Sfântul Sinod al BOR, 24 mai 2018

Panourile anti-ortodoxe de la un mall din București au fost îndepărtate

405
După ce Biserica Ortodoxă Română a luat atitudine față de panourile anti-ortodoxe din mall-ul Afi Cotroceni din București, acestea au fost îndepărtate.

BUCUREȘTI, 11 feb – Sputnik. Victorie pentru Biserica Ortodoxă Română: panourile anti-ortodoxe afișate în mall-ul AFI Cotroceni din Capitală au fost îndepărtate după reacțiile Patriarhiei Române.

AFI Cotroceni găzduise un ”Muzeu al Kitsch-ului” în care fuseseră puse și panouri care atacau BOR.

Imediat, preotul Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, a criticat în termeni duri expoziția care jignea Biserica și simbolurile creștine, și, ca urmare a reacțiilor publice, conducerea mall-ului a decis ca panourile să fie înlăturate.

Astfel, secţiunea dedicată kitschului religios, care cuprindea între altele crucifixuri cu lumini şi veşminte preoţeşti aurite, a fost înlăturată din expoziţie.

Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, arătase că ceea ce se întâmplă în acest ”templu al consumismului”, prin batjocorirea clerului și a Sfintei Cruci nu este nimic altceva decât rezultatul înfierării publice a Bisericii Ortodoxe Române.

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române a arătat pe portalul Basilica faptul că ”chinuitul text anticlerical afișat pe un panou la așa-numita expoziție a «Muzeului Kitsch-ului» dintr-un mall bucureștean nu păcătuiește, desigur, prin denunțarea kitsch-ului religios (ivit relativ recent în orice spațiu confesional), ceea ce face cu mâhnire și bună intenție orice bun cunoscător al curatei tradiții culturale creștine și al tezaurului artistic inestimabil al Ortodoxiei, ci prin perfida generalizare a unei punctuale derive estetice sau morale la adresa tuturor preoților și, in extenso, la adresa Ortodoxiei însăși”.

Bănescu a numit expoziția ca fiind nedreaptă, ineptă și abjectă ca orice programatică generalizare, adică siluire a logicii și a bunului-simț.

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române a mai declarat că „înfierarea publică a Bisericii, Ortodoxe sau nu, a fost constant hrănită de ideologia sacrilegă a socialismului utopic, fie el marxist-leninist, fie nazist,  fie, recent și consistent, neomarxist. Ideologie care a urâțit o prea mare parte de lume, transformând-o într-un sumbru regat al kitsch-ului gândirii și trăirii”.

Potrivit lui Bănescu, numitorul comun al acestei ideologii falsificatoare de realitate și încă prizate în cercuri paupere cultural, a rămas constant detestarea Cerului, a clerului, a culturii veritabile, a manifestărilor credinței și, inevitabil, malformarea intelectuală și morală a celor seduși de ea.

El a observat și ironia faptului că cei care-și exhibă azi repulsia față de kitsch o fac chiar în templele consumismului (mall-urile, adică), adevărate capodopere  arhitectonice ale distincției și bunului-gust scoase la tarabă.

405
Tagurile:
panou, BOR
Tematic
BOR, reţinută privind vaccinarea: „Trebuie respectate riguros principiile etice”
Mii de copii și profesori vor putea face lecții online. BOR, implicare activă
BOR a introdus o sfântă din Rusia în calendarul local
Распятие

Moșii de iarnă 2021: Ce se face în Sâmbăta Morților

314
(reînnoit 16:42 06.03.2021)
Moșii de iarnă 2021 se prăznuiesc la începutul lunii martie și marchează începutul Sâmbetelor Morților, care se încheie în Săptămâna Mare, după care urmează Paștele 2021, pe data de 2 mai.

Data de 6 martie 2021 este ziua în care se face pomenirea morților, o rânduială a Bisericii Ortodoxe Române în care se face pomenirea celor ce nu mai sunt printre noi. Este sâmbăta cu o importanță majoră în Biserică, care mai este cunoscută și sub denumirea de Moșii de Iarnă.

Biserica îi numește pe cei trecuți în viața de dincolo "adormiți", termen care are înțelesul de stare din care te poți trezi. Ea nu vorbește de trecere într-o stare de neființă, ci de trecere dintr-un mod de existenta în alt mod de existență.

Cine poate fi pomenit?

Se pot pomeni toți cei care au murit nedespărțiți de Biserica. Nu pot fi pomeniți cei care au murit în dispreț cunoscut fata de Dumnezeu. Precizam ca orice slujba a Bisericii se săvârșește numai pentru cei care sunt membri ai ei, adică au devenit prin Sfintele Taine, mădulare ale Trupului tainic al lui Hristos, de aceea nu pot fi pomeniți nici copiii morți nebotezați.

Slujbe și rânduieli

În bisericile din țară este oficiată Sfânta Liturghie, urmată de slujba Parastasului pentru cei adormiți.

În ziua în care este săvârșită Sfânta Liturghie, preotul scoate miride (părticele) din prescură, pentru vii și morți. Ele sunt așezate pe Sfântul Disc, alături de Agneț — partea din prescură care reprezintă pe Hristos, ca dragostea Lui să se reverse și asupra lor. Astfel, miridele (care îi reprezintă pe cei pomeniți), participă la sfințenie prin prezența lor alături de Trupul lui Hristos de pe Sfântul Disc.

În Postul Sfintelor Paști există și rânduiala sarindarelor, adică a pomelnicelor pe care credincioșii le aduc la biserică, pentru a fi pomenite timp de 40 de zile. Finalul acestor pomeniri se face în Sâmbăta lui Lazăr, dinaintea Duminicii Floriilor.

Rugăciuni pentru cei morţi — fundamentare biblică

Cultul morţilor are o însemnătate deosebită în credinţa ortodoxă, iar Sfânta Tradiţie ne dă nenumărate exemple despre folosul şi importanţa lui. Necesitatea rugăciunilor pentru cei adormiţi, precum şi confirmarea că această practică a fost rânduită de Apostoli, sunt exprimate astfel de către Sfântul Ioan Gură de Aur:

„Să ne rugăm pentru cei morţi, punând şi pe alţii să se roage şi dând săracilor milostenii pentru sufletele lor. Căci nu degeaba s-a rânduit de către Apostoli ca să se facă pomenire la Sfintele şi înfricoşătoarele Taine pentru cei mutaţi de la noi. Ştiau că mult le foloseşte, multă binefacere aduce celor morţi. Pentru că atunci întregul popor stă cu mâinile ridicate către Dumnezeu, când clerul întreg se roagă, când înfricoşata Taină stă de faţă, apoi cum să nu îmblânzim pe Dumnezeu, rugându-L pentru ei?" (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia a IV-a la Filipeni)

Dovezi din Vechiul Testament

Recunoscând folosul rugăciunii pentru cei morţi, Tobit îl îndeamnă pe fiul său: Fii darnic cu pâinea şi cu vinul la mormântul celor drepţi! (Tobit 4, 17). De existenţa vieţii de dincolo de mormânt, precum şi de necesitatea de a veni în ajutorul celor morţi, era pe deplin convins şi Isus fiul lui Sirah, care dă sfaturi de a se face milostenie nu numai pentru cei vii, ci şi pentru cei răposaţi: Dărnicia ta să atingă pe toţi cei în viaţă şi chiar morţilor fă-le parte de dărnicia ta (Sir. 7, 35). Aceste două texte arată faptul că milostenia pentru cei morţi era o practică întâlnită în rândul evreilor, fiind plasată în rândul faptelor bune.

Proorocul Baruh se roagă lui Dumnezeu pentru sufletele celor adormiţi, din neamul său, spunând: Doamne atotţiitorule, Dumnezeul lui Israel, auzi rugăciunea celor ce au murit ai lui Israel, şi a fiilor celor care au păcătuit înaintea Ta, care n-au ascultat glasul Tău, Dumnezeul lor, şi s-au lipit de noi rele. Nu-ţi aduce aminte de nedreptăţile părinţilor noştri, ci adu-ţi aminte de mâna Ta şi de numele Tău în vremea aceasta (Baruh 3, 4-5).

Iuda Macabeul, unul dintre fraţii Macabei, care au întemeiat regatul Iudeii, în jurul 162 î. Hr., a dat ordin sa se facă rugăciuni pentru cei morţi în luptă, spre a fi iertaţi de păcate.

Mărturia Noului Testament

În creştinism, rolul acordat sufletului, în învăţătura de credinţă şi în viaţa religioasă, a făcut ca grija pentru cei morţi să devină una dintre componentele de frunte ale pietăţii creştine şi să se exprime în forme din ce în ce mai bogate şi mai variate. Un exemplu de rugăciune apare şi în Noul Testament. Este vorba de un text pe care mulţi teologi îl înţeleg ca un exemplu de rugăciune pentru morţi. În 2 Timotei 1, 16-18 găsim aceasta rugăciune a Apostolului Pavel: Domnul să aibă milă de casa lui Onisifor, căci de multe ori m-a însufleţit şi de lanţurile mele nu s-a ruşinat… Să-i dea Domnul ca, în ziua aceea, el să afle milă de la Domnul.

314
Tagurile:
Sâmbăta morților

Загрузка...
George Simion, AUR

AUR cere libertate religioasă pentru credincioși cu ocazia Sărbătorilor Pascale

221
(reînnoit 17:34 05.03.2021)
Partidul AUR a solicitat Guvernului şi Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă libertate de manifestare pentru credincioși în perioada Sărbătorii Învierii.

BUCUREȘTI, 5 mar – Sputnik. Alianţa pentru Unirea Românilor cere Guvernului și CNSU "corectarea hotărârilor ce impun restricţii de deplasare", în perspectiva zilei de 4 aprilie, când este Paştele catolic şi a zilei de 2 mai - Paştele ortodox.

"În aceste sfinţite nopţi, creştinii îşi doresc să participe la slujba Învierii, urmată de Sfânta Liturghie; prin urmare, este necesară derogarea de la restricţiile de deplasare între orele 23.00 – 5.00, una dintre măsurile impuse de CNSU în data de 6 noiembrie 2020 şi prelungită lună de lună, până la un termen necunoscut", arată partidul AUR într-un comunicat.

Cu această ocazie, AUR a subliniat poziţia sa de respingere a măsurilor luate de Guvern, ”sub patronajul preşedintelui Klaus Iohannis şi la indicaţiile OMS” pentru combaterea epidemiei de SARS-CoV-2, ”măsuri fără temei ştiinţific, arbitrare, disproporţionate şi cu consecinţe dezastruoase", se mai arată în comunicat.

AUR promite că va lupta pe toate căile, în Parlament şi în afara lui, ”ca aberaţia de anul trecut să nu se mai întâmple”.

”Este cea mai importantă sărbătoare a creştinilor, una a bucuriei şi nădejdii, a credinţei depline în Iisus Hristos, a învierii Lui şi a noastre. Cu toate riscurile în faţa întunericului, noi vom merge să luăm Lumina. Le-o vom da şi celor rătăciţi, care ne ţin departe de Biserică şi ne vom ruga ca Bunul Dumnezeu să le deschidă mintea, să le încălzească sufletul şi să le îndrume fapta", a transmis senatorul Claudiu Târziu, copreşedinte AUR, în același comunicat.
221
Tagurile:
Biserică, AUR

Загрузка...
Vaccinare în România

Vaccin COVID: de ce se tem românii

0
(reînnoit 09:37 09.03.2021)
Specialiștii au constatat că teama de vaccinul anti-COVID se manifestă, în general, în rândul persoanelor tinere. Avem cu adevărat motive să ne temem .

BUCUREȘTI, 9 mart – Sputnike. Vaccinul anti COVID: prieten sau dușman? Iată o întrebare oarecum nefirească în actualul context pandemic, însă specialiștii trag un puternic semnal de alarmă asupra faptului că teama de vaccinul anti COVID se manifestă în special în rândul persoanelor tinere.

Psihologul Mirela Zivari spune că pacientul tânăr, în mod surprinzător, refuză sau pune foarte multe întrebări față de pacientul în vârstă care e obișnuit cu ceea ce înseamnă spitalizare.

Până acum, în România au fost imunizate un milion de persoane și au fost infectate peste 800.000.

Gândul revenirii la o viață normală nu îi convinge pe toți că vaccinarea este calea pentru a ne relua libertatea. Sunt încă multe întrebări și frici despre acest vaccin la care specialiștii trebuie să răspundă zilnic, scrie digi24.ro.

În opinia Mirelei Zivari, frica de vaccin poate fi împărțită în frică de ac și frică de această substanță, vaccin COVID. Persoanele tinere au manifestat o frică mult mai mare de tot ceea ce a însemnat vaccinare, efecte secundare, informații legate de felul în care a fost făcut vaccinul, transportat vaccinul pentru că au fost foarte mulți care ne-au întrebat dacă noi avem acele frigidere speciale.

0
Tagurile:
COVID-19, România
Tematic
Monica Pop, revoltă fulminantă contra ”autorităților” COVID!
Șeful Pfizer nu au putut intra în Israel din cauza lipsei vaccinei COVID
Fondatorul trupei Cargo a murit după ce a fost infectat cu Covid 19

Загрузка...