Atenţie: nici nu vă gândeaţi că şi aceste alimente pot produce cancer! - Studiu
(reînnoit 16:39 20.07.2018)
Pe lângă alimentele de tip fast-food, despre care studiile arată că pot produce cancer, noi cercetări includ şi alte alimente pe „lista neagră"BUCUREŞTI, 16 feb — Sputnik, Doina Crainic. Alimentele de tip fast-food și mâncarea gata preparată reprezintă 50% din hrana oamenilor obişnuiţi în unele țări dezvoltate și pot contribui la creșterea numărului de persoane bolnave de cancer, au constat cercetătorii din Brazilia și Franța, scrie The Independent.
Echipele de cercetători de la Sorbona, Paris, și de la Universitatea din Sao Paulo au descoperit că o creștere cu 10% a consumului de alimente ultraprocesate este asociată cu creşterea cu 12 % a riscului îmbolnăvirii de cancer.
În lista alimentelor asociate cu riscul dezvoltării de cancer au fost incluse şi pizza, cerealele dulci şi pâinea feliată.
Rezultatele studiului, publicate în British Medical Journal, se bazează pe un sondaj la care au participat 104.980 de adulţi francezi având vârsta medie de 43 de ani, fiind măsurat aportul alimentar adus de 3300 de produse alimentare diferite consumate de aceştia.
Alimentele au fost clasificate în funcție de nivelul de procesare, iar participanților li s-a cerut să declare orice diagnostic de cancer, care a fost apoi confirmat prin fişele lor medicale.
Cercetătorii au luat în considerare și alți factori de risc, precum vârsta, sexul, nivelul de educație, dacă participantul era fumător și istoricul familial.
În timp ce o uşoară creștere a consumului de alimente ultraprocesate a fost asociată cu un risc crescut de apariţie a cancerului, totuşi riscul este mult mai scăzut în cazul alimentelor mai puțin procesate, precum legumele conservate, brânza și pâinea proaspătă.
Consumul de alimente proaspete sau puţin procesate, printre care fructe, legume, orez, paste făinoase și carne proaspătă, a fost asociat cu un risc mai scăzut de dezvoltare a cancerului în general.
„Din ceea ce ştim, acest studiu este primul care investighează și evidențiază creşterea riscului dezvoltării de cancer — fiind vorba de toate tipurile și, în special, de cancerul de sân asociat cu consumul de alimente ultraprocesate", precizează autorii.
Alimentele ultraprocesate au un conținut mare de grăsimi saturate, de zahăr și sare şi sunt sărace în fibre și vitamine. De asemenea, multe dintre acestea conțin aditivi controversați, precum nitritul de sodiu și oxidul de titan, care sunt foarte dăunători.
Pentru a vă menţine cât mai sănătoşi renunţaţi să mai mâncaţi în mod obişnuit alimente produse industrial şi alegeţi mâncarea făcută în casă.
50
Legenda Mărțișorului: 1 martie - tradiții și obiceiuri
În prima zi a lunii martie se sărbătorea Matronalia, în cadrul căreia aveau loc serbările lui Marte, zeu al primăverii, al forțelor naturii și al agriculturii.
Prima zi a lui martie este și momentul în care toți oamenii încep să caute prin zăpada rămasă primele fire de ghiocel, floare ce reprezintă venirea primăverii în adevăratul sens al cuvântului.
Victoria reînvierii și a regenerării naturii este invocată prin Mărțișorul pe care fiecare român îl dăruiește tuturor celor dragi, o mică atenție prin care le spunem semenilor că sperăm ca primăvara să le aducă fericire din plin și noroc pe cât de mult posibil, informează calendarulortodox.ro.
Tradiția Mărișorului este puternic înrădăcinată în cultura română, atât în ROmânia, cât și în Republica Moldova, dar și în alte spații din Balcani. În prima zi a primăverii se obișnuiește ca toate persoanele să ofere și să primească acele mici simboluri ale primăverii – mărțișoarele.
Legenda Mărțișorului
Potrivit unei legende, povestea Mărțișorului este că, într-o zi, soarele a coborât într-un sat, la o horă. El a luat chipul unui fecior. Un zmeu, care îl urmărea, l-a răpit dintre oameni, iar, mai apoi, l-a închis într-o temniță.
Întristarea a cuprins tot pământul. Nimeni nu îndrăznea să îl înfrunte pe zmeu. Într-o zi, însă, un tânăr a decis să plece să salveze soarele. Mulți oameni l-au condus, oferindu-i tânărului puterile lor pentru a-i fi de folos în luptă, sperând că acesta ar putea să îl învingă pe zmeu și să elibereze soarele.
Drumul tânărului a durat 3 anotimpuri. Într-un final, a găsit palatul zmeului și au început lupta. Tânărul învinge zmeul și eliberează soarele, care se ridică pe cer. Din păcate, viteazul nu mai apucă să vadă nimic, pentru că sângele îi țâșnea din răni și se prelingea pe zăpadă.
Când s-a topit neaua, ghioceii au început să apară. De atunci, tinerii obișnuiesc să împletească doi ciucurași, unul alb și unul roșu, pe care le oferă fetelor care le sunt dragi sau celor apropiați.
Tradiții și obiceiuri
Roșul înseamnă dragoste, iar albul, sănătate și puritate.
Scopul legării sau punerii mărțișorului este de a avea noroc în decursul anului, de a fi sănătos și curat ca argintul o dată cu venirea primăverii.
În prima zi a primăverii, de mărțișor, în unele zone din țară există obiceiul conform căruia părinții leagă la gâtul sau la mâna copiilor câte un bănuț de argint, ori de aur. Acest talisman este însoțit bineînțeles de două fire răsucite, din mătase albă și roșie. În acest mod copiii vor fi feriți de razele arzătoare ale soarelui în timpul verii, informează traditii-superstitii.ro.
De asemenea, în alte zone se obișnuiește ca mamele tinere să-și pună la gât un bănuț de argint. Bănuțul este tras prin brânză înainte de a fi purtat, ca să fie albe ca brânza și atârnat de un fir roșu pentru a se păstra rumene la față. Bănuțul este purtat până când vor înflori cireșii, când va fi agățat de ramurile acestora pentru a fi frumoase și sănătoase ca florile de cireș.
50
Tagurile:
Spiegel avertizează asupra unei „generații pierdute” din cauza Covid-19
Criza de sănătate provocată de coronavirus riscă să creeze o „generație pierdută”, întrucât milioane de copii nu mai au acces normal la educație. Și ei vor trebui să „plătească datoria pandemiei”, scrie revista germană Spiegel.
Într-adevăr, potrivit unui raport al Băncii Mondiale din iunie, pierderea veniturilor generației actuale de școlari se va ridica la 10 000 de miliarde de dolari dacă școlile lumii nu se redeschid rapid.
În Germania, instituțiile de învățământ au fost închise de luni de zile, iar în unele țări mai puțin dezvoltate nu s-au deschis de un an. În consecință, tinerii își pierd posibilitatea de a scăpa de sărăcie și de a-și putea modela viața, regretă mass-media citată.
Astfel, conform datelor UNESCO publicate în august anul trecut, 24 de milioane de copii nu se vor întoarce niciodată la școală, deoarece au devenit esențiali pentru familiile lor în lupta zilnică pentru supraviețuire. „Majoritatea studenților cu risc, 5,9 milioane, trăiesc în Asia de Sud și de Vest; 5,3 milioane se află în Africa subsahariană ", se spune în raport.
Amenințarea nemulțumirii
Pe lângă crearea unor dificultăți economice, acest decalaj global în educație aprofundează decalajul deja existent între clasele privilegiate și cei care nu își pot permite o educație mai bună, menționează Spiegel.
Mai rău, experții consideră nemulțumirea crescândă ca o cauză potențială a viitoarelor conflicte, creșterea migrației și creșterea extremismului, subliniază sursa geramnă.
Katrin Kuntz, redactor la departamentul internațional al ziarului, a vorbit cu experți în educație despre consecințele închiderii școlilor. Potrivit acesteia, este încă posibil să se evite sosirea unei generații pierdute.
„Pentru a face acest lucru, guvernele trebuie să aleagă să investească în cei mai tineri. Și nu ar trebui să piardă deloc timpul".
O criză alarmantă
Fondul Monetar Internațional este, de asemenea, îngrijorat de criza economică cauzată de pandemie.
„Estimăm că până la sfârșitul anului 2022, venitul cumulat pe cap de locuitor va fi cu 13% mai mic decât proiecțiile dinaintea crizei în economiile avansate, comparativ cu 18% pentru țările cu venituri mici și 22% pentru țările emergente și în curs de dezvoltare din lume, cu excepția Chinei”, a menționat într-o postare de blog, din 24 februarie, Kristalina Georgieva, director general al FMI.
Confruntată cu această situație gravă, Save the Children, o organizație caritabilă din Londra, a apelat la donatori la mijlocul lunii ianuarie pentru a ajuta guvernele să trimită copiii din țările sărace înapoi la școli. Conform calculelor ONG-ului, pentru a proteja viitorul celor mai marginalizați este nevoie de puțin peste 50 de miliarde USD, sau 370 USD (aproximativ 300 EUR) per elev.
50
Tagurile: