Sfântul Sinod al BOR, 24 mai 2018

Efectul restricțiilor: a crescut încrederea în Biserică

162
(reînnoit 13:33 16.12.2020)
Primul barometru al vieții religioase din România arată o creștere a încrederii în Biserică, dar și în Academia Română.

BUCUREȘTI, 16 dec - Sputnik. Primul barometru al vieţii religioase din România a fost prezentat astăzi în Aula Academiei Române, el fiind realizat de Centrul de Cercetări Sociologice LARICS, în parteneriat cu Secretariatul de Stat pentru Culte şi Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române.

Potrivit barometrului, Biserica, Armata şi Academia Română ocupă primele locuri în ceea ce priveşte gradul de încredere acordat de români.

Conform barometrului, la capitolul încredere, pe locul I se află Biserica - 71,2% (41,4% - foarte multă; 29,8% - multă), pe locul al doilea se află Armata, cu 61,8% (17,8% - foarte multă; 44% - multă), iar pe locul III Academia Română, cu 45,6% (9,4% - foarte multă; 36,2% - multă).

Următoarele instituții, în ordinea încredereii sunt Primăria, cu 43% (11% - foarte multă; 32% - multă); Poliţia, cu 41,1 (11,4% - foarte multă; 29,7% - multă) şi Ministerul Sănătăţii, cu 34% (6,3% - foarte multă; 27,7% - multă).

La polul opus, Guvernul (13,7%), Parlamentul (9,5%) și partidele politice (9,1%) ocupă ultimele locuri în ceea ce priveşte gradul de încredere al românilor, arată barometrul.

Sondajul, realizat pe baza unui chestionar aplicat telefonic, a fost realizat, în perioada 30 noiembrie - 7 decembrie, pe un eşantion multi-stratificat, probabilistic, de 1.000 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României, neinstituţionalizată, cu vârsta de 18 ani şi peste 18 ani.

Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 3%, la un grad de încredere de 95%.

Chestionarele au fost aplicate în toate judeţele României şi în sectoarele municipiului Bucureşti, eşantionul fiind validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Naţional de Statistică.

Legătură tot mai strânsă între Academia Română și Biserică

Creșterea încrederii în Biserică și Academia Română relevă și legătura tot mai strânsă între aceste două instituții, subliniată și accentuată de actualul președinte al Academiei, Ioan-Aurel Pop.

După mai multe ieșiri publice în apărarea Bisericii și a credinței, chiar ieri, președintele Academiei a publicat un editorialul intitulat ”Geneza națională și credința creștină” în care arată legătura dintre credință și neamul românesc și îi critică pe detractorii creștinismului.

În acest editorial, printre alte argumente ale legăturii dintre Biserică și națiunea română, Ioan-Aurel Pop a menționat faptul că nu numai în Evul Mediu ci și în Epoca Modernă, românii au fost conduși de preoți, călugări, de ierarhi vrednici și că hotărârea de unire de la Alba Iulia a fost citită de ierarhul greco-catolic Iuliu Hossu, iar un alt ierarh, cel ortodox, Miron Cristea a însuflețit mesele îmbrățișându-și „fratele” și spunând:  „Pe cum ne vedeți azi îmbrățișați frățește, așa să rămână îmbrățișați pe veci toți frații români!”.

”Dacă ne-am eliberat doar ca să proferăm blesteme și să punem stigmate, ne amăgim cu o falsă libertate. Libertatea noastră nu înseamnă limitarea libertății celorlalți, ci înseamnă înțelegere, acceptare, bunăvoință, iubire și bunătate”, a fost pledoaria de final a președintelui Academiei Române în apărarea libertății religioase și de credință.

162
Tagurile:
Biserică
Tematic
Biserica Rusă admite că Lumina Sfintă nu va fi adusă de Înviere
Știrea nopții: Biserica, atitudine fermă privind deschiderea lăcașelor de cult!
Biserica Ortodoxă Română, implicată total în sprijinirea luptei contra epidemiei
Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie

ÎPS Teodosie, ferm: ce spune referitor la închiderea bisericilor

165
Arhiepiscopul Tomisului susține că închiderea bisericilor a fost o decizie care a adus multă supărare și suferință în rândul credincioșilor și a declarat că, pe viitor, nu va mai permite o asemenea măsură.

BUCUREȘTI, 13 ian – Sputnik. Înalt Prea Sfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, spune că el și-a făcut numai datoria de păstor, că a ținut slujbele și că i-a încurajat pe credincioși.

”Toţi au dobândit un optimism, o încredere în Dumnezeu în această perioadă în care s-a semănat prea multă panică şi prea multă frică. Întrece ca gravă în boală virusul. Omul fricos este un om bolnav”, a spus Arhiepiscopul Tomisului.

Acesta a adăugat că mai mulți credincioși s-au plâns că statul a indus panica în populație și că oamenii au suferit foarte mult că nu au avut Paști, nu au avut Săptămâna Patimilor.

ÎPS Teodosie a subliniat că este în dialog cu zeci de mii de credincioși și că biserica nu trebuia să se închidă, mai ales că nu există așa mare răspândire a bolii.

De asemenea, Arhiepiscopul Tomisului a declarat că autorităţile nu au consultat biserica în momentul în care s-a decis înterzicerea oficierii slujbelor şi că au acţionat autoritar.

El spune că nu a înțeles logica închiderii bisericii, pentru că biserica are o autonomie a ei. Mai mult, este locul cel mai prielnic unde, în Sfântul Altar, este lipsit de orice virus, iar acolo ”e locul unde trebuie să ne concentrăm și să învingem virusul”.

De asemenea, Arhiepiscopul Tomisului a precizat că împărtășania este mai puternică decât orice vaccin.

”Încrederea oamenilor în lupta pentru sănătate prin credinţă, să ştiţi că face foarte mult. Mulţi au căzut în pesimism, au fost şi sinucideri între oameni, dar nu s-au popularizat. Din diasporă, foarte mulţi m-au încurajat să le fac slujbe şi le-am făcut şi stau în dialog cu dânşii”, a mai spus ÎPS Teodosie, potrivit antena3.ro.

Referitor la plângerea penală depusă pe numele său după slujba de Bobotează, când mii de oameni au participat la sfințirea apelor, înaltul ierarh a declarat că nu știe cine se află în spatele acțiunii.

Mai exact, că nu știe cine a depus această plângere și că slujba de Bobotează a decurs foarte bine. Totuși, a punctat că nu are emoții, pentru că a făcut ce trebuie să facă biserica în cultul ei.

În situația în care autoritățile vor decide din nou închiderea bisericilor, ÎPS Teodosie spune că nu va permite să se închidă vreo biserică în eparhia sa și că drepturile omului spun că Biserica își rânduiește prin regulile sale și statutul său de Biserică autonomă este recunoscut și de Constituție.

Vaccinarea, experiment

 Referitor la vaccinarea anti COVID-19, ÎPS Teodosie spune că sunt multe frici de vaccin, pentru că în toate țările s-au produs efecte grave la unele persoane, că există o reținere și că nu poate fi nimeni obligat.

”Până în toamnă se vor mai lămuri lucrurile prin acest experiment care se face cu cei ce se vaccinează acum şi vor fi mai lămurite efectele vaccinului. Trebuie să se mobilizeze medicii, pentru că nu toţi sunt de acord. Dacă medicii nu sunt în unanimitate de acord, ce să înţeleg? Campania de vaccinare este un experiment”, a spus ÎPS Teodosie.

Acesta a adăugat că nu s-a putut urmări, specialiştii spun că orice vaccin trebuie să aibă o marjă de experimentare până la un an.

”Şi atunci noi să negăm asta, să facem că nu înţelegem?”, a adăugat IPS Teodosie. 

165
Tagurile:
Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie
Tematic
ÎPS Teodosie – mesajul zilei pentru români și… autorități!
Jandarmeria îl contrazice pe ÎPS Teodosie
ÎPS Teodosie îi dă lui Orban cea mai dură lecție posibilă!
ÎPS Teodosie, opinie fermă despre vaccinare!
ÎPS Teodosie așteaptă 10.000 de credincioși de Bobotează

Загрузка...
Митрополит Минский и Слуцкий Филарет

A murit mitropolitul Filaret al Belarusului

63
(reînnoit 15:48 12.01.2021)
Mitropolitul Filaret al Belarusului a decedat la o vârstă de 86 de ani. Anterior fusese testat pozitiv cu COVID-19.

BUCUREȘTI, 12 ian – Sputnik. Mitropolitul Filaret, exarhul patriarhal de onoare al întregului Belarus a decedat la vârsta de 86 de ani, anunță eparhia belarusă.

Patriarhul Kiril
© Sputnik / Валерий Мельников

Pe 15 decembrie, mitropolitul Filaret a fost spitalizat. A doua zi, acesta a fost testat pozitiv pentru COVID-19. Întâistătătorul a fost tratat în unul din spitalele din Minsk, iar conducerea nu a făcut publice informații despre starea mitropolitului. Reprezentanții exarhatului belarus au declarat că în toată această perioadă Filaret se afla în secția de reanimare.

“Pe 12 ianuarie 2021, la cei 86 de ani, a plecat la Domnul, Înaltpresfințitul mitropolit Filaret (Vahromeev), Exarh Patriarhal de Onoare a întregului Belarus”, informează Sputnik, cu referință la Biserica Ortodoxă din Belarus (BOB).

BOB a îndemnat clerul și credincioșii să se roage pentru sufletul răposatului mitropolit Filaret.

E renăscut viața din eparhie

Mitropolitul Filaret (în lume, Kirill Varfolomeevici Vahromeev) s-a născut pe 21 martie 1935, la Moscova, în familia unor funcționari, iar bunelul provenea dintr-o familie de dvoreni.

Absolvind școala, viitorul Întâistătătorul Bisericii Belaruse Ortodoxe s-a înscris la Seminarul Teologic de la Moscova, apoi la Academia Teologică. S-a călugărit în 1957.

A ajuns în fruntea mitropoliei din Belarus în octombrie 1978, devenind Exarh Patriarhal al Europei de Vest. În aprilie 1981, a fost numit în funcția de șef al Secției Relații Externe al Patriarhiei Moscovei. Pe 16 octombrie 1989, mitropolitul Filaret a fost numit Exarh Patriarhal al Întregului Belarus.

Mitropolitul de Minsk și Sluțk a păstorit BOB peste 20 de ani (din 31 ianuarie 1990, până pe 25 decembrie 2013). A fost pensionat în legătură cu atingerea vârstei de pensionare, la 75 de ani. Solicitarea de retragere a fost aprobată de Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse de la Moscova.

În anii în care a păstorit în Belarus a fost renăscută viața eparhială – când a venit în fruntea BOB, în țară exista doar o singură eparhie ortodoxă, iar în timpul lui numărul lor a crescut până la zece. Au fost reconstruite și renăscute sute de lăcașuri. Totodată, mitropolitul Filaret a intrat în istorie prin semnarea unei înțelegeri de cooperare între stat și BOB în 2003. În perioada lui a avut loc prima vizită în Belarus a Patriarhului rus Alexei al II-lea.

Unul din cei mai respectați arhipăstori

A fost decorat cu cele mai înalte distincții laice și bisericești. În 2002 mitropolitul a devenit “Cetățean de onoare al orașului Minsk”, iar în 2006 i-a fost oferit titlul de “Erou al Belarului”.

Autoritățile bisericești și laice menționează aportul lui personal la renașterea duhovnicească a societății belaruse, la dezvoltarea relațiilor dintre Biserică și Stat, la cultivarea în oameni a compasiunii și a valorilro creștine, la refacerea bisericilor și catedralelor.

Mitropolitul Filaret era iubit foarte mult de credincioși, era considerat unul din cei mai apreciați și respectați arhipăstori belaruși. Oamenii care l-au cunoscut personal spun că era o persoană subtilă, cu o educație laică și teologică excepționată, un cunoscător de muzică și artă bisericească. Nu e un secret că o bună parte din funcționari de rang înaltă, oameni de cultură și artă în considerau un duhovnic personal.

63

Загрузка...
Fructe și legume

Cum influențează fructele și legumele asupra imunității

0
(reînnoit 17:19 15.01.2021)
Legumele și fructele susțin imunitatea: vitaminele, antioxidanții, mineralele și proteinele din alimente asigură, în mod indirect, susținerea imunitară, deoarece oferă organismului “echipamentul” nutriățional potrivit.

Fructe și legume
© Sputnik / Eleonora Lisnic
BUCUREȘTI, 15 ian - Sputnik. Compoziția fructelor și legumelor conține enzima de acid ascorbic, ce distruge vitamina C, care este necesară pentru întărirea sistemului imunitar și este vitală pentru majoritatea reacțiilor din organism. Acest lucru a fost afirmat într-un interviu acordat pentru radio Sputnik de către candidatul în științe medicale, nutriționistul, profesorul asociat al facultății de medicină a Universității de Stat din Sankt Petersburg, Andrei Bobrovsky .

Mai mult decât atât, există o mulțime de acid ascorbic în castraveți și dovlecei, este prezent și în cantități semnificative, de exemplu, în conopidă, struguri, mere. Dar acest lucru nu înseamnă că utilizarea acestor produse poate reprezenta un pericol, a explicat medicul.

Acidul ascorbic a fost acuzat că inactivează vitamina C, dar, potrivit medicului, această acuzație este exagerată.

„De fapt, fructele și legumele cu un conținut ridicat de acid ascorbic au un efect foarte mic asupra distrugerii vitaminei C. Acest lucru se întâmplă, dar, în primul rând, multe metode de gătit distrug această enzimă și, în al doilea rând, în interiorul corpului, efectul acesteia este extrem de slab”, a spus  Bobrovsky în emisie la radio Sputnik.

Omul de știință este sigur că consumul de fructe și legume care conțin acid ascorbic nu poate duce la deficiența vitaminei C.

"La o persoană modernă, o lipsă de vitamina C poate fi găsită destul de rar. De exemplu, la o persoană care nu mănâncă deloc verdeață, legume și fructe. Există puține astfel de persoane, deficiența lor nu va mai fi asociată cu faptul că consumă multe alimente cu continut de acid ascorbic, dar cu faptul că consumă puține produse cu vitamina C ", - a spus Andrei Bobrovsky.

0
Tagurile:
Legume, Fructe
Tematic
Avertizare: pesticide în fructe/legume de import, focarele de pestă porcină, în creştere
Dezvăluire surprinzătoare: sucurile de fructe 100% naturale cresc riscul de cancer
Merele românești se strică, școlarii primesc fructe din Polonia. Până când?

Загрузка...