Sfântul Sinod al BOR, 24 mai 2018

Scrisoarea Patriarhului către Anisie: de ce este necesară religia în școli

232
(reînnoit 19:02 19.08.2020)
Patriarhul României i-a adresat o scrisoare ministrului Educației, Monica Anisie, cu privire la disciplina școlară religie, solicitând ca religia să aibă parte de aceeași grilă de evaluare ca și celelalte materii și arătând utilitatea orelor de religie.

BUCUREȘTI, 19 aug - Sputnik. Patriarhul Daniel i-a spus Monicăi Anisie, într-o scrisoare adresată ministrului Educației, că evaluarea face parte din specificul oricărei materii şcolare, fiind aşadar necesară şi la ora de Religie.

”Lipsa evaluării elevilor la ora de Religie sau găsirea unor soluţii alternative la notă constituie un afront adus statutului acesteia ca disciplină şcolară”, se arată în scrisoarea Patriarhului Daniel.

Preafericitul Daniel combate în scrisoarea sa varianta 1 din Planul-cadru pentru învățământul gimnazial, cea care propune ca evaluarea la disciplinele școlare Educație artistică (plastică/muzicală), Religie, Educație fizică și sport să se realizeze în mod diferit de celelalte discipline din trunchiul comun, prin calificative, sub pretextul că „aceste discipline se bazează pe predispoziții native, aptitudini, înclinații, având un caracter vocațional explicit”.

Potrivit scrisorii Patriarhului, acest argument invocat în Varianta 1 este eronat din punctul de vedere al științelor educației pentru că predispozițiile native pot fi specifice oricărui domeniu de studiu (de exemplu, predispoziția pentru studiul matematicii, predispoziția pentru studiul științelor experimentale etc.).

Pe de altă parte, se arată în scrisoare, evaluarea face parte din specificul oricărei materii şcolare, aşadar este necesară şi la ora de Religie.

”Lipsa evaluării elevilor la ora de Religie sau găsirea unor soluţii alternative la notă constituie un afront adus statutului acesteia ca disciplină şcolară. Nota funcţionează ca un stimulent al învăţării atât în sens pozitiv („învăţ ca să iau o notă mare”), cât şi negativ („dacă nu mi se pun note, de ce să mai învăţ?”). Corelat cu acest rol de motivare, nota este apreciată de elevi şi profesori ca un barometru al strădaniei elevilor. Efortul depus de elevi în acumularea de cunoştinţe şi în formarea de atitudini şi conduite moral-religioase se cere răsplătit şi valorizat”, arată Patriarhul Daniel.

Scrisoare subliniază astfel importanța prezenței disciplinei școlare Religie în trunchiul comun, în Planurile-cadru pentru învățământul primar, gimnazial și liceal.

În acest sens, Patriarhul precizează faptul că tinerii și copiii au dreptul constituțional de a participa la orele de Religie, drept redobândit prin jertfa tinerilor care au mărturisit în decembrie 1989 că „există Dumnezeu”, prin aceasta revenindu-se la tradiţia sănătoasă a poporului român, eminamente religios: Statul asigură libertatea învățământului religios, potrivit cerințelor specifice fiecărui cult.

În afară de argumentele legale, prezentate pe larg în scrisoare, Patriarhul mai arată că religia este singura disciplină școlară care a fost validată de majoritatea covârșitoare a părinților (peste 93% dintre părinți și-au exprimat deja dorința ca elevii să participe la orele de Religie, conform solicitărilor scrise și înregistrate în Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România).

”Religia constituie parte integrantă şi definitorie a culturii europene. Fără cunoştinţele referitoare la aceasta nu putem înţelege istoria şi cultura acestui continent. De aceea, în aproape toate ţările europene, Religia se predă în cadrul sistemului de învăţământ public”, se mai spune în scrisoare. De asemenea, valorile oferite de educaţia religioasă sunt reper spiritual esenţial şi liant existenţial între toate cunoştinţele dobândite prin studiul celorlalte discipline școlare.

Patriarhul argumentează, în plus, că predarea Religiei în Şcoală are valenţe educaţionale profunde, prin rolul ei formativ în viaţa copiilor și a tinerilor, demonstrat şi de studiile educaţionale şi sociologice în domeniu. El amintește faptul că Ora de Religie contribuie la reducerea efectelor negative ale crizei contemporane de identitate şi de orientare, întrucât propune modele viabile de bunătate, sfinţenie și conviețuire umană, iar educația religioasă contribuie la depășirea ignoranței religioase, care poate favoriza atitudini ideologice de intoleranţă.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

232
Tagurile:
școli, Religie, Monica Anisie, Patriarhul Daniel
Tematic
Mesaj puternic: Patriarhul Daniel, despre renașterea vieții de la sat - să ne mobilizăm
Patriarhul Daniel: Dacă vom continua cu avorturile, vom pieri ca popor
Patriarhul Daniel, anunț pentru toți profesorii – ce se întâmplă cu școlile
Icoana Înălțării Domnului, anul 1543

Înălțarea Domnului: Programul slujbelor de la Catedrala Patriarhală

529
Creștinii ortodocși sărbătoresc, la 40 de zile de la Înviere, în Joia din săptămâna a șasea după Paști, Înălțarea Domnului. Sărbătoarea este cunoscută în popor și sub denumirea de Ispas.

BUCUREȘTI, 9 iun – Sputnik. Înălțarea Domnului se sărbătorește în acest an în data de 10 iunie, la 40 de zile de la Înviere.

Creștinii se salută în această zi cu ”Hristos S-a înălțat!” și ”Adevărat S-a înălțat!”.

Însă ÎPS Bartolomeu Anania spunea, potrivit crestinortodox.ro, că noi folosim acest salut fie din neștiință, fie dintr-un exces de evlavie, pentru că el nu este atestat de Biserică. Și mărturisește că noi sărbătorim Paștile cu aserțiunea ”Hristos a înviat!” la care ni se răspunde cu confirmarea ”Adevărat a înviat!”, pentru că Învierea nu a avut martori, ea a fost receptată cu îndoieli și necredință. Însă, în ceea ce privește Înălțarea Domnului, aceasta a avut martori, ea a fost o despărțire izvorâtoare de lumină. Ucenicii s-au întors în Ierusalim cu bucurie mare.

Sărbătoarea Înălțării a fost proclamată prin lege Ziua Eroilor, ca sărbătoare națională.

Basilica.ro prezintă programul slujbelor oficiate la Catedrala Patriarhală istorică şi Paraclisul Catedralei Naţionale cu ocazia acestei sărbători.

Catedrala Patriarhală - Înălțarea Domnului 2021

Miercuri, 09 iunie

16:00 – Slujba Privegherii
Joi, 10 iunie

07:30 – Miezonoptica şi Acatistul Înălţării Domnului

09:30 – Sfânta Liturghie, succedată de slujba de pomenire pentru eroii neamului

Paraclisul Catedralei Naţionale - Înălțarea Domnului 2021

Miercuri, 09 iunie

18:00 – Slujba Privegherii (Vecernia, Litia şi Utrenia)

Joi, 10 iunie

08:00 – Slujba de sfințire a apei – Aghiasma mică

08:30 – Acatistul Înălţării Domnului

09:30 – Sfânta Liturghie arhierească (oficiată la Altarul de vară)

12:00 – Slujba Parastasului pentru eroi.

Reprezentanții Patriarhiei reamintesc că Înălțarea Domnului – Ziua Eroilor este hramul principal al Catedralei Naționale din Capitală. Lăcaşul de cult este dedicat memoriei tuturor eroilor români.

Ispas sau Înălțarea Domnului 2021: Istoricul sărbătorii

Cea mai veche mențiune despre sărbătoarea Înălțării Domnului o găsim la Eusebiu din Cezareea, în lucrarea "Despre sărbătoarea Paștilor", alcătuită în anul 332. Din această lucrare reiese că Înălțarea Domnului era sărbătorita în acea vreme odată cu Rusaliile, la 50 de zile de la Învierea lui Hristos. Spre sfârșitul secolului al IV-lea, începutul secolului V, sărbătoarea Înălțării s-a despărțit de cea a Pogorârii Sfântului Duh, fiind prăznuită în a 40-a zi după Înviere, data care va rămâne stabilita pentru totdeauna in calendarul bisericesc.

Ispas Înălțarea Domnului 2021: Semnificație teologică

În perioada Penticostarului, de la Învierea Domnului şi până la Cincizecime, ucenicii Domnului au trecut printr-o etapă pregătitoare, în care mintea le-a fost deschisă să înţeleagă Scripturile după care au primit poruncă să meargă să propovăduiască la toate neamurile învăţătura cea nouă a Sfintei Evanghelii. Mântuitorul i-a scos pe ucenici din Ierusalim şi s-au urcat pe muntele Măslinilor. Şi ridicându-Şi mâinile, i-a binecuvântat şi pe când îi binecuvânta S-a înălţat la Cer.

Mântuitorul se înalţă la cer pentru a face posibilă venirea Duhului Sfânt peste apostoli şi formarea Bisericii ca sinaxă a oamenilor plin de Duhul Sfânt. Hristos Domnul, conform cuvintelor sale „iată, Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului", nu s-a despărţit niciodată de Biserică, ci odată cu Cincizecimea s-a inaugurat prezența lăuntrică, duhovnicească a Domnului Înviat.

Teologia Ortodoxă mărturiseşte că Duhul Sfânt Îl face prezent pe Hristos în Biserică şi în fiecare membru al ei. Acest lucru se întâmplă la fiecare Liturghie, când slujitorul Domnului se roagă lui Dumnezeu Tatăl pentru a trimite Duhul Sfânt peste darurile de pâine şi vin pentru a deveni Trupul şi Sângele Domnului Iisus Hristos.

Înălțarea Domnului sau îndumnezeirea firii omenești

Întruparea, Învierea și Înălțarea Domnului este dovada dragostei nemărginite a lui Dumnezeu față de om și toate au fost făcute pentru îndumnezeirea firii omenești, pentru ridicarea firii umane la slava divină.

Sfântul Grigorie Palama spune că acum nu ne mai tragem numai din primul om, adică din omul pământesc, ci și din Domnul cerului. Si după cum Dumnezeu este ceresc, și noi trebuie să ne facem cerești. Dar pentru a îmbrăca chipul ceresc e nevoie de lepădarea plăcerilor trecătoare. Înălțarea cu trupul la cer este o mărturie a faptului că omul a fost creat pentru veșnicie, căci Fiul nu Se înfățișează Tatălui numai ca Dumnezeu, ci și ca Om.

Prin Înălțarea Sa, Hristos nu arata doar unde trebuie sa ajungă omul, ci se face cale si putere, ca omul sa ajungă la aceasta stare.

Îndemnul ar fi ca să mergem şi noi cu duhul la Muntele Măslinilor, ca să vedem priveliștea cea minunată a înălţării Domnului la Cer şi să ne îndulcim cu sufletele din negrăita şi slăvită înălţare pe care o prăznuim astăzi.

529

Загрузка...
Copii

Stafuri despre creșterea copiilor de la Patriarhul Daniel

141
Preafericirea Sa a vorbit despre anumite lucruri de care părinții trebuie să țină cont în educația copiilor pentru ca micuții să devină ”făclii luminoase ale vieții duhovnicești”. La ce trebuie să fie atenți părinții și cum pot fi feriți copiii de nefericire.

BUCUREȘTI, 1 iun – Sputnik. Ziua Internațională a Copilului este un bun moment de a reflecta asupra felului în care cei mici sunt pregătiți pentru provocările din ce în ce mai mari și mai neobișnuite la care îi va supune viața.

De aceea, este bine de citit câteva sfaturi pe care preafericitul părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, le-a dat părinților copiilor și care pot constitui un punct de pornire în realizarea unei educații sănătoase.

În primul rând, copiii trebuie educați în duhul Evangheliei iubirii lui Hristos și al valorilor creștine, prin rugăciune și îndemn la viață sfântă și fapte bune, spune Patriarhul Daniel.

În opinia sa, în ziua de azi, cauzele nefericirii copiilor și tinerilor – precum sărăcia, deruta profesională, drogurile, alcoolismul, nesiguranța vieții de mâine, deprimarea etc. – s-au înmulțit într-un mod alarmant.

De aceea, părinții trebuie să sporească atenția și iubirea în lucrarea de creștere și educație a copiilor, ea constituind, de altfel, o nevoie vitală.

Copilul trebuie crescut în credință și în cunoștințele necesare vieții, care îl formează ca pe un viitor cetățean al patriei pământești, dar și ca pe posibil viitor cetățean al patriei cerești.

”Caracterul copiilor nu se formează numai prin vorbe şi sfaturi, ci şi prin viaţa şi exemplul părinţilor. În acest sens, părinţii sunt chemaţi să trăiască adevărata credinţă, prin rugăciune şi fapte bune, şi să cultive iubirea şi dărnicia în familie, după chipul iubirii milostive a Preasfintei Treimi, astfel încât familia să fie mereu izvor de iubire şi de bucurie pentru copii”, a explicat Patriarhul Daniel, potrivit basilica.ro.

Acesta consideră că, prin educaţia creştină, copiii devin ei înşişi făclii luminoase ale vieții duhovnicești, pilde vii și mărturisitori adevărați ai Evangheliei iubirii milostive a lui Hristos pentru toţi oamenii.

În ceea ce privește timpul petrecut cu copiii preșcolari pentru educația religioasă, acesta poate deveni o investiție pe termen lung pentru a face lumea mai bună.

De asemenea, spune Înalt Prea Sfinția Sa, educația creştină a copiilor şi tinerilor nu trebuie limitată la transmiterea de informații intelectuale, ci ea va urmări, în special, formarea moral-spirituală a copiilor și a tinerilor, modelarea caracterului și a personalității lor ”în acord cu idealul Evangheliei iubirii lui Hristos și cu lumina vieţii spirituale a Bisericii”.

141
Tagurile:
Copii, Patriarhul Daniel

Загрузка...
Federatia Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”

Sindicatele, apel către Avocatul Poporului pentru salariile profesorilor