Patriarhia Română

Patriarhia Română critică ”persoanele agresive” care au făcut scandal într-o mănăstire

219
Patriarhia Română a transmis astăzi printr-un comunicat de presă o reacție la agresiunea de care au dat dovadă cele două persoane care au agresat personalul mănăstirii Jieț din județul Hunedoara

BUCUREȘTI, 25 mai - Sputnik, Marius Holdean. Patriarhia Română atrage atenția printr-un comunicat care a fost adevărata desfășurare a evenimentelor din incinta mănăstirii Jieț, Hunedoara:

”Am putut vedea cu toții într-o înregistrare difuzată astăzi două persoane care descind la mănăstire cu telefoanele „armate” pentru a vâna posibile ilegalități ecleziastice pe vremea stării de alertă. Persoane aprioric agresive care își înregistrau cu voluptate preludiul invadării unei biserici de mănăstire în care se rugau niște oameni”, se arată în comunicat.

Patriarhia explică faptul că, fiind vorba de o mănăstire, în ea trăiește o comunitate asemenea unei familii care are o viață în comun și care participă împreună la numeroasele slujbe care se fac acolo, cel mai adesea exclusiv pentru comunitatea respectivă, cu păstrarea regulii distanțării sanitare.

”Există și ceremonii religioase care se pot desfășura acum în biserici, în prezența unui număr limitat de persoane. Persoane care nu ar trebui agresate de indivizi cu accese patologice de furie și ură. Fie ele și antiecleziastice”, își exprimă Patriarhia revolta față de comportamentul agresiv al intrușilor.

Comunicatul mai observă că, nedorind să participe la slujbă, ci doar să o tulbure, invitați din acest motiv în mod foarte insistent să părăsească mănăstirea, cei doi agresori au ales să meargă la spital pentru a se declara, tot ei, maltratați.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

219
Tagurile:
Mănăstire, Agresiune, reacție, Patriarhia Română, BOR

UE, solicitare către Turcia anuleze transformarea în moschee a Catedralei Sfânta Sofia

135
(reînnoit 16:27 14.07.2020)
Uniunea Europeană a cerut Turciei să anuleze decizia de transformare în moschee a Catedralei ortodoxe "Sfânta Sofia" din Istanbul, care funcționa ca muzeu.

BRUXELLES, 14 iul - Sputnik, Daniela Porovăț. Transformarea Catedralei Sfânta Sofia, care funcționase ca muzeu, într-o moschee, a fost condamnată la unison de miniștrii de Externe ai UE.

Potrivit lui Josep Borrell, Înaltul reprezentat UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, miniştrii de Externe ai ţărilor UE "condamnă decizia Turciei de transformare a unui monument emblematic precum «Sfânta Sofia»".

Potrivit oficialului european, această decizie va alimenta în mod inevitabil neîncrederea, va accentua noile diviziuni între comunităţile religioase şi va submina eforturile pentru dialog şi cooperare.

"Există o susţinere largă pentru a le cere autorităţilor turce să reconsidere şi să anuleze decizia", a subliniat oficialul UE.

Și guvernul Greciei a condamnat vehement decizia Ankarei de transformare în moschee a fostei Catedrale ortodoxe "Sfânta Sofia". "UE se confruntă cu o provocare şi o ofensă" din partea preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, a declarat ieri Stelios Petsas, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Atena.

Turcia a respins însă criticile, arătând că "Sfânta Sofia a fost lăsată ca moştenire moschee şi trebuie folosită ca moschee. Respingem puternic comentarii care echivalează cu o intervenţie asupra drepturilor suverane ale Turciei". Reacția i-a aparținut lui Mevlut Cavusoglu, ministrul turc de Externe.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

135
Tagurile:
Turcia, UE, Sfânta Sofia
Tematic
La Sfânta Sofia va avea loc pe 24 iulie prima rugăciune musulmană
Patriarhia Română vrea ca Sfânta Sofia din Constantinopol să rămână muzeu
Oficial: Catedrala Sfânta Sofia nu mai este un muzeu

Загрузка...
Papa de la Roma Francisc

Realitate și ipocrizie: PAPA, primul mesaj după decizia lui Erdogan privind Sfânta Sofia

1500
Dacă Papa ar trebui să se simtă trist, ar trebui să o facă pentru ceea ce Occidentul catolic a făcut creștinismului răsăritean, inclusiv împotriva capitalei acestuia, Constantinopol – și a marii biserici a Răsăritului, Sfânta Sofia

BUCUREȘTI, 12 iul – Sputnik, Dragoș Dumitriu. Una dintre cele mai controversate decizii din ultima perioadă a fost revenirea fostei biserici bizantine Sfânta Sofia la serviciile sacre musulmane, după ce, de peste 85 de ani, monumentala clădire a fost muzeu.

Președintele Recep Tayyp Erdogan a anunțat că va fi redeschisă religiei musulmane, dar că va fi deschisă tuturor. Decizia lui Erdogan se potrivește ca dată cu primul serviciu religios musulman, desfășurat în primele zile după cucerirea Constantinopolului (29 mai 1453), undeva la începutul lui iunie 1453, la ea asistând sultanul Mahomed Cuceritorul, un adevărat protector al monumentelor arhitectonice ale capitalei cucerite.

În 1934, sub republica preşedintelui Kemal Atatürk, Sfânta Sofia a fost secularizată şi transformată în ”Muzeul Ayasofya”.

Acum, primul serviciu religios musulman va avea loc peste 24 iulie, în prezența președintelui Erdogan. 

“Ne vom ruga împreună de vineri, 24 iulie, la Sfânta Sofia şi, astfel, o vom deschide religiei”, a declarat Erdogan, subliniind că marele locaș de cult își va păstra și caracterul de obiectiv turistic al Istanbulului și ”va rămâne deschisă tuturor, turcilor şi străinilor, musulmanilor şi non-musulmanilor”.

Reacții au venit din lumea întreagă, iar una dintre cele mai așteptate a fost a Papei. Azi, în ”Duminica Mării”, de Ziua Internațională a Mării, Papa a făcut referire la acest adevărat suflet spiritual al vechii porți a mărilor – Bizanțul.

”Mă gândesc la Hagia Sophia… și sunt foarte întristat”, a declarat Papa Francisc, transmite Vatican News.

O reacție dură a venit de la Moscova, de la Patriarhul Kirill, care a denunţat ”orice tentativă de a umili sau de a impieta moştenirea spirituală milenară a Bisericii de la Constantinopol”, a spus Kiril, subliniind că ”o ameninţare la adresa Sfintei Sofia este o ameninţare faţă de întreaga civilizaţie creştină”.

Pe plan politic, Kremlinul consideră că decizia Ankarei este suverană, este ”o afacere internă” a Turciei.

De fapt, supărarea Bisericii Rusiei este justificată, pentru că însăși creștinarea rușilor are legătură cu Sfânta Sofia. Cneazul Vladimir cel Sfânt ar fi decis creștinarea rușilor după ce a fost impresionat și întărit de o slujbă de la marea biserică a Constantinopolului.

Menționam de grija marelui sultan Mohammed Fatîh pentru monumente – și trebuie spus că, din păcate, nu toți urmașii săi s-au manifestat la fel. Și titrez: realitate și ipocrizie. De fapt, e vorba de istoria reală și de cine este, de fapt, de vină pentru faptul că zona Sfânta Sofia NU este creștină. 

Istoria reală arată că, mai înainte ca musulmanii să acopere mozaicurile și să afecteze monumentul, acesta fusese vandalizat și prădat de cruciații latini, catolici, în timpul celei de-a patra Cruciade, când, în 1204, printr-un act de trădare a creștinătății, armatele apusene au cucerit și jefuit Constantinopolul, capitala Imperiului Roman de Răsărit.

A fost lovitura fatală dată vechiului imperiu, care de atunci nu și-a mai revenit – și factorul principal al pătrunderii turkmeno-selgiucide în Asia Mică și apoi în Europa.

Deci, dacă Papa ar trebui să se simtă trist, ar trebui să o facă pentru ceea ce Occidentul catolic a făcut creștinismului răsăritean, inclusiv împotriva capitalei acestuia, Constantinopol – și a marii biserici a Răsăritului, Sfânta Sofia. Turcii au cules roadele unei politici de permanentă trădare și împilare a Imperiului Bizantin de către cruciații latini și puterile militar-comerciale de la sfârșitului perioadei feudale.

De fapt, în multe zone ale fostului imperiu Roman de Răsărit, chiar populația creștină i-a primit pe selgiucizi și pe turkmenii viitori otomani ca pe niște eliberatori, atât de dur s-a manifestat cucerirea latină din secolul XIII. Până la căderea Constantinopolului sub noul imperiu Otoman nu mai era decât un pas. Occidentul l-a făcut cadou turcilor.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

1500
Tagurile:
moschee, Recep Tayyip Erdogan, Mesaj, Papa Francisc, Sfânta Sofia

Загрузка...
Ludovic Orban și Klaus Iohannis

Știrea nopții: HOTĂRÂREA privind prelungirea stării de alertă și măsurile luate integral

90
Rămân valabile restricții impuse până acum – inclusiv interzicerea organizării şi desfăşurării de mitinguri și demonstraţii, în condițiile în care au loc asemenea manifestări contra măsurilor luate de autorități.

BUCUREȘTI, 16 iul – Sputnik. Guvernul a adoptat HOTĂRÂREA privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României și MĂSURILE care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Actul normativ a fost prezentat de vicepremierul Raluca Turcan care a arătat că rămân valabile restricții impuse până acum – inclusiv interzicerea organizării şi desfăşurării de mitinguri și demonstraţii, în condițiile în care au loc asemenea manifestări contra măsurilor luate de autorități.

Rămâne valabilă purtarea obligatorie a măștii în spațiile publice închise, în mijloacele de transport în comun și la locul de muncă.

Prezentăm mai jos textul integral al Hotărârii de Guvern și al Măsurilor

„Guvernul României adoptă prezenta HOTĂRÂRE

Art. 1 – Începând cu data de 17 iulie 2020, se prelungeşte cu 30 de zile starea de alertă pe întreg teritoriul ţării, instituită prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă şi măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 18 mai 2020, aprobată cu modificări şi completări prin Hotărârea Parlamentului României nr. 5/2020, cu modificările şi completările ulterioare, și prelungită prin Hotărârea Guvernului nr. 476/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României şi măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 515 din 16 iunie 2020, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 2 – Pe durata prevăzută la art. 1 măsurile de prevenire şi control al infecţiilor cu coronavirusul SARS-CoV-2, condiţiile concrete de aplicare şi destinatarii acestor măsuri, precum şi instituţiile şi autorităţile publice care pun în aplicare sau urmăresc respectarea aplicării măsurilor pe durata stării de alertă sunt prevăzute în:

a) anexa nr. 1 – „Măsuri pentru creşterea capacităţii de răspuns“;

b) anexa nr. 2 – „Măsură pentru asigurarea rezilienţei comunităţilor“;

c) anexa nr. 3 – „Măsuri pentru diminuarea impactului tipului de risc“.

Art. 3 – În aplicarea dispoziţiilor art. 7^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei, aprobată cu completări prin Legea nr. 20/2020, cu completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, cu modificările ulterioare, secretarul de stat, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, dispune, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, prin ordin al comandantului acţiunii, măsurile necesare prevenirii şi combaterii infecţiilor cu coronavirusul SARS-CoV-2, în cadrul acţiunilor de răspuns la nivel naţional.

Art. 4 – Regimul contravenţional aplicabil pentru nerespectarea măsurilor prevăzute în anexele nr. 1-3 este cel stabilit la art. 64 – 70 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările ulterioare.

Art. 5 – Anexele nr. 1 – 3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 6 – Actele emise pentru punerea în executare a Hotărârii Guvernului nr. 394/2020, aprobată cu modificări şi completări prin Hotărârea Parlamentului României nr. 5/2020, cu modificările şi completările ulterioare și a Hotărârii Guvernului nr. 476/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României şi măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare, își mențin aplicabilitatea în măsura în care dispoziţiile acestora nu contravin măsurilor stabilite în anexele nr. 1-3 la prezenta hotărâre.

Măsuri pentru creșterea capacității de răspuns

Art. 1 – În condiţiile art. 5 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările ulterioare, se stabilesc următoarele măsuri:

1. coordonarea operaţională a serviciilor publice de ambulanţă şi a serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, în condiţiile art. 54 şi 55 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, precum şi a altor acte normative, cu modificările ulterioare;

2. coordonarea operaţională a poliţiei locale, în condiţiile art. 50 – 52 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020, cu modificările ulterioare.

Art. 2 – În condiţiile art. 5 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare, se stabilesc următoarele măsuri:

1. Se instituie obligaţia de a asigura măsurile de continuitate a activităţii centrelor rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă a persoanelor vârstnice, centrelor rezidenţiale pentru copii şi adulţi, cu şi fără dizabilităţi, precum şi pentru alte categorii vulnerabile şi de a stabili programul de lucru al angajaţilor, potrivit art. 19 din Legea nr. 55/2020, cu avizul direcţiilor de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

2. Furnizorii de servicii sociale de tip rezidenţial îşi organizează programul în funcţie de contextul epidemiologic existent la nivel local şi cu respectarea normelor în vigoare privind legislaţia în domeniul muncii. Activitatea la nivelul acestor servicii va fi organizată şi desfăşurată cu respectarea normelor de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2 instituite de autorităţile competente.

Art. 3 – În condiţiile art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare, se stabileşte desfăşurarea în regim permanent a activităţii tuturor centrelor operative pentru situaţii de urgenţă cu activitate temporară, precum şi a activităţii Centrului Naţional de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei şi a centrelor judeţene/al municipiului Bucureşti de coordonare şi conducere a intervenţiei.

Art. 4 – (1) Măsura prevăzută la art. 1 pct. 1 se pune în aplicare de către unităţile teritoriale pentru situaţii de urgenţă, respectiv de către inspectoratele pentru situaţii de urgenţă.

(2) Măsura prevăzută la art. 1 pct. 2 se pune în aplicare de către Poliţia Română, prin inspectoratele de poliţie judeţene/Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti.

(3) Respectarea aplicării măsurilor prevăzute la art. 2 se urmăreşte de către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.

(4) Măsura prevăzută la art. 3 se pune în aplicare de către instituţiile la nivelul cărora sunt organizate centrele operative pentru situaţii de urgenţă, respectiv centrele de coordonare şi conducere a intervenţiei. Respectarea aplicării acestei măsuri se urmăreşte de către Ministerul Afacerilor Interne.

Măsuri pentru asigurarea rezilienței comunităților

Art. 1 – În condiţiile art. 5 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările ulterioare, se stabilește următoarea măsură:

1. În spaţiile publice închise, spaţiile comerciale, mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă se instituie obligativitatea purtării măştii de protecţie, în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătăţii şi ministrului afacerilor interne, emis în temeiul art. 13 şi art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare.

Art. 2 – Respectarea aplicării măsurii prevăzută la art. 1 pct. 1 se urmăreşte de către Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Afacerilor Interne.

Măsuri pentru diminuarea impactului tipului de risc

Art. 1 – În condiţiile art. 5 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările ulterioare, se stabilesc următoarele măsuri:

1. Pentru prevenirea răspândirii infecţiilor cu SARS-CoV-2 sunt interzise organizarea şi desfăşurarea de mitinguri, demonstraţii, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri în spaţii deschise, precum şi a întrunirilor de natura activităţilor culturale, ştiinţifice, artistice, sportive sau de divertisment în spaţii închise, cu excepţia celor organizate şi desfăşurate potrivit pct. 2 – 11.

2. Activităţile de pregătire fizică în cadrul structurilor şi bazelor sportive, definite conform Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, constând în cantonamente, antrenamente şi competiţii sportive organizate pe teritoriul României pot fi desfăşurate numai în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului şi sportului şi ministrului sănătăţii, emis în temeiul art. 43 şi al art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare.

3. Competiţiile sportive organizate în aer liber sau în bazine acoperite ori aflate în aer liber se pot desfăşura pe teritoriul României fără spectatori, numai în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului şi sportului şi al ministrului sănătăţii, emis în temeiul art. 43 şi al art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare.

4. În condiţiile pct. 2, se permite desfăşurarea de către sportivii profesionişti, legitimaţi şi/sau de performanţă a activităţilor de pregătire fizică în bazine acoperite sau aflate în aer liber, iar activităţile de pregătire fizică în spaţii închise sunt permise numai cu respectarea regulilor de distanţare între participanţi, astfel încât să se asigure minimum 7 mp/persoană.

5. Prevederile pct. 2-4 nu se aplică în cazul sporturilor de contact.

6. Activitatea instituţiilor muzeale, a bibliotecilor, librăriilor, studiourilor de producţie de film şi audiovizual, precum şi evenimentele culturale în aer liber pot fi desfăşurate în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului culturii şi ministrului sănătăţii, emis în temeiul art. 44 şi al art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare.

7. În condiţiile pct. 6, organizarea şi desfăşurarea spectacolelor de tipul drive-in sunt permise numai dacă ocupanţii unui autovehicul sunt membrii aceleaşi familii, iar organizarea şi desfăşurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale sunt permise numai cu participarea a cel mult 500 de spectatori cu locuri pe scaune, aflate la distanţă de minimum 2 metri unul faţă de celălalt, precum şi cu purtarea măştii de protecţie.

8. Activitatea cultelor religioase, inclusiv a slujbelor şi rugăciunilor colective, se desfăşoară în interiorul şi/sau în afara lăcaşurilor de cult cu respectarea regulilor de protecţie sanitară, stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătăţii şi ministrului afacerilor interne, emis în temeiul art. 45 şi al art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare.

9. Se interzic activităţile recreative şi sportive desfăşurate în aer liber, cu excepţia celor care se desfăşoară cu participarea a cel mult 10 persoane care nu locuiesc împreună, respectiv ciclismul, drumeţiile, alergarea, canotajul, alpinismul, vânătoarea, pescuitul şi alte activităţi recreative şi sportive desfăşurate în aer liber stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii, după caz, cu ministrul tineretului şi sportului, ministrul mediului, apelor şi pădurilor sau ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.

10. Se interzice participarea la evenimente private în spaţii închise, cu excepţia celor care se desfăşoară cu participarea a cel mult 20 de persoane şi cu respectarea regulilor de distanţare fizică”.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

90
Tagurile:
Stare de alertă, hotărâre, Guvern
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume

Загрузка...