Tragic. Tineri români muncitori în Italia, uciși cu cruzime. Motivul crimelor
BUCUREŞTI, 25 oct — Sputnik. Cei doi români sunt Doru Constantin Olaru, de 28 ani, și colegul său, Costel Cornel Calinciuc, de 38 de ani, originari din Bacău.
Românii lucrau ca păstori și aveau grijă de peste 500 de oi în apropierea localității Ceresole Reale, Torino, la o înălțime de 2.700 metri, potrivit rotalianul.com.
Cei doi au fost vânați și uciși cu cruzime pe câmp, unde se aflau cu oile, după ce li s-a dat foc la rulota în care locuiau. În urma cercetărilor făcute de autorităţi, s-a stabilit că a fost vorba de o răzbunare.
După ce au dat foc rulotei, asasinii l-au omorât cu bestialitate pe Doru Constantin Olaru, lovindu-l violent cu un baston în zona capului. Apoi l-au vânat pe Costel Calinciuc, pe care l-au omorât la circa 500 de metri distanță de Doru Olaru.
Seara, în jurul orei 23.00, proprietarul turmei de oi, Franco Pognant, a anunţat poliţia de dispariţia celor doi români, pe care nu reușea să-i contacteze la telefon.
„Nu aveau dușmani, erau băieți foarte buni", a spus proprietarul oilor.
Cei doi corespondau cu cei dragi pe Facebook, prin intermediul telefoanelor mobile. Ultimele postări ale celor doi români au fost după ora 23.00 luni seara. Pe contul de Facebook al lui Costel Calinciuc au fost scrise comentarii cu mesaje de condoleanţe. În fotografiile acestuia de pe reţeaua de socializare apare o femeie cu o fetiță de 12-14, probabil soţia şi copilul românului.
20
Tagurile:
Știrea serii: polițiști reținuți după omorul de la Pitești
(reînnoit 18:19 18.04.2021)
Procurorii au schimbat încadrarea în cazul omorului de la Pitești – doi polițiști au fost reținuți de procurori – riscă 12 ani de închisoare.
©
Photo : Facebook / Poliția Română
Procurorii au schimbat încadrarea în comportament abuziv și lovituri cauzatoarea de moarte – și au anunțat reținere celor doi polițiști.
Cei doi polițiști riscă pedepse între 6 și 12 ani de închisoare.
Reamintim că azi, premierul Florin Cîţu i-a solicitat ministrului Afacerilor Interne, Lucian Bode, o ”anchetă foarte rapidă”.
”Am avut o discuţie cu domnul Bode şi am cerut o anchetă foarte rapidă şi i-am spus că vinovaţii trebuie să răspundă - deja înţeleg că se ocupă de situaţie”, a declarat Florin Cîţu.
Tot azi, medicul șef legist din Argeș, Dan Manu, a precizat că bărbatul de 63 de ani a suferit o moarte violentă, în urma asfixiei mecanice, după comprimarea gâtului și toracelui în timpul intervenției polițiștilor.
***
©
Inquam Photos / OCTAV GANEA
Vineri, opinia publică a fost șocată de moartea unui bărbat de 63 de ani în umra intervenției unor polițiștii care au încercat să-l îndepărteze de pe terasă din Pitești, unde izbucnise un incendiu. Bărbatul ”ar fi fost recalcitrant”, spun unii martori, dar nimic nu justifică intervenţia în forţă a poliţiştilor, ca la un meci de rugby sau ca la lupte.
”Sunt martori care spun că omul ar fi fost imobilizat, pus la pământ şi i s-ar fi pus piciorul pe gât, alţi martori spun că bărbatul ar fi fost cumva împins şi ar fi căzut singur”, au transmis mass media.
20
Profesori, vi se pregăteste ceva! Sunteți pregătiți?
BUCUREȘTI, 18 apr – Sputnik. Cadrele didactice din România ar putea să afle, în sfârșit, care este adevărata percepție a elevilor despre ele și să facă ceva în acest sens pentru a-și îmbunătăți performanțele.
Secretarul de stat în Ministerul Educației, Radu Szekely, spune că, referitor la evaluarea profesorilor din perspectiva elevilor, în momentul de față, instituția pe care o reprezintă discută cu Consiliul Național al Elevilor și că este în proces de elaborare o metodologie de consultare a școlarilor la finalul fiecărui semestru. Scopul este colectarea feedback-ului de la elevi care, ulterior, să fie trasnsmic cu dirigintele clasei sau cu diretorul pentru a-și îmbunătăți performanța.
”În momentul de față noi evaluăm doar prin autoevaluare sau prin procese de evaluare coordonate de inspectoratul școlar, beneficiarul final este foarte rar inclus în această consultare”, a declarat Radu Szekely.
Potrivit acestuia, feedback-ul va fi cules prin intermediul unui chestionar în toate școlile din România, iar acest lucru ar trebui să se întâmple chiar din acest an școlar, din momentul în care Ministerul Educației și Consiliul Național al Elevilor semnează acest protocol.
Szekely și-a exprimat speranța că acest lucru s-ar putea întâmpla în următoarele două-trei săptămâni.
Va dezbina această măsură profesorii și elevii, așa cum se tem multe cadre didactice?
Ei bine, ideea nu este aceasta, de dezbinare, ci se pune preț pe starea de satisfacție atât a elevilor, cât și a profesorilor. A trecut timpul când doar elevii erau cei evaluați, când nu li se permitea să spună ce cred ei – argumentat, desigur, despre profesorii lor și să fie luați în seamă.
Comunicarea și faptul că elevii vor fi tratați ca niște oameni mari ar putea fi un prim pas spre un învățământ decent, spre o schimbare de paradigmă.
20
„Covid-19 este o oportunitate pentru oligarhia globalistă” - VIDEO
(reînnoit 18:48 18.04.2021)
Pandemia de Covid-19 a limitat libertățile publice și individuale peste tot pe planetă pe motiv că trebuie oprită circulația virusului. Într-un interviu pentru Sputnik, intelectualul francez Pierre-Yves Rougeyron consideră că e un avantaj pentru „hiperclasa globalistă”.BUCUREŞTI, 18 apr – Sputnik. „Covidul a permis o întoarcere [a clasei] oligarhice după o lungă perioadă de reapropriere democratică în Occident”, a spus, la microfonul Sputnik France, intelectualul francez Pierre-Yves Rougeyron, jurist și specialist în inteligență economică.
Potrivit acestuia, această „clasă socială de «câștigători» în grad foarte mare ai globalizării” este hotărâtă să „își dezvolte interesele” și „să-și mențină privilegiile”. Aceasta se va întâmpla prin utilizarea epidemiei ca „instrument de guvernare”. „O oportunitate” obţinută prin frică și „menținerea populației într-o stare de groază”.
Editorul dezvoltă ideile eseistului Antonio Furone, autorul cărţii „Oligarchy, crises and folie des grandeurs” („Oligarhia, crizele și megalomania”) (ed. Jean-Cyrille Godefroy). Potrivit acestuia, un „trio” funcționează în această criză: „restricții privind libertățile, anihilarea statului și înrobire prin datorii”. Suficiente elemente pentru a reduce la tăcere „vocea democratică și antioligarhică a unei părți a populației”, întruchipată, înainte de criza epidemică, de „mișcări calificate drept populiste”, precum mişcarea „vestelor galbene” din Franța.
Interlocutorul interviului prezice că aceste două viziuni și sociologii opuse se vor „ciocni”, deoarece, „pentru ca unii să aibă privilegii, alții trebuie să-și strângă cureaua”. „Acest lucru nu se va întâmpla fără tensiuni”, a adăugat Rougeyron.
20