În nordul republicii a nins în prima zi de iarnă

Meteo: avertizare de cod galben. Un val de ger polar determină schimbarea vremii

223
Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis o avertizare de cod galben valabilă în mai multe zone. De asemenea, un val de ger polar care a cuprins Europa va determina schimbarea vremii şi căderi masive de zăpadă.

BUCUREŞTI, 13 nov — Sputnik. Potrivit ANM, astăzi până la ora 17:30, va fi cod galben de vând puternic în județele Hunedoara, zona de munte, şi Caraş-Severin, zona de munte.

Astfel, vor fi intensificări ale vântului, care la rafală vor atinge și depăși temporar 70 km/h. La altitudini de peste 1800 m, rafalele vor depăși 90 km/h. Ca fenomene asociate, se vor semnala ninsori.

Codul galben de vânt este valabil până la 15:00 şi în județele Argeş, zona de munte, şi Dâmboviţa, zona de munte, unde, la peste 1800 m altitudine, vor fi intensificări ale vântului, care la rafală vor atinge și depăși 100 — 110 km/h.

Tot până la ora 15:00, va fi cod galben în judeţele Alba, zona de munte, Sibiu, zona de munte, Braşov, zona de munte. În Carpații Meridionali, la altitudini de peste 1700 m altitudine, se vor semnala intensificări ale vântului, care la rafală vor atinge și depăși 70-90 km/h.

Deşi în România se înregistrează temperaturi mai mari decât cele obişnuite pentru această perioadă, meteorologii spun că vremea se va răci spre sfârşitul săptămânii.

Răcirea vremii este determinată şi de un val de ger polar care a cuprins Europa şi care va pătrunde în zona Mediteranei, precum și în Balcani, potrivit severe-weather.eu.

În Alpi, precum și în vestul Sloveniei, Croația, Bosnia, Serbia şi Muntenegru, vor fi căderi masive de zăpadă. Temperaturile, în centrul Europei, vor fi mai scăzute cu 5-8 grade faţă de media normală pentru mijlocul lui noiembrie. Valul de aer rece poate ajunge şi în România.

223
Tagurile:
cod galben, Ger, ninsori, meteo
Тема:
Prognoza meteo (377)
Raed Arafat

Scandalul Babeș: Arafat, încurcătură mare în date! Ungureanu în vileag ce nu s-a spus!

195
Iosefina Pascal scoate în evidență greșelile. Raed Arafat încurcă date și ies la iveală neconcordanțe. Se aplică rețeta clasică: morții de la Babeș urmează să fie îngropați… într-o anchetă!

BUCUREȘTI, 13 apr – Sputnik. Noaptea trecută a avut loc o nouă tragedie, soldată cu trei morți – de data asta la spitalul ”Victor Babeș” din Capitală. Unele surse vorbesc chiar de 5 decedați.

Motivul – defecțiunea la aparate de oxigen ale secției ATI mobilă din curtea spitalului. Nu se știe cine se face vinovat, nici măcar cel care răspunde de domeniul Sănătății, ministrul USR Vlad Voiculescu, nu își asumă responsabilitatea. În fapt NU își asumă NICIO responsabilitate în acest caz.

Mai mult, Voiculescu, care a fost la un pas de demitere (conform mai multor surse mass media) nici măcar NU a ieșit în fața presei să explice ce s-a întâmplat – și cum s-a ajuns la noua tragedie. 

A făcut-o în schimb Raed Arafat, care a făcut față unui tir de întrebări ale presei. Dar, cu toate că șeful ISU și-a păstrat calmul, a expus mai multe date care ridică semne de întrebare.

Astfel, prima și cea mai importantă se referă la ora la care ar fi acut loc defecțiunea mortală, o creștere bruscă a presiunii, la peste 6 bari. ”Deci asta explică clar urgenţa care a apărut”, spune Arafat, arătând că asta s-a petrecut la ora 16.25!

Bomba vine de la deputatul Emanuel Ungureanu, care a fost anunțat după ora 15! Deci cu o oră înainte de cea anunțată de Arafat! Ungureanu susține că a primit un mesaj în jurul orei 15 că sunt probleme cu oxigenul la spitalul Babeș!

”Eu am aflat acum vreo șase ore, de la rudele unui aparținător”, a declarat Emanuel Ungureanu în emisiunea lui Victor Ciutacu, la RTV.

Ori, chiar dacă Ungureanu este cel mai implicat parlamentar în problemele de Sănătate, cum e posibil ca șeful IGSU să anunțe ora defecțiunii… mai târziu decât semnalul primit de deputat?!

”Personal, am aflat după orele 17,00”, spune Raed Arafat. Ministrul l-ar fi sunat după ora 18. Totuși, Vlad Voiculescu ar fi ajuns și el acolo pe la ora 17! Dar Raed Arafat nu știa asta!...

Presei nu i se comunică nimic – poate din teamă față de protestatari sau de Diana Șoșoacă?

Cert este că presa e informată abia după ora 20 – dar numai pe surse! IGSU și ministerul Sănătății au comunicat oficial abia după ora 21.

Va fi o anchetă – e concluzia conferinței lui Arafat – deci se aplică metoda clasică, a ”îngropării” scandalului și, din păcate, a morților, într-o anchetă.

Totuși, primul indiciu duce la o pistă… politică! Firma care furnizează oxigenul ar avea iz politic - ar aparține fostului ministru liberal al Finanțelor, Sebastian Vlădescu. Un fost ministru conectat, prin fostul său fin și… ”șogor”, Cristian Boureanu, la domeniul Sănătății.

Iosefina Pascal a realizat un montaj din care rezultă alte bâlbe și declarații șocante ale lui Raed Arafat, încolțit puternic de ziariști.

 

Și iată și emisiunea lui Victor Ciutacu – ”Punctul culminant” – de la RTV.  

195
Tagurile:
Raed Arafat, Spitalul Victor Babeș

Загрузка...
Polițiști americani la Austin-East Magnet High School in Knoxville, SUA, după împușcături la fața locului

Atac armat într-un liceu un elev a fost împuşcat!

171
Mai multe persoane, inclusiv un polițist, au fost împușcate într-un grav atac armat desfășurat azi noapte într-un liceu

BUCUREȘTI, 13 apr – Sputnik. Tragedie după un atac armat într-un liceu din localitatea Knoxville, din statul american Tennessee: mai multe persoane au fost împușcate, un bărbat decedând.

Poliția din Knoxville a anunțat că ofiţerii de poliţie locali au fost trimişi la liceul Austin-East Magnet ”după ce un suspect înarmat a fost raportat în incintă. S-au tras focuri de armă în timp ce se apropiau de suspect”, a transmis poliția locală pe Twitter.

În acțiune, un poliţist a fost lovit de gloanţe, dar viaţa nu este în pericol. Russia Today anunță că și un elev a fost împușcat.

În schimb, un bărbat fost ucis. Poliția a arestat un suspect, iar ”elevii care nu au fost implicaţi în incident au fost încredinţaţi familiilor lor”, a transmis  pe Twitter superintendentul școlilor din districtul Knoxville, Bob Thomas.

Sursa citată arată că municipalitatea din Knoxville a aprobat recent 1 milion de dolari pentru eforturile de „prevenire a violenței”, în urma morții a patru adolescenți de la Austin-Est, la începutul acestui an. Toți patru erau afro-americani.

171
Tagurile:
SUA, Împuşcat, Elev, Liceu, atac

Загрузка...
Recep Tayyip Erdogan și Volodimir Zelenski

Cum Turcia își consolidează pozițiile în spațiul ex-sovietic

0
(reînnoit 07:45 13.04.2021)
Turcia își extinde influența în spațiul ex-sovietic, consolidându-și influența în Ucraina și Azerbaidjan. Ce se ascunde în spatele acestei agende.

Analiză de Serghei Markedonov

Serghei Markedonov, cercetător principal al Institutul de State de Relații Internaționale de la Moscova a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, redactorul șef al revistei “Mejdunarodnaia Analitika”

Intensificarea cooperării turci-ucrainene poate influența în mod substanțial situația din regiunea Mării Negre. Totodată, semnificația acestui factor depășește limitele geografice ale bazinului Mării Negre.

Relațiile dintre Ankara și Kiev, care cunosc o dezvoltare dinamică, sunt actualizate de probleme precum pătrunderea energică a Turciei în spațiul fostei URSS, disponibilitatea ei de a-și atribui rolul de protector politico-militar al unor state post-sovietice, precum și o oportunitate pentru unele state de a-și consolida relațiile cu Alianța fără a fi membri formali ai organizației.

Vizite și simboluri politice

În ultimii ani se observă o activizare semnificativă a contactelor bilaterale dintre reprezentanții Kievului și Ankara la cel mai înalt nivel. Prima vizită a liderului ucrainean în Turcia a avut loc în august 2019. Acest lucru s-a întâmplat doar peste patru luni de la victoria lui Zelenski în alegerile prezidențiale. La începutul lui februarie 2020, a venit rândul Kievului să găzduiască înaltul oaspete de la Ankara. Peste opt luni a avut loc o nouă vizită de lucru a lui Zelenski în Turcia. Între cele două evenimente, pe 27 august 2020, președintele Recep Tayyip Erdogan a purtat discuții cu vicepremierul guvernului ucrainean, Oleg Urupski. Pe 10 aprilie 2021, Turcia a fost vizitată de președintele Ucrainei.

Din câte observăm, intensitatea contactelor bilaterale este destul de înaltă. Însă mult mai important este contextul în jurul acestor evenimente diplomatice. Merită să atragem atenție la faptul că vizita lui Erdogan la Kiev pe 3 februarie 2020 a fost dedicată nu doar celor 28 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între Republica Turcă și Ucraina post-sovietică. Aceasta a avut loc pe fundalul unei escaladări bruște în Siria. Dacă în timpul primei întrevederi cu Zelenski pe pământul turc Erdogan s-a distanțat de orice critică în adresa Moscovei, atunci la Kiev a dat frâu liber emoțiilor. Rusia a fost acuzată că a închis ochii premeditat la acțiunile “regimului sirian”. Pe acest fundal, Kievul și Ankara au convenit asupra activizării cooperării în domeniul tehnico-militar.

Voiajul lui Zelenski pe țărmurile turcești în octombrie a anului trecut a decurs în contextul celui de-al doilea război în Karabahul de Nord. În acest eveniment rolul Ankarei nu se rezuma doar la fraze simbolice cu privire la susținerea integrității teritoriale a Azerbaidjanului, principalul aliat în spațiul ex-sovietic. Turcia și-a adjudecată noul rol în regiunea Caucazului. A devenit clar că odată ce și-a consolidat pozițiile în regiunea Caspică, Turcia va devenit mult mai activă atât în direcția Asiei Centrală, cât și în regiunea Mării Negre.

Sub acompaniamentul armelor din conflictul din Nagorno Karabah, Kievul și Ankara au semnat un memorandul cu privire la o cooperare pe termen lung pentru consolidarea sistemelor de apărare. Drept urmare a acestui fapt a devenit acordul Ministerului Apărării din Ucraina cu un șir de companii turcești pentru producția dronelor și corvetelor, semnat în decembrie 2020.

Și, în final, aprilie 2021. Vizita lui Zelenski în Turcia a avut loc pe fundalul izbucnirii spontane a unui interes față de situația din Donbas. În Sud-Estul Ucrainei are loc o “dezghețare” a conflictului. Problema aici constă nu atât în incidentele militare, înregistrate de reprezentanții OSCE, jurnaliști și experți. Pe față e o vădită stagnare a procesului de instaurare a păcii, o tentativă de a modifica formatul existent al negocierilor prin cooptarea în “grupul normand” a SUA, de a transfera negocierile de la Minsk într-o altă capitală “neutră”. Chiar dacă autoritățile belaruse, în ciuda unor relații strânse cu Rusia, s-au obținut de la formularea unei poziții în ceea ce privește Donbas.

Zelenski și Erdogan au demonstrate mai multe semne ale susținerii și solidarității reciproce. De altfel, în astfel de istorii întotdeauna există anumite nuanțe la care merită să atragem atenție. Ce premise sistemice există pentru activizarea relațiilor turco-ucrainene? Pot fi considerate pozițiile Ankara și Kiev în totalitate identice?

Bazele pentru parteneriatul bilateral

Să începem cu faptul că pentru Ucraina președintele Erdogan și establishment turcesc reprezintă un public recunoscător. În special, atunci când vine vorba de pierderea suveranității Kievului asupra Crimeii. Comunitatea tătară reprezintă un factor intern important pentru Turcia. Potrivit unor aprecieri, în țără locuiesc peste 4-5 milioane de urmași ai tătarilor din Crimeea. Potrivit turcologului rus Pavel Șlîkov, “în Turcia există niște forțe care sunt dispuse să exploateze sentimentele romantice ale elitei turcești, care visează la intensificarea expansiunii spre Caucaz, Crimeea, Volga, Asia Centrală și care privesc Rusia nu în calitate de partener, ci ca pe un adversar geopolitic”.

De aici vine și poziția clar exprimată a autorităților de la Ankara în problema Crimeii. De fiecare data establishmentul turc subliniază că nu recunoaște jurisdicția rusă asupra acestei peninsula. Mai mult, elita turcă, conștientizând complexitatea relațiilor dintre Moscova și Kiev, utilizează canalele ucrainene pentru a transmite nemulțumirile față de politica Rusiei.

În afară de aceasta, pentru Zelenski sunt foarte importante contactele cu Patriarhul de la Constantinopol Bartolomeu, al cărui influență încearcă s-o instrumentalizeze pentru consolidarea tendinței de “naționalizare” a bisericii ortodoxe în țara lui.

Observăm disponibilitatea Ucrainei de a-și demonstra poziții speciale în raport cu Azerbaidjan, precum și respingerea politicii de recunoaștere a genocidului armean în Imperiul Otoman.

Între timp, pentru Turcia Ucraina nu este doar un canal pentru lansarea nemulțumirilor existente și a emoțiilor în contextul unei “cooperări competitive” controversate cu Moscova. În cele din urmă, canalele de comunicare ale președinților și miniștrilor Afacerilor Externe ai Rusiei și Turciei sunt ajustate și funcționează bine. Apropo, în ajunul călătoriei lui Zelenski, la inițiativa părții turcești, a avut loc o discuție telefonică între Recep Tayyip Erdogan și Vladimir Putin. Ankara încearcă să-și promoveze propria direcție, pentru ca, pe de o parte, să nu intre într-un conflict deschis cu SUA și NATO, păstrându-și calitatea de membri al Alianței Nord-Atlantice, pe de altă parte, să-și demonstreze politica externă independentă. Problema Crimeii sau activizarea în spațiul postsovietic, în primul rând, e inițiativa părții turce. În același timp, e un prilej de a demonstra solidaritatea cu Washingtonul și Bruxelles. Drept urmare, declarația lui Erdogan de sprijinire a aspirațiilor euro-atlantice ale Kievului. Speranțele de admitere a Ucrainei în Alianță sunt mici, însă declarațiile de susținere a integrității teritoriale, precum și opțiunii pro-NATO vor fi privite pozitiv de aliații americani și europeni.

Aici ne-am dori să atragem atenția la un scenariu de o importanță primară. În jurul Ucrainei și Georgiei nu încetează disputele: vor deveni în curând membri ai NATO? Însă această chestiune, în ciuda importanței sale, este secundar. Istoria cunoaște o mulțime de cazuri în care o țară a devenit un partener privilegiat al SUA sau altor aliați ai Washingtonului, fără a fi formal membru al Alianței. Oare nu era așa în cazul Israelului, Coreei de Sud, Japoniei, Spaniei în perioada dictaturii lui Franco? Să nu plecam atât de departe. Oare absența calității de membru al NATO a împiedicat Azerbaidjanul să devine un partener strategic al Turciei, țară care are a doua armată ca mărime în Alianță?

Kievul nu e Baku

Prin urmare, între Ucraina și Turcia nu există probleme, iar alianța lor în curând se va transforma în ceva similar modelului turco-azer? Să nu ne grăbim cu concluzii. În primul rând, pentru că Baku, spre deosebire de Kiev, își ajustează politica prin distanțarea de orice procese integraționiste. Ucraina își definește foarte clar astfel de obiective strategice, cum ar fi aderarea la NATO și UE. Ceea ce înseamnă că este mult mai dependentă de modul în care este definit formatul bilateral.

Cât timp relațiile în triunghiul Washington – Bruxelles – Ankara sunt bune, nu există nicio problemă. Însă e suficient ca SUA să simtă o gelozie față de partenerul său eurasiatic, situația se poate schimba, iar Kievul va fi nevoit să aleagă. Baku nu apleacă urechea atât de atent la “sfaturile străine” în ceea ce privește democrația și reformele. Nu și Kievul. Ucraina nu dispune de acea independență față de Occident în procesul de luare a deciziilor, ceea ce are Azerbaidjanul.

Aici ar fi momentul să menționăm istoria din agenda relațiilor turco-ucrainene, cum ar fi extrădarea Turciei a adepților liderului spiritual Fethullah Gülen. În ianuarie 2021, din Ucraina au fost deportați doi învățători turci – Samet Gur și Salih Fidana. Reveniți acasă, aceștia au ajuns sub acuzare. Însă o astfel de cooperare, de regulă, provoacă proteste și reacții critice din partea diverselor organizații internaționale (cum ar fi Freedom House). Chiar dacă Statele Unite balansează de obicei între “politica reală” și abordarea idealist, Ucraina este percepută de opinia publică de acolo nu ca o țară “specifică” a Orientului arab, ci ca un stat european, care aspiră la „standarde înalte ale democrației”. Ceea ce li se iartă statelor din regiunea Golfului, Kievului nu i se admite.

Pe lângă factorul SUA există și alte constrângeri. În ultimii ani Erdogan i-a provocat pe mai mulți. În listă se află și Moscova, Washingtonul, Beijingul, Delhi. Totuși, promovându-și imaginea de cel care tulbură liniștea publică, președintele turc și-a demonstrat în mai multe rânduri capacitatea de a raționaliza confruntarea. Nu în zadar în timpul vizitei omologului său ucrainean, liderul turc i-a indicat asupra necesității realizării acordurilor de la Minsk. În ciuda faptului că autoritățile de la Kiev susțin deschis că acestea sunt învechite și nu mai sunt relevante pentru actuala agendă.

În același timp, livrarea armatei ucrainene a dronelor “Bayraktar”, care și-au demonstrat eficiența în timpul acțiunilor militare din Karabah, ar putea să vină în contradicție cu discursurile diplomatice bine puse la punct. E puțin probabil ca Ankara va putea garanta că Ucraina nu-și va dori să repete în Donbas, cu ajutorul lor, experiența de anul trecut din Karabah.

0
Tagurile:
Azerbaidjan, Ucraina, CSI, Turcia

Загрузка...