Mihai Eminescu

Eminescu: „Graţie liberalismului am făcut din România un teren pentru colonii”

8419
Contactată de agenţia Sputnik pentru a ne împărtăşi un gând cu ocazia zilei marelui Mihai Eminescu, scriitoarea Irina Bazon a spus că, dacă ar fi trăit astăzi, „Mihai Eminescu ar fi fost un adversar vehement şi necruţător de lucid al neoliberalismului, corectitudinii politice şi globalismului”.

BUCUREŞTI, 15 ian — Sputnik. Putem deduce precis acest lucru din opera sa jurnalistică, surprinzător de actuală, „în care marele analist abordează cele mai grave probleme ale României de atunci şi cu multe dintre aceste probleme se confruntă şi România de azi", a spus Irina Bazon. 

În continuare, redăm câteva cuvinte pe care ni le-a transmis scriitoarea despre Eminescu în calitatea lui de jurnalist: 

Prin opera sa literară — o comoară a neamului românesc —, Mihai Eminescu este făuritor al limbii române, iar prin opera sa jurnalistică, el a fost un luptător dârz, integru şi neclintit în slujba ţării, pentru ridicarea neamului românesc. 

Eminescu denuţă deseori în articolele sale faptul că liberalii introduseseră forme şi legi străine, menite să favorizeze afacerile străinilor în România în dauna populaţiei autohtone şi să transforme ţara într-o colonie, în care românii devin „salahori", ţaranii sunt exploataţi, înrobiţi, păcăliţi de speculatori şi nevoiţi să-şi vândă pământurile, clasele producătoare scad vertiginos, iar România nu se mai poate dezvolta în mod neatârnat. 

„Astăzi graţie liberalismului am izbutit a face din România o nouă Americă, un teren pentru colonii, pe cînd poporul românesc se stinge prin simplificarea muncii, prin pierderea pieţei în care să şi-o ofere, prin mizeria cauzată de mulţimea dărilor, prin sărăcirea cauzată de introducerea unor costisitoare forme goale fără nici un cuprins real. Astăzi ca niciodată putem vorbi de o plebe de sus şi de un popor de jos", atrăgea atenţia Eminescu (Opere, vol. X, p. 136). 

Ceea ce spune în altă parte poate echivala cu ceea ce am numi astăzi un atac la adresa neoliberalismului şi corectitudinii politice: „Liberalismul şi umanitarismul ne prieşte foarte bine: în numele libertăţii se face camătă fără margine; în numele egalităţii şi fraternităţii deschidem braţele tutulor elementelor stricate pe care le rejectează chiar societăţile ipercivilizate" (Timpul la 23 mai 1879); „Avem pe străin cu puterea strivitoare a capitalului bănesc, faţă cu românul care ameninţă a cădea în robia celui dintâi, a deveni o simplă unealtă pentru fructificarea capitalului lui" (Timpul, 1 decembrie 1881);„Fiinta inteligenta a omului redusa la rolul unui surub de masina e un produs admirabil al liberalismului in materie de economie politică"; „Înmulţirea claselor consumatoare şi scăderea claselor productive, iată răul organic" (Timpul, 2 octombrie 1879). 

Vinderea pământurilor şi cufundarea ţării în datorii, sărăcirea clasei de mijloc sunt probleme grave asupra cărora Eminescu revine deseori în articolele sale. În România este nevoie de o clasă de mijloc „care produce ceva, care, puind mâna pe o bucată de piatră, îi dă o valoare înzecită şi însutită de cum o avea, care face din marmură statuă, din in pânzatură fină, din fier maşine, din lână postavuri. Este clasa noastră de mijloc în aceste condiţii? Poate ea vorbi de interesele ei?" (Timpul, 23 decembrie 1877, Opere X), scrie Eminescu. 

Însă o clasă de mijloc nu dispune defel de condiţiile de a se dezvolta dacă ţara a ajuns o colonie, iar pământurile sunt înstrăinate. „România devine un simplu nume pentru a însemna colonii din centrul Europei lângă Dunăre, siguranţa că poporul nostru nu mai e în stare de-a-şi recâştiga vreodată pământul patriei sale din mâini străine, pe această siguranţă că viitorul e al lor [al străinilor] în această ţară, ei creditează guvernului" (Timpul, 1 decembrie 1882, în Opere, vol. XIII). 

El aminteşte că Matei Basarab „răscumpăra cu bani din visterie pământuri încăpute pe mâini străine; astăzi trei din patru părţi ale acestor pământuri sunt în asemenea mâini. Se înţelege că cu pământul trec drepturile publice, cu acestea Parlamentul, cu Parlamentul, puterea" (Timpul, 3 decembrie 1882). 

Într-o altă radiografie necruţătoare a situaţiei în care ajunsese societatea românească, Eminescu scrie: „Avem la datorii: o jumătate de miliard de franci datorie publică, o scădere regulată atât a muncitorilor agricoli cât şi a breslaşilor, o despoiere mai neîndurată a ţăranului (…), negoţ şi meserii în mâni străine"(23 decembrie 1877, Opere X). 

Scrisul lui Eminescu, o „expresie a demnităţii naţionale" 

Cum spunea criticul literar Dimitrie Vatamaniuc, scrisul lui Eminescu este o „expresie a demnităţii naţionale". Astăzi România are nevoie, mai mult decât oricând, să-şi recupereze demnitatea naţională, iar pentru aceasta trebuie mai întâi să se cerceteze pe sine şi, cum spunea Nicolae Steinhardt, „a vorbi despre Eminescu înseamnă pentru un român a se cerceta pe sine". 

Astfel am reuşi să înţelegem de ce, „dintr-o ţară înzestrată cu atât de multe condiţii de dezvoltare sănătoasă", ţara noastră a ajuns într-o stare de degradare economică şi morală descrisă cu atâta luciditate de Eminescu. Într-o lume în care identităţile se „topesc" sub tăvălugul dizolvant al globalizării, e necesară această „întoarcere la trecut, la elementele lui bune, sănătoase, proprii, de dezvoltare" (Timpul, 25 octombrie 1881).

8419
Struguri aruncați pe jos în supermarket

Video: Scandal într-un supermarket din Chișinău: Un bărbat a răsturnat lăzile cu struguri

124
Scandal monstru într-un supermarket din Chișinău. Un cumpărător s-a arătat revoltat că strugurii autohtoni puși în vânzare sunt cu bobița mică, nu sunt de calitate și a răsturnat lăzile jos.

CHIȘINĂU, 7 mart – Sputnik. Pe rețelele de socializare a fost publicat un video în care se vede cum un cumpărător a organizat un scandal într-un supermarket din Capitală, revoltat că strugurii autohtoni din vânzare nu sunt de calitate, având bobița mărgelată.

"Ce fel de poamă este asta, așa măruntă? O arunc aici. Ce-i cu băiata aceasta de joc față de producătorii locali. Puneți poamă stricată în magazin. Avem struguri frumoși în țară. Nu puneți stricăciunea aceasta în vânzare!", a spus cumpărătorul. 

Mai mulți oameni au comentat gestul bărbaților. Unii au scris că a procedat corect, alții din contra au zis că ar fi fost cazul să cheme administratorul, dar nu să arunce pe jos strugurii.
Struguri aruncați pe jos în supermarket
Struguri aruncați pe jos în supermarket
La fața locului au venit oamenii legii, iar în data de 9 martie, cumpărătorul va trebuie să meargă la Inspectoratul de Poliție Botanica ca să fie interogat. Deocamdată, nu se știe ce amendă riscă.

124
Tagurile:
Supermarket, Scandal, Struguri

Загрузка...
Poliția Română

Resticții dure în Capitală după intrarea în scenariul roșu

212
(reînnoit 12:01 07.03.2021)
De mâine de la ora 0.00 în București se aplică restricții dure care afectează multe domenii de activitate, ca urmare a intrării Capitalei în scenariul roșu.

BUCUREȘTI, 7 mar – Sputnik. Comitetul municipal pentru Situații de Urgență a decis astăzi noile restricții care se aplică timp de 14 zile începând cu data de mâine, 8 martie, de la ora 00.00.

Noile restricții au fost adoptate ca urmare a intrării Bucureștiului în scenariul roșu și prevăd, printre altele, că restaurantele și barurile se închid în interior, că teatrele și cinematografele vor fi închise, fiind interzisă și activitatea cu publicul a operatorilor economici licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc, cu excepția desfășurării activității de comercializare a biletelor de tip LOTO.

Pe de altă parte, în unitățile de învățământ participarea la ore se va desfășura cu prezență fizică pentru toți preșcolarii și elevii din învățământul primar, elevii din clasele a VIII-a, a XII-a, a XIII-a și elevii din anii terminali din învățământul profesional și postliceal, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecție, până la jumătate din numărul total de elevi înmatriculați în respectivele clase terminale.

Este permisă de asemenea organizarea cu prezența fizică în unitățile de învățământ a următoarelor activități:

simulările examenelor naționale și a examenelor pentru anii terminali;

evaluările naționale;

orele remediale pentru toate clasele.

În rest, se va relua participarea zilnică, în sistem online, a elevilor din celelalte clase/ani de studiu.

În privința operatorilor economici, se interzice activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor, precum și în interiorul altor spații publice închise care au acoperiș, plafon sau tavan și care sunt delimitate de cel puțin doi pereți, indiferent de faptul că sunt construcții cu caracter temporar sau permanent.

De asemenea, tot de mâine, se interzice activitatea restaurantelor şi a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unități de cazare, cu excepția deservirii persoanelor cazate în interiorul acestor unități.

În schimb, este permisă prepararea, comercializarea şi consumul produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spațiile special destinate dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber, precum și în spațiile publice dacă au un tavan și un singur perete cu asigurarea unei distaţe de minimum 2 metri între mese și participarea a maximum 6 persoane la o masă, dacă sunt din familii diferite, și cu respectarea măsurilor de protecţie sanitară.

De asemenea, este permisă prepararea hranei şi comercializarea produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice care nu se consumă în spaţiile respective.

Alte interdicții includ faptul că nu este permisă activitatea în baruri, cluburi și discoteci și că este interzisă organizarea şi desfășurarea activității cu publicul în cadrul cinematografelor, instituțiilor de spectacole şi/sau concerte, inclusiv celor de tipul drive-in. Totodată, este interzisă organizarea și desfășurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale.

La modul general, restricțiile includ obligativitatea măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul și gura pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani, în toate spațiile publice deschise.

212
Tagurile:
București, Cod roșu

Загрузка...
Alexandru Gâscă

Ce i-a făcut poliția bărbatului care a provocat scandalul din supermarket

0
(reînnoit 13:28 07.03.2021)
Lumea se întreabă cine este bărbatul care a răsturnat lăzile cu struguri sâmbătă, într-un supermarket din Capitală, pentru că aceștia erau de proastă calitate? Și ce i-a făcut poliția care a venit la fața locului?

Bărbatul care a răsturnat lăzile cu struguri într-un supermarket din Capitală pentru că erau de proastă calitate, asta în timp ce producătorii autohtoni au marfă bună și nu o pot comercializa, este cunoscutul activist civic, care militează pentru drepturile producătorilor autohtoni, Alexandru Gâscă.

Contactat de Sputnik Moldova, Alexandru a spus că sâmbătă seara a mers împreuna cu polițiștii care au documentat cazul la sectorul de poliție pentru a fi audiat.

Acolo însă era rând (asta probabil din cauza măsurilor anti-COVID) și a fost nevoit să aștepte afară. Pentru că timpul trecea și era și frig, Alexandru a ajuns la înțelegere cu poliția ca oamenii legii să-l sune sau să-l citeze după sărbătoarea de 8 Martie, adică marți sau miercuri, ca acesta să se prezinte la sectorul de poliție pentru audieri.

Alexandru Gâscă a relatat pentru Sputnik Moldova că a recurs la acest gest, care unor li s-a părut mult prea îndrăzneț - să răstoarne lăzile cu struguri alterați din magazin - pentru a atrage atenția opiniei publice asupra problemelor grave cu care se confruntă producătorii autohtoni în Republica Moldova și felul în care sunt tratați de marele rețele de magazine din țara noastră. Alexandru spune că supermarketurile din Moldova îi favorizează pe producătorii de import, care, în majoritatea cazurilor sunt niște multinaționale, și îi desconsideră pe producătorii locali. Spre exemplu, el spune că marele lanțuri de magazine cumpără de la viticultorii locali struguri de calitate de soiul Moldova cu doar cinci lei, în magazin prețul acestora îl cunosc toți - este triplu, dacă nu și mai mult.

Producătorii autohtoni sunt jăcmăniți, iar marfa lor este sabotată în marele rețele de supermarketuri, afirmă Alexandru Gâscă. Dar pentru a schimba lucrurile este necesar ca cumpărătorul să aibă o altă abordare față de această gravă problemă care subminează dezvoltarea agriculturii autohtone.

Trebuie să menționăm că, chiar dacă pentru unii gestul activistului civic ar putea să pară disproporționat și excentric, Alexandru Gâscă are, în fond, dreptate în demersul lui. Este atât de firesc să ne întrebăm ce drepturi au cetățenii moldoveni în țara lor dacă până și să facă agricultură nu li se dă voie, nici măcar să cultive struguri? Adică să-i cultive li se permite, dar nu li se permite să-i și vândă, ceea ce este și mai criminal.

Eu nu sunt jurist și nici nu am pretenții de a spune ce este legal și ce ese antilegal. Dar, în opinia mea de nejurist, fapta lui Alexandru nu se încadrează sunt nicio formă în codul penal sau contravențional. Și asta pentru că ceea ce a făcut el nu este o crimă, o infracțiune, ci doar un gest simbolic. El doar nu a agresat oameni, ci doar câteva lăzi cu strugur alterați pe care vânzătorii au avut nesimțirea să-i propună spre comercializare.

În luna septembrie 2018, eu am realizat un interviu cu Alexandru Gâscă în studioul Sputnik Moldova. Atunci el spunea că "În țara noastră, nici consumatorii și nici guvernanții nu sunt solidari cu producătorii". Vă invit să-l ascultați ca să vedeți cât de multă dreptate are și cât de consecvent este acest activist civic.

0
Tagurile:
Supermarket, Poliția

Загрузка...