauţii l-au aprobat.

1397
Martisoare handmade

Legenda Mărțișorului: 1 martie - tradiții și obiceiuri

8
Românii încep sărbătorirea primăverii o dată cu prima zi a lunii martie care, potrivit vechiului calendar, este și prima zi a anului. Iată Legenda Mărțișorului.

În prima zi a lunii martie se sărbătorea Matronalia, în cadrul căreia aveau loc serbările lui Marte, zeu al primăverii, al forțelor naturii și al agriculturii.

Prima zi a lui martie este și momentul în care toți oamenii încep să caute prin zăpada rămasă primele fire de ghiocel, floare ce reprezintă venirea primăverii în adevăratul sens al cuvântului.

Victoria reînvierii și a regenerării naturii este invocată prin Mărțișorul pe care fiecare român îl dăruiește tuturor celor dragi, o mică atenție prin care le spunem semenilor că sperăm ca primăvara să le aducă fericire din plin și noroc pe cât de mult posibil, informează calendarulortodox.ro.

Tradiția Mărișorului este puternic înrădăcinată în cultura română, atât în ROmânia, cât și în Republica Moldova, dar și în alte spații din Balcani. În prima zi a primăverii se obișnuiește ca toate persoanele să ofere și să primească acele mici simboluri ale primăverii – mărțișoarele.

Legenda Mărțișorului

Potrivit unei legende, povestea Mărțișorului este că, într-o zi, soarele a coborât într-un sat, la o horă. El a luat chipul unui fecior. Un zmeu, care îl urmărea, l-a răpit dintre oameni, iar, mai apoi, l-a închis într-o temniță.

Întristarea a cuprins tot pământul. Nimeni nu îndrăznea să îl înfrunte pe zmeu. Într-o zi, însă, un tânăr a decis să plece să salveze soarele. Mulți oameni l-au condus, oferindu-i tânărului puterile lor pentru a-i fi de folos în luptă, sperând că acesta ar putea să îl învingă pe zmeu și să elibereze soarele.

Drumul tânărului a durat 3 anotimpuri. Într-un final, a găsit palatul zmeului și au început lupta. Tânărul învinge zmeul și eliberează soarele, care se ridică pe cer. Din păcate, viteazul nu mai apucă să vadă nimic, pentru că sângele îi țâșnea din răni și se prelingea pe zăpadă.

Când s-a topit neaua, ghioceii au început să apară. De atunci, tinerii obișnuiesc să împletească doi ciucurași, unul alb și unul roșu, pe care le oferă fetelor care le sunt dragi sau celor apropiați.

Tradiții și obiceiuri

Roșul înseamnă dragoste, iar albul, sănătate și puritate. 

Scopul legării sau punerii mărțișorului este de a avea noroc în decursul anului, de a fi sănătos și curat ca argintul o dată cu venirea primăverii.

În prima zi a primăverii, de mărțișor, în unele zone din țară există obiceiul conform căruia părinții leagă la gâtul sau la mâna copiilor câte un bănuț de argint, ori de aur. Acest talisman este însoțit bineînțeles de două fire răsucite, din mătase albă și roșie. În acest mod copiii vor fi feriți de razele arzătoare ale soarelui în timpul verii, informează traditii-superstitii.ro.

De asemenea, în alte zone se obișnuiește ca mamele tinere să-și pună la gât un bănuț de argint. Bănuțul este tras prin brânză înainte de a fi purtat, ca să fie albe ca brânza și atârnat de un fir roșu pentru a se păstra rumene la față. Bănuțul este purtat până când vor înflori cireșii, când va fi agățat de ramurile acestora pentru a fi frumoase și sănătoase ca florile de cireș.

8
Tagurile:
8 martie, 1 martie, martie, Legendă, Mărțișor

Загрузка...
Școală

Spiegel avertizează asupra unei „generații pierdute” din cauza Covid-19

175
Din cauza pandemiei Covid-19, decalajul global în educație crește prăpastia dintre clasele privilegiate și cele mai sărace. Spiegel consideră că vine o generație „pierdută” și explică de ce.

Criza de sănătate provocată de coronavirus riscă să creeze o „generație pierdută”, întrucât milioane de copii nu mai au acces normal la educație. Și ei vor trebui să „plătească datoria pandemiei”, scrie revista germană Spiegel.

Într-adevăr, potrivit unui raport al Băncii Mondiale din iunie, pierderea veniturilor generației actuale de școlari se va ridica la 10 000 de miliarde de dolari dacă școlile lumii nu se redeschid rapid.

În Germania, instituțiile de învățământ au fost închise de luni de zile, iar în unele țări mai puțin dezvoltate nu s-au deschis de un an. În consecință, tinerii își pierd posibilitatea de a scăpa de sărăcie și de a-și putea modela viața, regretă mass-media citată.

Astfel, conform datelor UNESCO publicate în august anul trecut, 24 de milioane de copii nu se vor întoarce niciodată la școală, deoarece au devenit esențiali pentru familiile lor în lupta zilnică pentru supraviețuire. „Majoritatea studenților cu risc, 5,9 milioane, trăiesc în Asia de Sud și de Vest; 5,3 milioane se află în Africa subsahariană ", se spune în raport.

Amenințarea nemulțumirii

Pe lângă crearea unor dificultăți economice, acest decalaj global în educație aprofundează decalajul deja existent între clasele privilegiate și cei care nu își pot permite o educație mai bună, menționează Spiegel.

Mai rău, experții consideră nemulțumirea crescândă ca o cauză potențială a viitoarelor conflicte, creșterea migrației și creșterea extremismului, subliniază sursa geramnă.

Katrin Kuntz, redactor la departamentul internațional al ziarului, a vorbit cu experți în educație despre consecințele închiderii școlilor. Potrivit acesteia, este încă posibil să se evite sosirea unei generații pierdute.

„Pentru a face acest lucru, guvernele trebuie să aleagă să investească în cei mai tineri. Și nu ar trebui să piardă deloc timpul".

O criză alarmantă

Fondul Monetar Internațional este, de asemenea, îngrijorat de criza economică cauzată de pandemie.

„Estimăm că până la sfârșitul anului 2022, venitul cumulat pe cap de locuitor va fi cu 13% mai mic decât proiecțiile dinaintea crizei în economiile avansate, comparativ cu 18% pentru țările cu venituri mici și 22% pentru țările emergente și în curs de dezvoltare din lume, cu excepția Chinei”, a menționat într-o postare de blog, din 24 februarie, Kristalina Georgieva, director general al FMI.

Confruntată cu această situație gravă, Save the Children, o organizație caritabilă din Londra, a apelat la donatori la mijlocul lunii ianuarie pentru a ajuta guvernele să trimită copiii din țările sărace înapoi la școli. Conform calculelor ONG-ului, pentru a proteja viitorul celor mai marginalizați este nevoie de puțin peste 50 de miliarde USD, sau 370 USD (aproximativ 300 EUR) per elev.

175
Tagurile:
Restricții, coronavirus, Educație, școală, Studii, generație, COVID-19, Pandemie
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume

Загрузка...