Cei care îi exploatau erau doi frați, proprietarii fermei, care au fost arestați pentru condițiile inumane în care munceau românii, potrivit globalist.it.
Muncitorii locuiau într-o baracă de câţiva metri pătraţi, situată lângă grajdurile pentru animale, cu o singură baie. Cei doi frați arestați sunt de 50 și de 45 de ani, iar proprietarul fermei este tatăl lor, în vârstă de 81 de ani.
Carabinierii i-au sancționat pe cei vinovaţi cu amenzi de aproximativ 150 de mii de euro. Aceştia sunt deocamdată în arest la domiciliu, urmând să aibă loc procesul.
Procurorii au schimbat încadrarea în comportament abuziv și lovituri cauzatoarea de moarte – și au anunțat reținere celor doi polițiști.
Cei doi polițiști riscă pedepse între 6 și 12 ani de închisoare.
Reamintim că azi, premierul Florin Cîţu i-a solicitat ministrului Afacerilor Interne, Lucian Bode, o ”anchetă foarte rapidă”.
”Am avut o discuţie cu domnul Bode şi am cerut o anchetă foarte rapidă şi i-am spus că vinovaţii trebuie să răspundă - deja înţeleg că se ocupă de situaţie”, a declarat Florin Cîţu.
Tot azi, medicul șef legist din Argeș, Dan Manu, a precizat că bărbatul de 63 de ani a suferit o moarte violentă, în urma asfixiei mecanice, după comprimarea gâtului și toracelui în timpul intervenției polițiștilor.
***
”Sunt martori care spun că omul ar fi fost imobilizat, pus la pământ şi i s-ar fi pus piciorul pe gât, alţi martori spun că bărbatul ar fi fost cumva împins şi ar fi căzut singur”, au transmis mass media.
Secretarul de stat în Ministerul Educației, Radu Szekely, spune că, referitor la evaluarea profesorilor din perspectiva elevilor, în momentul de față, instituția pe care o reprezintă discută cu Consiliul Național al Elevilor și că este în proces de elaborare o metodologie de consultare a școlarilor la finalul fiecărui semestru. Scopul este colectarea feedback-ului de la elevi care, ulterior, să fie trasnsmic cu dirigintele clasei sau cu diretorul pentru a-și îmbunătăți performanța.
”În momentul de față noi evaluăm doar prin autoevaluare sau prin procese de evaluare coordonate de inspectoratul școlar, beneficiarul final este foarte rar inclus în această consultare”, a declarat Radu Szekely.
Potrivit acestuia, feedback-ul va fi cules prin intermediul unui chestionar în toate școlile din România, iar acest lucru ar trebui să se întâmple chiar din acest an școlar, din momentul în care Ministerul Educației și Consiliul Național al Elevilor semnează acest protocol.
Szekely și-a exprimat speranța că acest lucru s-ar putea întâmpla în următoarele două-trei săptămâni.
Va dezbina această măsură profesorii și elevii, așa cum se tem multe cadre didactice?
Ei bine, ideea nu este aceasta, de dezbinare, ci se pune preț pe starea de satisfacție atât a elevilor, cât și a profesorilor. A trecut timpul când doar elevii erau cei evaluați, când nu li se permitea să spună ce cred ei – argumentat, desigur, despre profesorii lor și să fie luați în seamă.
Comunicarea și faptul că elevii vor fi tratați ca niște oameni mari ar putea fi un prim pas spre un învățământ decent, spre o schimbare de paradigmă.
BUCUREŞTI, 18 apr – Sputnik. „Covidul a permis o întoarcere [a clasei] oligarhice după o lungă perioadă de reapropriere democratică în Occident”, a spus, la microfonul Sputnik France, intelectualul francez Pierre-Yves Rougeyron, jurist și specialist în inteligență economică.
Potrivit acestuia, această „clasă socială de «câștigători» în grad foarte mare ai globalizării” este hotărâtă să „își dezvolte interesele” și „să-și mențină privilegiile”. Aceasta se va întâmpla prin utilizarea epidemiei ca „instrument de guvernare”. „O oportunitate” obţinută prin frică și „menținerea populației într-o stare de groază”.
Editorul dezvoltă ideile eseistului Antonio Furone, autorul cărţii „Oligarchy, crises and folie des grandeurs” („Oligarhia, crizele și megalomania”) (ed. Jean-Cyrille Godefroy). Potrivit acestuia, un „trio” funcționează în această criză: „restricții privind libertățile, anihilarea statului și înrobire prin datorii”. Suficiente elemente pentru a reduce la tăcere „vocea democratică și antioligarhică a unei părți a populației”, întruchipată, înainte de criza epidemică, de „mișcări calificate drept populiste”, precum mişcarea „vestelor galbene” din Franța.
Interlocutorul interviului prezice că aceste două viziuni și sociologii opuse se vor „ciocni”, deoarece, „pentru ca unii să aibă privilegii, alții trebuie să-și strângă cureaua”. „Acest lucru nu se va întâmpla fără tensiuni”, a adăugat Rougeyron.