Copaci căzuţi, poză simbol

Fără vară în 2018. Se va repeta precedentul de acum 200 de ani?

1866
(reînnoit 16:05 20.03.2018)
Ninsori în aprilie, valuri consecutive de ger polar în luna martie - în ultima perioadă vremea este tor mai imprevizibilă, cu schimbări bruște și fenomene extreme.

CHIȘINĂU, 20 mart — Sputnik. Prima lună de primăvară din acest an s-a dovedit a fi deosebit de capricioasă. Așa cum anunțaseră anterior specialiștii, după o scurtă perioadă în care temperaturile au depășit valorile normale pentru această perioadă a anului, a venit un al doilea val de frig arctic.

Astfel, după câteva zile în care mercurul din termometre a urcat și până peste 15 grade Celsius, în Moldova a revenit iarna adevărată, cu ninsori abundente, viscol și geruri cumplite. Potrivit meteorologilor, vremea rea va ține până spre sfârșitul acestei luni.

În zilele următoare, minimele nocturne vor coborî până la —8..-10 grade Celsius, iar spre sfârșitul săptămânii — chiar și până la —13 grade în nordul țării. Vor reveni și ninsorile, deși mai puțin importante cantitativ.

Bloomberg anunțase anterior iminența unui al doilea val de frig arctic, după consultarea a șase prognoze meteo ale unor importante servicii de specialitate, estimând în context o creștere a prețurilor energiei.

În general, experții au prognozat că luna martie va fi mai rece decât în mod obișnuit, iar acest lucru este deja o certitudine. Astfel, temperaturile ar urma să fie cu până la 3 grade Celsius sub nivelul normal, potrivit prognozei meteo elaborate de Accuweather.

Meteorologii români au estimat anterior că în toate cele trei luni de primăvară temperaturile se vor situa în mai multe regiuni sub norma climatologică multianuală.

Mai mult decât atât, pe fundalul acestor fenomene meteo extreme, uni merg chiar mai departe, afirmând că anul acesta am putea să nu avem nici vară în accepția obișnuită a cuvântului.

Autorii acestor prognoze apocaliptice fac o paralelă cu anul 1816¸ atunci când în Europa a fost deosebit de frig, iar nordul continentului a fost acoperit chiar de zăpadă.

Astfel, temperaturile medii la nivel global au fost cu 0,4 — 0,7 grade mai mici decât cele normale, potrivit descoperă.ro.

Oamenii de știință consideră că acea anomalie ar fi fost provocată de efectele cumulate a cel puţin doi factori: un minim istoric al activităţii solare, la care s-a adăugat efectul de iarnă vulcanică provocat de o serie de erupţii care avuseseră loc în anul precedent, 1815, culminând cu erupţia vulcanului indonezian Tambora, cea mai puternică înregistrată vreodată în cursul istoriei.

În toată emisfera nordică a planetei, acolo unde norul de cenuşă, ajuns în primăvara şi vara anului 1816, a produs o modificare drastică a climei estivale. Potrivit specialiștilor, în partea estică a Statelor Unite ale Americii, în regiunea de răsărit a Canadei şi în vestul Europei, vara a fost doar în calendar. Pentru că, în realitate, îngheţuri neaşteptate din lunile mai şi iunie 1816 au distrus cea mai mare parte a culturilor agricole. La începutul lunii iunie, a nins în statele americane New York şi Maine, iar în oraşul canadian Quebec stratul de zăpadă a ajuns la 30 cm.

În iulie şi august, americanii puteau vedea gheaţă pe suprafaţa râurilor şi a lacurilor. Şi mai înfricoşătoare erau schimbările bruşte ale vremii: în câteva ore, temperatura creştea până la valorile normale ori le depăşea, ajungând la 35 grade, pentru ca, în alte cîteva ore, să ajungă la punctul de îngheţ, mai notează sursa.

Recoltele au fost compromise pe o mare parte a suprafeţelor plantate. Preţurile cerealelor au urcat dramatic; oamenii au început să sufere de malnutriţie, şi-au făcut apariţia epidemiile, iar mortalitatea a crescut. În Marea Britanie, sute de familii de ţărani din regiunile cele mai greu lovite au pornit în pribegie, cerşind. În Germania şi Elveţia, în Marea Britanie şi Franţa, oamenii disperaţi de foame se răsculau, incendiau, jefuiau depozitele de grâne. A fost cea mai cumplită foamete a secolului al XIX-lea.

Ceea ce făcea situaţia şi mai groaznică era faptul că, la vremea respectivă, nu se cunoştea cauza acestui dezastru.
Există oare astăzi factori ce ar putea duce la repetarea fenomenului în vara lui 2018? Unii sunt de părere că anumite schimbări ar putea fi provocate inclusiv de experimentele nucleare. Totuși, ar trebui să ținem cont de faptul că, și în anul trecut, au fost vehiculate astfel de pronosticuri care însă nu sa-u adeverit. Ceea ce ne inspiră o bună doză de optimism.

1866

Загрузка...