Claudia Mitrofan

Cel mai bun student român din Europa: „Visul meu e întorc în România"

485
În cadrul galei Studenţilor Români din Străinătate, premiul pentru „Cel mai bun student român din Europa" l-a primit o tânără din Galaţi, un student strălucit, dar care îşi iubeşte ţara şi priveşte cu recunoştinţă către sistemul educativ românesc. Ne va surprinde plăcut să aflăm care sunt planurile şi visurile ei de viitor.

BUCUREŞTI, 10 ian — Sputnik, Doina Crainic. La Palatul Parlamentului a avut loc Gala Studenţilor Români din Străinătate, iar Premiul pentru „Cel mai bun student român din Europa la nivel universitar" a fost decernat studentei Claudia Gabriela Mitrofan.

Claudia provine din Galaţi şi este studentă la Medicină, la Universitatea Cambridge din Marea Britanie.

Studenta a spus că se consideră un „produs al educaţiei româneşti" şi că este unul dintre „acei nebuni" care îşi doreşte să se întoarcă în România.

„Nu mă aşteptam să primesc acest premiu, este o onoare pentru mine, dar consider că este un premiu al tuturor studenţilor români din străinătate care muncesc din greu, şi îşi pierd nopţile pentru a reprezenta cum trebuie România în străinătate. Eu sunt produs al educaţiei româneşti, probabil că destinul a făcut să studiez în Marea Britanie. Sunt unul din acei nebuni care doresc să se întoarcă în România şi sper ca România în care mă întorc să fie una mai bună", a declarat Claudia Gabriela Mitrofan.

Tânăra povesteşte, pe pagina Ligii Studenţilor Români din Străinătate — filiala UK, că, în urmă cu nouă ani, a plecat din oraşul ei natal, Galaţi, cu o bursă de studii în Marea Britanie, unde a obţinut licenţa în biochimie la Universitatea East Anglia. După absolvirea studiilor de licenţă, a lucrat un an în cadrul unei companii farmaceutice unde a dezvoltat anticorpi terapeutici. Apoi şi-a continuat studiile cu două masterate în cercetare, după care a obținut o bursă de doctorat în Științe Medicale la Universitatea Cambridge, specializându-se în cercetare, ramura cardiovasculară și metabolică. Şi-a luat doctoratul în august 2016.

„Pentru că mi-a plăcut foarte mult aspectul clinic din cadrul cercetării medicale, am decis să aplic pentru o bursă că să aprofundez medicina. După ce termin facultatea îmi doresc să combin medicina clinică cu cercetarea. Visul meu cel mai mare este să mă pot întoarce acasă în România pentru a ajută la dezvoltarea cercetării", a mărturisit ea.

485
Tagurile:
Româncă, Cea mai bună studentă, Diaspora, Cambridge, Claudia Mitrofan
Raed Arafat

Arafat se vaccinează în direct? Ce spune șeful DSU

43
Secretarul de stat în Sănătate a precizat că, în momentul în care vaccinul anti-COVID va ajunge în România, el se va vaccina în direct. Declarația lui Streinu-Cercel.

BUCUREȘTI, 25 nov – Sputnik. Vaccinul anti COVID-19 stârnește controverse, iar în România, pe rețelele de socializare a apărut deja întrebarea dacă Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență se va imuniza.

Arafat a precizat că el se va vaccina anti COVID în direct, în momentul în care vaccinul va ajunge în România.

În opinia sa, exemplul personal va duce la creșterea încrederii românilor în vaccinare.

”La acest moment, cred că, prin puterea exemplului, la un anumit moment, vom putea arăta populației că oameni cum suntem noi care spunem că trebuie, o să ne vaccinăm și noi la momentul respectiv. 

La rândul său, Adrian Streinu-Cercel, directorul Institutului ”Matei Balș” din Capitală a explicat ce trebuie făcut pentru ca pandemia de coronavirus să se încheie în România în decurs de 14 zile.

În ceea ce privește vaccinul Streinu-Cercel a subliniat că dubiile aruncate asupra acestuia nu fac decât râu. Mai mult, el nu pricepe de ce în România nu se fac testări în masă.

”A doua intervenție este folosirea anticorpilor monoclonali, care să oprească pandemia. Noi dacă am împrăștia acești anticorpi monoclonali în 70% din populație în două săptămâni de zile nu am mai vorbi de incindența SARS-CoV 2 în circulație în România. Și a treia intervenție este vaccinarea”, a spus Adrian Streinu Cercel.

Reamintim că Donald Trump a beneficiat de un tratament cu anticorpi monoclonali.

 

43
Tagurile:
Vaccinare, Raed Arafat
Tematic
Crăciun și Revelion 2020: Arafat, despre restricții
Arafat, ultimele clarificări despre noile restricții
Arafat, răspuns cinic care va enerva sute de mii de români

Загрузка...
Renunțarea la carne: Savanții spun care ar putea fi consecințele

Renunțarea la carne: Savanții spun care ar putea fi consecințele

37
(reînnoit 12:24 25.11.2020)
Iată ce spun oamenii de știință de la Universitatea Oxford despre riscurile la care sunt supuși cei care renunță la consumul de carne.

BUCUREȘTI, 25 nov - Sputnik. Oamenii de știință au descoperit că renunțarea la consumul de carne crește riscul fracturilor osoase, scrie The Independent, citat de RIA Novosti.

Cercetătorii Universității Oxford au efectuat un studiu care a implicat peste 54 de mii de voluntari, inclusiv vegetarieni, vegani și cei care au mâncat carne sau pește. În total, participanții au raportat 3.941 de fracturi, după care oamenii de știință au analizat relația acestor leziuni cu dieta.

S-a dovedit că primele două grupuri au un aport redus de calciu și proteine ​​în organism, ceea ce crește fragilitatea oaselor. În același timp, vegetarienii și persoanele care au preferat peștele în locul cărnii au avut un risc mai mare de fracturi de șold comparativ cu consumatorii de carne.

Veganii au avut un indice de masă corporală mai scăzut și o incidență crescută a fracturilor - leziunile au crescut cu 20 la mia de persoane, pe parcursul a 20 de ani. În același timp, riscul fracturilor de șold s-a dublat.

 

37
Tagurile:
savanți, Carne
Tematic
Păcăleala acestor alimente „sănătoase” - nutriționist rus
Aceste șapte alimente ajută la îmbunătăţirea memoriei
Alimente periculoase pentru ficat

Загрузка...
Perspectivele deminării în Nagorno-Karabah

Perspectivele deminării în Nagorno-Karabah

0
(reînnoit 12:48 25.11.2020)
După conflictul armat din Nagorno-Karabah, regiunea este împânzită de mii de mine și muniții nedetonate. Cât de dificilă va fi sarcina geniștilor ruși.

Editorial realizat de Aleksandr Hrolenko

Operațiunile de deminare în zonele unde s-au desfășurat acțiuni militare și în alte districte din Nagorno-Karabah, care presupun o degajare treptată de obiecte explozibile a unui teritoriu cu o suprafață de sute de kilometri pătrați, necesită surse enorme (milioane de dolari) și zeci de ani de muncă asiduă pentru a readuce terenurile în circuitul economic.

Muncă de durată: Geniștii ruși în Nagorno-Karabah
© Ruptly / Минобороны России

Câmpurile minate, munițiile nedetonate și dispozitive explozibile artizanale reprezintă principala problemă a oricărui teritoriu post-conflict. Cel mai proaspăt exemplu al pericolului continuu pentru viață este explozia din 23 noiembrie, în apropierea satului Madaghiz, în urma căreia au avut de suferit militari azeri, ai Rusiei și angajați ai Ministerului Situații Excepționale al autoproclamatei republici Nagorno-Karabah. Astfel de pericole îi pasc zilnic pe membrii misiunii de menținere a păcii, pe geniștii și salvatori.

Ieri, pe aerodromul orașului Erevan au fost aduși peste 100 de militari ai Centrului Internațional Antimină al Ministerului Apărării al Rusiei, precum și 13 unități de tehnică militară și specială. Astăzi, unitățile de ingineri au parcurs ruta Erevan – Goris – Stepanakert. Detașamentele de geniști au demarat acțiunile de deminare a localităților, drumurilor și obiectivelor din Nagorno-Karabah pe 23 noiembrie.

Sarcina prioritară constă în desfășurarea operativă a deminării în punctele de dislocare, pe rutele de deplasare a trupelor de menținere a păcii între posturi și anumite obiecte de infrastructură.

Pe un singur teren, geniștii ruși au dezamorsat peste 30 de mine antitanc. De regulă, munițiile descoperite sunt distruse prin metoda detonării pe un poligon special sau pe loc. Specialiștii Centrului Internațional Antimină al Ministerului Apărării al Rusiei sunt pregătiți pentru activitatea tensionată și complicată în conformitate cu standardele activității de deminare ale Organizației Națiunilor Unite, dispun de cea mai nou tehnică – detectoare de mine IMP – S2, sisteme robototehnice Uran-6. Mijloacele moderne de căutare și echipamentul de protecție diminuează, însă nu exclud, riscurile pentru sănătatea și viața militarilor ruși din Nagorno-Karabah.

Dificultatea misiunii

Conflictele locale și regionale actuale se deosebesc prin caracterul permanent al acțiunilor militare și o utilizare largă a câmpurilor minate, minelor-capcană, bombelor plasate pe drum și alte “surprize” - nemijlocit în zona operativă și în teritoriile adiacente.

Neavând un număr mare de trupe și resurse pentru crearea unei apărări bine puse la punct din punct de vedere tactic, dense, eșalonate (de exemplu, pe o linie de front de o sută de kilometri), părțile în conflict își concentrează unitățile și tehnica militară pe segmente separate, iar “găurile” le acoperă prin minarea câmpurilor.

În Karabah au fost utilizate în special mine de producție sovietică – antitanc TM-62, antipersonal PMN-2. În același timp, hărțile schematice ale amplasării lor erau elaborate din mers, fiind adesea pierdute. Sub influența fenomenelor meteorologice, minele devin defecte, iar câmpurile minate se “reînnoiesc”.

Probabil, câmpurile minate proaspete vor fi degajate fără probleme de către părțile în conflict. Însă, după mai mulți ani de conflict în regiune, nimeni nu mai știe locul exact al tuturor câmpurilor minate. O problemă aparte o reprezintă numărul mare de muniții de artilerie neexplodate sau abandonate în condiții de luptă. Pe pământul karabah se află mii de obiecte explozibile. Iată de ce în zecile de ani de muncă a geniștilor ruși, atragerea activă a resurselor ONU și ale altor organizații umanitare reprezintă condiții minime pentru scoaterea în totalitate a teritoriului din starea de război.

Anterior, șeful Agenției Naționale pentru deminare a teritoriului Azerbaidjanului (ANAMA), Gazanfar Ahmedov, a declarat că deminarea totală a teritoriului din Karabah, trecut sub controlul Baku, va necesita mai bine de zece ani. În Siria, misiunea umanitară a Armeniei, din 83 de persoane, a reușit în șase luni ale anului 2019 să curețe de mine, muniții, bombe aeriene și dispozitive explozibile artizanale peste 20 hectare de teren.

Experiența deminării îndelungate post-conflict pe teritoriul Abhaziei și Osetiei de Sud (unde geniștii mai au mult de muncă), de asemenea, confirmă volumul global al sarcinilor din Karabah.

Conjugarea eforturilor

Serviciul ONU pentru deminare (UNMAS) a cheltuit anul trecut 495 de milioane de dolari în 19 state (inclusiv Irak, Afganistan și Siria). Probabil, o parte a acestor mijloace va fi îndreptate și spre deminarea teritoriului din Nagorno-Karabah. Potrivit datelor UNMAS, misiunea își va desfășura aici activitatea de la începutul lui decembrie. Mai întâi de toate, specialiștii vor aprecia volumul de lucru în condițiile dificile ale zonei montane și forestiere. Probabil, conjugarea eforturilor internaționale ale geniștilor vor permite grăbirea revenirii refugiaților în regiune.

Este încunjurătoare și poziția secretarului general al ONU António Guterres, care a declarat că încetarea focului va permite organizațiilor umanitare să obțină acces la populația civilă afectate în urma conflictului și a anunțat disponibilitatea pentru cooperare cu Rusia în Nagorno-Karabah.

0
Tagurile:
Karabah
Tematic
Ratingul operațiunii de pace din Karabah
Pacificatori turci în Karabah: a fi sau a nu fi
Pacificator rus, rănit în Karabah în urma explozii

Загрузка...