Papa Francisc

Wilhelm Dancă, despre Papa Francisc: ”E mai preocupat inițieze procese de transformare”

148
(reînnoit 10:52 17.05.2019)
Decanul Facultății de Teologie Romano-Catolice a explicat care sunt deosebirile dintre vizita Papei Francisc în România și cea a Papei Ioan Paul al II-lea.

BUCUREȘTI, 17 mai – Sputnik, Georgiana Arsene. Vizita pe care Papa Francis o va efectua în țara noastră continuă să genereze întrebări din partea românilor.

Iar una dintre acestea este legată de diferențele existente între vizita sa și cea a Papei Ioan Paul al II-lea.

”Papa Francisc va vizita toată România”

Preot profesor doctor Wilhelm Dancă, decanul Facultății de Teologie Romano-Catolică a Universității din București, responsabil cu mass-media în Comisia de Organizare a vizitei, a explicat că e o vizită deosebită, pentru că Papa Francisc provine din Argentina, din America Latină și că are o sensibilitate deosebită pentru problemele sociale, pentru categoriile de populație marginalizată.

”E, așadar, charisma Papei Francisc, în cazul de față, care face diferența. Sigur, mai sunt și alte aspect, cu caracter exterior. De exemplu, Papa Ioan Paul al II-lea nu a putut vizita alte orașe din țară și a rămas doar la București, e adevărat trei zile, însă doar la București. (…) Papa Francisc va vizita toată România, într-un anumit fel: și geografic și din punct de vedere creștin-catolic, adică se va întâlni și cu Biserica Catolică de rit latin și cu Biserica Catolică de rit bizantin, greco-catolică”, a explicat Wilhelm Dancă.

Acesta a adăugat că Papa Francisc se va întâlni cu comunitățile de catolici din punct de vedere etnic, într-un anumit fel, sau lingvistic, cu cei care sunt majoritari de limbă maghiară, la Șumuleu Ciuc, sau cu cei care sunt majoritari de limbă română, la București, la Iași.

Decanul Facultății de Teologie Romano-Catolică a avut ocazia să îi cunoască personal pe ultimii trei papi – Ioan Paul al II-lea, Benedict al XVI-lea și Francisc, însă a precizat că ”nu într-o manieră foarte intima sau foarte apropiată” și că, asemeni oricărui preot catolic, s-a interesat de învățătura lor, de stilul lor de viață, de proiectele pe care le au, pastorale, la nivel internațional, mondial, dar și la nivelul țării noastre.

”Ce pot să vă spun este că fiecare, într-un fel, a strălucit”, a punctat sursa citată

Cap de iezuit și inimă de franciscan

Referitor la Papa Francisc, pr. dr. prof. Wilhelm Dancă a precizat că este un papă cu o altă charismă, cu un alt accent, provine din familia iezuiților, are o educație de tip iezuit, foarte bine instruit, dar că a văzut că are o inimă de franciscan. Mai exact, a precizat sursa citată, Papa Francisc are cap de iezuit și inimă de franciscan și că este atent la ceea ce se întâmplă cu lumea de astăzi și, într-un anumit fel fidel unei convingeri proprii. Este vorba despre faptul că Biserica strălucește și se schimbă pornind de la periferii, nu de la centru.

”Și această idee a lui, că e un timp al globalizării indiferenței și răcelii dintre oameni și noi ar trebui să răspundem printr-o globalizare a solidarității și a carității sau a dragostei frățești, antrenează toate activitățile lui, și cele de tip magisterial și cele de tip pastoral. Prin urmare, el e preocupat mai degrabă să inițieze procese de transformare, de schimbare a unor comunități, mai mici sau mai mari, pornind de la periferie, fiind mereu convins că timpul este superior spațiului, adică nu mai contează prea mult locurile, astăzi, ci contează timpul acela pe care ți l-a dat Dumnezeu și pe care prin propria ta credință poți să-l transformi într-un timp favorabil mântuirii tale și a celor din jur”, a explicat Wilhelm Dancă.

Acesta a adăugat că Biserica Catolică a avut mereu oameni providențiali.

”De fiecare data mulțumim lui Dumnezeu că am avut papii potriviți la timpul potrivit”, a declarat Dancă.

Mai mult, sursa citată a precizat că, în 20 de ani de la vizita Papei Ioan Paul al II-lea, mulți creștini ortodocși care aveau anumite rezerve față de Biserica Catolică, în general, și-au schimbat opinia.

148
Тема:
Vizita Papei Francisc în România (20)
Biserică

Duminica Mare: Care este adevărata semnificație a Rusaliilor

159
(reînnoit 02:57 20.06.2021)
Cincizecimea, cunoscute în popor ca Duminica Mare, ziua în care a pogorât Duhul Sfânt peste apostoli şi ziua când a fost alcătuită prima comunitate creştină este sărbătorită astăzi.

În fiecare la, la 50 de zile după Învierea Domnului Nostru Iisus Hristos, creștinii ortodocși prăznuiesc sărbătoarea Duminica Mare, Pogorârea Sfântului Duh sau a Rusaliilor, cum mai este cunoscută în popor. Este ziua în care Duhul Sfânt s-a pogorât în limbi de foc peste Sfinţii Apostoli.

Sărbătoarea Rusaliilor constituie cea mai veche sărbătoare la creştini împreună cu cea a Paştilor, fiind prăznuită încă din vremea Sfinţilor Apostoli. Până la sfârşitul secolului IV şi începutul secolului V, Cincizecimea era o dublă sărbătoare: a înălţării Domnului şi a Pogorârii Sfanţului Duh, aşa cum o descrie Eusebiu al Cezareii încă din prima jumătate a secolului IV. Sărbătoarea a fost fixată pe la anul 400, în ziua a 40-a după Paşti, cum este sărbătorită până astăzi, Cincizecimea rămânând numai ca Sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh.

Duminica Mare: Ce sărbătorim de fapt la pogorârea Duhului Sfânt

În ziua Cincizecimii S-a pogorât Duhul Sfânt, în chip de limbi de foc, peste Sfinţii Apostoli, în foişorul unde stăteau ei, şi s-a aşezat peste flecare dintr-înşii. Pentru cinstirea Sfântului Duh, dumnezeieştii Părinţi, care pe toate bine le-a tocmit, cu prilejul Cincizecimii, au rânduit o sărbătoare deosebită, în această zi a Rusaliilor.Pe când Ucenicii se găseau în foişor, în ziua Cincizecimii, cam pe la ceasul al treilea din zi, s-a făcut pe neaşteptate tunet din cer, în aşa fel încât a străbătut mulţimea adunată la Ierusalim, din toată lumea; şi Duhul Sfânt S-a văzut în chip de limbi de foc, pogorând nu numai peste cei doisprezece Apostoli, ci şi peste cei şaptezeci de ucenici; şi aceştia au început să grăiască în limbi străine, fiecare din Apostoli grăind limbile tuturor neamurilor. Astfel, nu numai cel de alt neam auzea pe Apostol grăind în limba sa proprie, ci şi Apostolul înţelegea şi grăia limba fiecărui neam. Din pricina aceasta mulţimea socotea că sunt beţi, că neînţelegând cum fiecare Apostol poate grăi tuturor în limba fiecăruia, îl socotea pe acela beat. Alţii, însă, se mirau zicând: Ce înseamnă aceasta? Mulţimea, adunată la Ierusalim pentru praznic, era din toate părţile pământului: părţi, mezi şi elimiţi, care fuseseră robiţi puţin mai înainte, de Antioh. 

Deci, Duhul Sfânt a venit după ce au trecut zece zile de la înălţare, iar nu îndată după înălţare, spre a face pe Ucenici să-L aştepte cu şi mai multă înflăcărare. Tradiţia zice că în fiecare zi venea să se închine acelui Trup îndumnezeit al lui Hristos câte una din cetele îngerilor. Deci, după împlinirea celor nouă zile, împăcarea fiind săvârşită prin Fiul, în a zecea zi a venit în lume şi Mângâietorul. În ce priveşte Pogorârea Duhului după cincizeci de zile de la Paşti, aceasta ar fi în amintirea Legii Vechi; că Israel a primit cele zece porunci după un timp de cincizeci de zile de la trecerea prin Marea Roşie.

Duhul Sfânt S-a pogorât în chip de limbi de foc, ca să arate că este în legătură cu Cuvântul cel viu; sau pentru că Apostolii trebuiau să înveţe mulţimile şi să le aducă la Hristos şi prin mijlocirea Cuvântului. Duhul nu S-a aşezat pe buzele Apostolilor, ci pe capetele lor, căci capul este ocârmuitorul şi partea cea mai aleasă a trupului şi cuprinde în el mintea, de la care şi limba îşi trage graiul. Pe de altă parte, este ca şi cum Duhul Şi-ar lăsa glasul prin limbă, aşezându-Se asupra capetelor Apostolilor şi rânduindu-i astfel învăţători ai tuturor celor de sub soare. Vuietul care a avut loc şi focul s-a întâmplat din pricină că ele au fost şi în Sinai, arătând prin aceasta, că şi atunci şi acum Duhul este Acelaşi, dând Legea şi orânduind toate.

Rusaliile

Sărbătoarea pogorârii Duhului Sfânt a fost numită în româneşte „Rusalii" de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, consacrată cultului morţilor. Creştinii au preluat obiceiul roman, făcând din sâmbăta dinaintea Rusaliilor una din zilele de pomenire generală a morţilor. În unele zone ale ţării, în sâmbăta Rusaliilor se împart oale împodobite cu flori şi cu un colac deasupra pentru pomenirea morţilor. În duminica Rusaliilor se împart farfurii frumos împodobite pentru vii. În tradiţia Bisericii Ortodoxe, în ziua imediat următoare marilor sărbători se comemorează persoanele care stau în legătură nemijlocită cu persoana sau evenimentul aflat în centrul respectivei sărbători. Întrucât persoanele Sfintei treimi, Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, sunt într-o legătură nemijlocită, lunea de după duminica Rusaliilor este consacrată proslăvirii Sfintei Treimi. De fapt, sărbătoarea Rusaliilor are consacrate două zile.

Istoria Bisericii începe la Rusalii

Sărbătoarea cade totdeauna la 10 zile după înălţare sau la 50 de zile după Paşti, când a avut loc evenimentul sărbătorit şi când evreii îşi serbau şi ei Praznicul Cincizecimii. Ε totodată sărbătoarea întemeierii Bisericii Creştine, căci în aceeaşi zi, în urma cuvântării însufleţite a Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creştinism ca la trei mii de suflete, care au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim (Fapte 2,41), nucleul Bisericii de mai târziu.

Cincizecimea, adică a 50-a zi de la Învierea Domnului, este ziua voită de Tatăl, făgăduită de Fiul şi împlinită de Sfântul Duh. Este ziua deplinei revelaţii a Sfintei Treimi în lume: crearea, mântuirea şi sfinţirea. În această zi se inaugurează un nou mod de legătură între cei ce cred şi Dumnezeu, mod sau chip nevăzut de ochii noştri, dar simţit de inimă.

159
Tematic
Destinații și prețuri pentru minivacanța de Rusalii
Rusalii cu poliția în alertă: mii de oameni ai legii, la post

Загрузка...
Icoana Înălțării Domnului, anul 1543

Înălțarea Domnului: Programul slujbelor de la Catedrala Patriarhală

533
Creștinii ortodocși sărbătoresc, la 40 de zile de la Înviere, în Joia din săptămâna a șasea după Paști, Înălțarea Domnului. Sărbătoarea este cunoscută în popor și sub denumirea de Ispas.

BUCUREȘTI, 9 iun – Sputnik. Înălțarea Domnului se sărbătorește în acest an în data de 10 iunie, la 40 de zile de la Înviere.

Creștinii se salută în această zi cu ”Hristos S-a înălțat!” și ”Adevărat S-a înălțat!”.

Însă ÎPS Bartolomeu Anania spunea, potrivit crestinortodox.ro, că noi folosim acest salut fie din neștiință, fie dintr-un exces de evlavie, pentru că el nu este atestat de Biserică. Și mărturisește că noi sărbătorim Paștile cu aserțiunea ”Hristos a înviat!” la care ni se răspunde cu confirmarea ”Adevărat a înviat!”, pentru că Învierea nu a avut martori, ea a fost receptată cu îndoieli și necredință. Însă, în ceea ce privește Înălțarea Domnului, aceasta a avut martori, ea a fost o despărțire izvorâtoare de lumină. Ucenicii s-au întors în Ierusalim cu bucurie mare.

Sărbătoarea Înălțării a fost proclamată prin lege Ziua Eroilor, ca sărbătoare națională.

Basilica.ro prezintă programul slujbelor oficiate la Catedrala Patriarhală istorică şi Paraclisul Catedralei Naţionale cu ocazia acestei sărbători.

Catedrala Patriarhală - Înălțarea Domnului 2021

Miercuri, 09 iunie

16:00 – Slujba Privegherii
Joi, 10 iunie

07:30 – Miezonoptica şi Acatistul Înălţării Domnului

09:30 – Sfânta Liturghie, succedată de slujba de pomenire pentru eroii neamului

Paraclisul Catedralei Naţionale - Înălțarea Domnului 2021

Miercuri, 09 iunie

18:00 – Slujba Privegherii (Vecernia, Litia şi Utrenia)

Joi, 10 iunie

08:00 – Slujba de sfințire a apei – Aghiasma mică

08:30 – Acatistul Înălţării Domnului

09:30 – Sfânta Liturghie arhierească (oficiată la Altarul de vară)

12:00 – Slujba Parastasului pentru eroi.

Reprezentanții Patriarhiei reamintesc că Înălțarea Domnului – Ziua Eroilor este hramul principal al Catedralei Naționale din Capitală. Lăcaşul de cult este dedicat memoriei tuturor eroilor români.

Ispas sau Înălțarea Domnului 2021: Istoricul sărbătorii

Cea mai veche mențiune despre sărbătoarea Înălțării Domnului o găsim la Eusebiu din Cezareea, în lucrarea "Despre sărbătoarea Paștilor", alcătuită în anul 332. Din această lucrare reiese că Înălțarea Domnului era sărbătorita în acea vreme odată cu Rusaliile, la 50 de zile de la Învierea lui Hristos. Spre sfârșitul secolului al IV-lea, începutul secolului V, sărbătoarea Înălțării s-a despărțit de cea a Pogorârii Sfântului Duh, fiind prăznuită în a 40-a zi după Înviere, data care va rămâne stabilita pentru totdeauna in calendarul bisericesc.

Ispas Înălțarea Domnului 2021: Semnificație teologică

În perioada Penticostarului, de la Învierea Domnului şi până la Cincizecime, ucenicii Domnului au trecut printr-o etapă pregătitoare, în care mintea le-a fost deschisă să înţeleagă Scripturile după care au primit poruncă să meargă să propovăduiască la toate neamurile învăţătura cea nouă a Sfintei Evanghelii. Mântuitorul i-a scos pe ucenici din Ierusalim şi s-au urcat pe muntele Măslinilor. Şi ridicându-Şi mâinile, i-a binecuvântat şi pe când îi binecuvânta S-a înălţat la Cer.

Mântuitorul se înalţă la cer pentru a face posibilă venirea Duhului Sfânt peste apostoli şi formarea Bisericii ca sinaxă a oamenilor plin de Duhul Sfânt. Hristos Domnul, conform cuvintelor sale „iată, Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului", nu s-a despărţit niciodată de Biserică, ci odată cu Cincizecimea s-a inaugurat prezența lăuntrică, duhovnicească a Domnului Înviat.

Teologia Ortodoxă mărturiseşte că Duhul Sfânt Îl face prezent pe Hristos în Biserică şi în fiecare membru al ei. Acest lucru se întâmplă la fiecare Liturghie, când slujitorul Domnului se roagă lui Dumnezeu Tatăl pentru a trimite Duhul Sfânt peste darurile de pâine şi vin pentru a deveni Trupul şi Sângele Domnului Iisus Hristos.

Înălțarea Domnului sau îndumnezeirea firii omenești

Întruparea, Învierea și Înălțarea Domnului este dovada dragostei nemărginite a lui Dumnezeu față de om și toate au fost făcute pentru îndumnezeirea firii omenești, pentru ridicarea firii umane la slava divină.

Sfântul Grigorie Palama spune că acum nu ne mai tragem numai din primul om, adică din omul pământesc, ci și din Domnul cerului. Si după cum Dumnezeu este ceresc, și noi trebuie să ne facem cerești. Dar pentru a îmbrăca chipul ceresc e nevoie de lepădarea plăcerilor trecătoare. Înălțarea cu trupul la cer este o mărturie a faptului că omul a fost creat pentru veșnicie, căci Fiul nu Se înfățișează Tatălui numai ca Dumnezeu, ci și ca Om.

Prin Înălțarea Sa, Hristos nu arata doar unde trebuie sa ajungă omul, ci se face cale si putere, ca omul sa ajungă la aceasta stare.

Îndemnul ar fi ca să mergem şi noi cu duhul la Muntele Măslinilor, ca să vedem priveliștea cea minunată a înălţării Domnului la Cer şi să ne îndulcim cu sufletele din negrăita şi slăvită înălţare pe care o prăznuim astăzi.

533

Загрузка...
TV-пульт

Un celebru serialul rus va fi difuzat și la Televiziunea Română

0
(reînnoit 18:26 21.06.2021)
Un serial rus de excepție, „Godunov”, lansat în 2019, va putea fi urmărit la postul TVR 1 începând cu 23 iunie, în fiecare miercuri şi joi, de la ora 23:00

BUCUREȘTI,  21 iun – Sputnik. Producția „Godunov”, regizată de Timur Alpatov şi Alexei Andrianov, a fost cel mai popular serial al anului 2019 la televiziunea rusă și va putea fi urmărit la postul TVR 1 începând cu 23 iunie, în fiecare miercuri şi joi, de la ora 23:00.

Considerată una dintre cele mai bune miniserii istorice realizate vreodată, „Godunov” a fost filmată în locurile în care au avut loc evenimentele, cu decoruri şi costume autentice.

Rolul principal este interpretat de Serghei Bezrukov, fost director artistic al Teatrului Dramatic din Moscova. Alături de el, din distribuţie fac parte Aleksandra Nikiforova, Svetlana Hodcenkova şi Andrei Merzlikin.

Drama istorică îl are în centru pe ţarul rus Boris Fiodorovici Godunov şi are la bază romanul „Naufragiu pe insula speranţei” al lui Konstantin Badigin din 1978.

Acţiunea are loc în secolul al XVI-lea. Rusia condusă de Ivan cel Groaznic, ai cărui ani de glorie au trecut, trăieşte vremuri tulburi, conspiraţii, răscoale şi invazii ale tătarilor. Moartea ţarului duce la instalarea pe tron a fiului său, care, fiind bolnav mintal, are nevoie de un regent. Aşa începe ascensiunea ambiţiosului Boris Godunov, fost membru al gărzii personale a lui Ivan şi căsătorit cu fiica acestuia. Întâi regent, apoi ţar încoronat de Adunarea Naţională, Godunov a fost cel care a pus capăt îndelungatei domnii a dinastiei Rurik, rămânând în istorie drept una dintre cele mai misterioase figuri politice ale Ţaratului Rusiei.

0
Tagurile:
Televiziune

Загрузка...