Vladimir Putin la slujba de Paști oficiată în catedrala Hristos Mântuitorul din Moscova

Putin a felicitat creștinii cu ocazia sărbătorii Paștelui

410
(reînnoit 14:15 16.04.2017)
Președintele Rusiei Vladimir Putin i-a felicitat pe creștinii ortodocși și pe toți cetățenii ruși cu Paștele, subliniind că ceremoniile pascale contribuie la consolidarea în societate a valorilor și idealurilor spirituale, anunță serviciul de presă al Kremlinului

CHIȘINĂU, 16 apr — Sputnik. Cu ocazia sfintei sărbători de Paști din acest an liderul de la Kremlin a subliniat activitatea eroică a Bisericii Ortodoxe Ruse și a reprezentanților altor confesiuni creștine îndreptată spre soluționarea problemelor sociale importante, fortificarea instituției familiei, educarea copiilor, armonizarea relațiilor dintre religii și dintre națiuni.

El a remarcat și rolul acestora în păstrarea bogatei moșteniri istorice și culturale a țării.

„Marea sărbătoare a Paștelui are o semnificație morală deosebită, poartă în sine lumina nestinsă a credinței, umple inimile oamenilor cu bucurie, dragoste, tendință spre bine. Ceremoniile de paști, care se desfășoară în toată țara, ne îndreaptă spre tradițiile seculare ale înaintașilor, contribuie la consolidarea în societate a valorilor și idealurilor spirituale atemporale", se spune într-o telegramă a președintelui rus.

De asemenea, Putin l-a felicitat pe Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse Kiril, căruia i-a exprimat recunoștințe pentru ceea ce face în spiritul valorilor credinței creștin-ortodoxe.

Vladimir Putin la slujba de Paști în catedrala Hristos Mântuitorul din Moscova
© REUTERS / Sergei Karpukhin
Vladimir Putin la slujba de Paști în catedrala Hristos Mântuitorul din Moscova
410
Tagurile:
Paști, creștini ortodocși, Sfintele Paști, Felicitări, Creștini, Putin, Biserica Ortodoxă Rusă, Patriarhul Kiril al Moscovei si întregii Rusii, Vladimir Putin, Rusia
Tematic
Paștele - cea mai importantă sărbătoare a creștinătății
Martisoare handmade

Legenda Mărțișorului: 1 martie - tradiții și obiceiuri

5
Românii încep sărbătorirea primăverii o dată cu prima zi a lunii martie care, potrivit vechiului calendar, este și prima zi a anului. Iată Legenda Mărțișorului.

În prima zi a lunii martie se sărbătorea Matronalia, în cadrul căreia aveau loc serbările lui Marte, zeu al primăverii, al forțelor naturii și al agriculturii.

Prima zi a lui martie este și momentul în care toți oamenii încep să caute prin zăpada rămasă primele fire de ghiocel, floare ce reprezintă venirea primăverii în adevăratul sens al cuvântului.

Victoria reînvierii și a regenerării naturii este invocată prin Mărțișorul pe care fiecare român îl dăruiește tuturor celor dragi, o mică atenție prin care le spunem semenilor că sperăm ca primăvara să le aducă fericire din plin și noroc pe cât de mult posibil, informează calendarulortodox.ro.

Tradiția Mărișorului este puternic înrădăcinată în cultura română, atât în ROmânia, cât și în Republica Moldova, dar și în alte spații din Balcani. În prima zi a primăverii se obișnuiește ca toate persoanele să ofere și să primească acele mici simboluri ale primăverii – mărțișoarele.

Legenda Mărțișorului

Potrivit unei legende, povestea Mărțișorului este că, într-o zi, soarele a coborât într-un sat, la o horă. El a luat chipul unui fecior. Un zmeu, care îl urmărea, l-a răpit dintre oameni, iar, mai apoi, l-a închis într-o temniță.

Întristarea a cuprins tot pământul. Nimeni nu îndrăznea să îl înfrunte pe zmeu. Într-o zi, însă, un tânăr a decis să plece să salveze soarele. Mulți oameni l-au condus, oferindu-i tânărului puterile lor pentru a-i fi de folos în luptă, sperând că acesta ar putea să îl învingă pe zmeu și să elibereze soarele.

Drumul tânărului a durat 3 anotimpuri. Într-un final, a găsit palatul zmeului și au început lupta. Tânărul învinge zmeul și eliberează soarele, care se ridică pe cer. Din păcate, viteazul nu mai apucă să vadă nimic, pentru că sângele îi țâșnea din răni și se prelingea pe zăpadă.

Când s-a topit neaua, ghioceii au început să apară. De atunci, tinerii obișnuiesc să împletească doi ciucurași, unul alb și unul roșu, pe care le oferă fetelor care le sunt dragi sau celor apropiați.

Tradiții și obiceiuri

Roșul înseamnă dragoste, iar albul, sănătate și puritate. 

Scopul legării sau punerii mărțișorului este de a avea noroc în decursul anului, de a fi sănătos și curat ca argintul o dată cu venirea primăverii.

În prima zi a primăverii, de mărțișor, în unele zone din țară există obiceiul conform căruia părinții leagă la gâtul sau la mâna copiilor câte un bănuț de argint, ori de aur. Acest talisman este însoțit bineînțeles de două fire răsucite, din mătase albă și roșie. În acest mod copiii vor fi feriți de razele arzătoare ale soarelui în timpul verii, informează traditii-superstitii.ro.

De asemenea, în alte zone se obișnuiește ca mamele tinere să-și pună la gât un bănuț de argint. Bănuțul este tras prin brânză înainte de a fi purtat, ca să fie albe ca brânza și atârnat de un fir roșu pentru a se păstra rumene la față. Bănuțul este purtat până când vor înflori cireșii, când va fi agățat de ramurile acestora pentru a fi frumoase și sănătoase ca florile de cireș.

5
Tagurile:
8 martie, 1 martie, martie, Legendă, Mărțișor

Загрузка...
Școală

Spiegel avertizează asupra unei „generații pierdute” din cauza Covid-19

156
Din cauza pandemiei Covid-19, decalajul global în educație crește prăpastia dintre clasele privilegiate și cele mai sărace. Spiegel consideră că vine o generație „pierdută” și explică de ce.

Criza de sănătate provocată de coronavirus riscă să creeze o „generație pierdută”, întrucât milioane de copii nu mai au acces normal la educație. Și ei vor trebui să „plătească datoria pandemiei”, scrie revista germană Spiegel.

Într-adevăr, potrivit unui raport al Băncii Mondiale din iunie, pierderea veniturilor generației actuale de școlari se va ridica la 10 000 de miliarde de dolari dacă școlile lumii nu se redeschid rapid.

În Germania, instituțiile de învățământ au fost închise de luni de zile, iar în unele țări mai puțin dezvoltate nu s-au deschis de un an. În consecință, tinerii își pierd posibilitatea de a scăpa de sărăcie și de a-și putea modela viața, regretă mass-media citată.

Astfel, conform datelor UNESCO publicate în august anul trecut, 24 de milioane de copii nu se vor întoarce niciodată la școală, deoarece au devenit esențiali pentru familiile lor în lupta zilnică pentru supraviețuire. „Majoritatea studenților cu risc, 5,9 milioane, trăiesc în Asia de Sud și de Vest; 5,3 milioane se află în Africa subsahariană ", se spune în raport.

Amenințarea nemulțumirii

Pe lângă crearea unor dificultăți economice, acest decalaj global în educație aprofundează decalajul deja existent între clasele privilegiate și cei care nu își pot permite o educație mai bună, menționează Spiegel.

Mai rău, experții consideră nemulțumirea crescândă ca o cauză potențială a viitoarelor conflicte, creșterea migrației și creșterea extremismului, subliniază sursa geramnă.

Katrin Kuntz, redactor la departamentul internațional al ziarului, a vorbit cu experți în educație despre consecințele închiderii școlilor. Potrivit acesteia, este încă posibil să se evite sosirea unei generații pierdute.

„Pentru a face acest lucru, guvernele trebuie să aleagă să investească în cei mai tineri. Și nu ar trebui să piardă deloc timpul".

O criză alarmantă

Fondul Monetar Internațional este, de asemenea, îngrijorat de criza economică cauzată de pandemie.

„Estimăm că până la sfârșitul anului 2022, venitul cumulat pe cap de locuitor va fi cu 13% mai mic decât proiecțiile dinaintea crizei în economiile avansate, comparativ cu 18% pentru țările cu venituri mici și 22% pentru țările emergente și în curs de dezvoltare din lume, cu excepția Chinei”, a menționat într-o postare de blog, din 24 februarie, Kristalina Georgieva, director general al FMI.

Confruntată cu această situație gravă, Save the Children, o organizație caritabilă din Londra, a apelat la donatori la mijlocul lunii ianuarie pentru a ajuta guvernele să trimită copiii din țările sărace înapoi la școli. Conform calculelor ONG-ului, pentru a proteja viitorul celor mai marginalizați este nevoie de puțin peste 50 de miliarde USD, sau 370 USD (aproximativ 300 EUR) per elev.

156
Tagurile:
Restricții, coronavirus, Educație, școală, Studii, generație, COVID-19, Pandemie
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume

Загрузка...