Patriarhii Daniel și Kirill

BOR îndeamnă Moscova și Constantinopolul la dialog în problema Ucrainei

340
(reînnoit 14:06 26.10.2018)
Biserica Ortodoxă Română adoptă o poziție neutră în conflictul dintre Patriarhia Rusă și cea Ecumenică, îndemnând la dialog și unitate.

CHIȘINĂU, 26 oct – Sputnik, Octavian Racu. După o perioadă îndelungată de tăcere, Biserica Ortodoxă Română vine cu o primă reacție la conflictul între Patriarhia de la Moscova și Patriarhia de la Constantinopol. În cadrul ședinței Sfântului Sinod, care a avut loc pe 25 octombrie, prezidată de Preafericitul Patriarh Daniel, ierarhii români au adoptat o poziție față de conflictul pe Patriarhia Rusă și cea Ecumenică.

Sfântul Sinod al BORu
Пресс-служба Патриархии РПЦ

În comunicatul emis de BOR, citat de basilica.ro, Sfântul Sinod reiterează recomandarea din 24 mai 2018 prin care Patriarhia Ecumenică și Patriarhia Moscovei sunt îndemnate să ajungă la o soluție, păstrându-se unitatea de credință și libertatea administrativ-pastorală, acestea din urmă reprezentând o notă caracteristică a Ortodoxiei

În același timp, Sfântul Sinod subliniază faptul că “unitatea se păstrează prin coresponsabilitate și cooperare între Bisericile Ortodoxe locale, prin cultivarea dialogului și a sinodalității la nivel panortodox, aceasta fiind o necesitate permanentă în viața Bisericii”.

„Unitatea Bisericii este un dar sfânt al lui Dumnezeu, dar și o mare responsabilitate a ierarhilor, clerului și credincioșilor mireni. De aceea, Sfântul Sinod îndeamnă la înmulțirea rugăciunii pentru unitate, la cultivarea prin dialog și reconciliere a iubirii creștine fraterne, care oferă adevărata libertate”, se spune în hotărârea Sinodului.

Patriarhii Daniel și Kirill au discutat despre Ucraina la București și Moscova

Problema ucraineană a fost un subiect al discuțiilor atât în timpul vizitei Patriarhului rus Kirill la București, cât și în timpul vizitei Patriarhului român, Daniel la Moscova. În cadrul unei discuții între cei doi întâistătători ai Bisericilor Ruse și Române, care a avut loc pe 26 octombrie 2017, la Palatul Patriarhal, au fost abordate subiectele legate de “acțiunile agresive ale grupurilor necanonice și ale reprezentanților bisericii greco-catolice, încălcarea drepturilor credincioșilor din Ucraina, precum și tentativele unor grupuri de lobby de a promova legi care au un caracter discriminatoriu”.

În timpul vizitei sale la Moscova, în decembrie 2017, Patriarhul Daniel și-a reiterat poziția de susținere a structurilor bisericești canonice din Ucraina, aflate sub oblăduirea Patriarhiei Ruse.

Înființarea unei “biserici ucrainene” – o misiune imposibilă?

Pe 7 septembrie 2018, Patriarhia Ecumenică a anunțat că trimite în Ucraina doi episcopi-exarhi – episcopul Daniel de Pamphilon din SUA și episcopul Ilarian de Edmonton din Canada, în cadrul procesului de înființare a unei “biserici ucrainene autocefale”.

La ora actuală, în Ucraina există două structuri necanonice, schismatice care se autoproclamă “biserici autocefale ucrainene”: așa-numita “patriarhie a Kievului”, condusă de Filaret Denisenko, și “biserica ortodoxă autocefală ucraineană”, condusă de Macarie Maletici. Cele două structuri poartă negocieri pentru formarea unei biserici unitare și autocefale ucrainene, însă fără a înregistra vreun succes.

Potrivit unei declarații a așa-numitului “mitropolit” Macarie Maletici, citat de portalul GlavNovosti, deocamdată "nu există nicio premisă favorabilă creării unei singure structuri bisericești în Ucraina", care în viitor ar putea beneficia de un tomos de autocefalie din partea Constantinopolului, din momentul în care cei doi capi ai mișcărilor schismatice nu au reușit să convină asupra "trei chestiuni principiale: denumirea, statutul și modelul".

La ora actuală, Biserica Ortodoxă Română și celelalte biserici locale, recunosc doar canonicitatea Mitropoliei al Kievului și Întregii Ucraine, păstorită de Înaltpreasfânțitul Onufrie.

340
Tagurile:
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Sfântul Sinod, București, autocefalie, Patriarhia Rusă, Patriarhia Română, Ucraina, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Română
Тема:
Relațiile româno-ruse (243)
Tematic
Biserica Rusă întrerupe relațiile cu Constantinopolul
Mitropolitul Ilarion a îndemnat bisericile locale să păstreze unitatea ortodoxiei
Naționaliștii ucraineni au luat cu asalt o biserică din Vestul Ucrainei
De ce s-a solidarizat Biserica Ortodoxă din Moldova cu creştinii din România?
Decizie istorică: Patriarhia Ecumenică permite a doua căsătorie pentru preoți - detalii
Reacția Patriarhiei Române după Referendum
BORu a întrerupt relațiile cu Patriarhia de Constantinopol
Papa Benedict al XVI rugându-se la statuia Fecioarei Maria

Starea sănătății a Papei Benedict al XVI s-a înrăutățit: extrem de slăbit și fragil

92
(reînnoit 18:48 03.08.2020)
După o vizită la fratele său în Germania, starea lui Benedict al XVI-lea s-a înrăutățit, chiar dacă memoria și capacitățile lui intelectuale nu sunt afectate.

CHIȘINĂU, 3 aug – Sputnik. Starea sănătății a Papei Benedict al XVI s-a înrăutățit după o călătorie efectuată în Germania în iunie, unde s-a întâlnit cu fratele său, afirmă publicația Passauer Neue Presse, făcând trimitere la biograful pontificului, jurnalistul german, Peter Seewald.

Cel de-al 265-lea Papa de la Roma a călătorit în Germania, pentru a-l vizita pe fratele său mai mare, preotul Georg Ratzinger, în vârstă de 96 de ani. Ratzinger a murit în această vară, însă cauzele decesului acestuia nu au fost comunicate.

La revenirea în Roma, Benedict al XIV-lea s-a îmbolnăvit de erizipelul feții, având dureri puternice.

Potrivit biografului, pontificul de onoare este extrem de fragil, abia poate vorbi, însă memoria și capacitățile lui intelectuale nu sunt afectate. Biograful l-a vizitat pe Papa sâmbătă, prezentându-i lucrările. Potrivit publicației, Benefict al XVI-lea era slăbit, însă era optimist și a promis că se va apuca de scris după vindecare.

Se cunoaște că Benedict XVI a lăsat un testament spiritual, care va fi dat publicității după moartea lui. De asemenea, el și-a exprimat dorința de a fi înmormântat în cavoul Sfântului Ioan Paul al II-lea, în cripta sub catedrala Sfântului Petru.

Benedict al XVI a fost cel mai în vârstă pontific în momentul alegerii de la Papa Clement al XII în 1730. În momentul întronării, acesta avea 78 de ani. Pontificul s-a retras în anul 2013, fiind al treilea din toată istoria Bisericii Catolice și primul în ultimii 600 de ani Papa care a renunțat la funcția sa.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

92
Tagurile:
Papa
Tematic
Papa Francisc a venit degeaba. Conflictul diplomatic România-Ungaria ia amploare
Papa de la Roma a rămas blocat în lift
Aurelian Pavelescu și… Papa Francisc, acuzați de aceeași persoană – legătura cu Rusia!
Gestul unei femei l-a iritat pe Papa Francisc - video
Realitate și ipocrizie: PAPA, primul mesaj după decizia lui Erdogan privind Sfânta Sofia
Putin s-a întâlnit cu Papa la Vatican - Video

Загрузка...
Catedrala Sfânta Sofia

Revistă din Turcia promovează ideea reînvierii califatului după convertirea Hagiei Sophia

339
O revistă pro-islam din Turcia s-a confruntat cu critici după ce a promovat ideea reînvierii califatului, chiar pe coperta ultimei sale ediții. Baroul din Ankara a acuzat-o că insitgă la o insurecție.

BUCUREŞTI, 28 iul – Sputnik. Organul juridic al Turciei a depus o plângere penală împotriva revistei „Gercek Hayat”, solicitând procurorilor să deschidă o investigaţie. Acesta susţine că redactorul-șef al revistei, Kemal Ozer, și editorialistul Abdurrahman Dilipak, au instigat la ură și au incitat la o rebeliune armată împotriva statului turc, potrivit RT.

​Acuzaţia se referă la cel mai recent număr al revistei, publicat luni, care conține, pe copertă, un titlu care precizează: „Adunați-vă pentru califat. Dacă nu acum, când? Dacă nu tu, cine?” Un interviu cu Dilipak, un jurnalist conservator turc veteran, este una dintre materialele principale din ediție.

​Un califat este un stat dedicat cauzei islamului, care acţionează ca o forță unificatoare și de apărare pentru toți musulmanii. Termenul a stârnit multe aprecieri negative în ultimul timp, de când grupul terorist Statul Islamic (IS, fost ISIS) a revendicat acest titlu.

În istorie au existat patru mari califate, cel mai recent fiind Imperiul Otoman. Turcia modernă a fost fondată de Kemal Ataturk pe ruinele acestui al patrulea califat, ca republică seculară modernă care a înlăturat instituțiile învechite ale predecesorului său.

Argumentul renașterii unui califat este un subiect politic care încinge spiritele în Turcia, astfel că publicația „Gercek Hayat” a fost criticată chiar și din zona conservatoare. Purtătorul de cuvânt al partidului AK, Omer Celik, a declarat că revista urmărește o „polarizare nesănătoasă” punând la îndoială principiile fondatoare ale Turciei.

Unele reacţii negative au apărut chiar înainte de publicarea numărului, după distribuirea pe Twitter a copertei revistei redactate de Dilipak. Jurnalistul turc Ismail Saymaz a declarat că Turcia nu este o țară „care să fie condusă de o mână de radicali” și că oamenii care au redactat numărul revistei Gercek Hayat „nici măcar nu sunt conștienți cu ce fel de foc se joacă”.

​Ozer, redactorul-șef al revistei, a spus că cei care au reacţionat interpretează greșit.

„Revista noastră cere ca țările islamice să se unească, la fel cum (ţările din) Europa au creat o uniune, la fel cum alţii au făcut uniuni similare. Apelul nostru nu are nicio legătură cu vreo țară”, a declarat acesta.

Numărul a fost publicat în contextul deciziei Turciei de a converti Hagia Sophia, una dintre comorile sale naționale, într-o moschee funcțională. Construită inițial ca o biserică creștină, catedrala a fost transformată într-o moschee după cucerirea Constantinopolului de către otomani. Ataturk a transformat clădirea într-un muzeu în 1935.

339
Tagurile:
Sfânta Sofia, Islam, Turcia
Tematic
Oficial: Catedrala Sfânta Sofia nu mai este un muzeu
Patriarhia Română vrea ca Sfânta Sofia din Constantinopol să rămână muzeu
Senator rus, despre transformarea catedralei Sfintei Sofia într-o moschee
La Sfânta Sofia va avea loc pe 24 iulie prima rugăciune musulmană
UE, solicitare către Turcia să anuleze transformarea în moschee a Catedralei Sfânta Sofia
În catedrala Sfintei Sofia a avut loc prima rugăciune islamică din ultimii 86 de ani
Realitate și ipocrizie: PAPA, primul mesaj după decizia lui Erdogan privind Sfânta Sofia
Ultima oră: Erdogan a semnat ordinul de transformare a Sfintei Sofia într-o moschee

Загрузка...
Poliția română

Migranți sirieni de negăsit: au fugit dintr-un centru de carantină din Turnu Severin

0
La fel ca și în Italia, și în România șase migranți sirieni au fugit dintr-un centru de carantină din Drobeta Turnu Severin.

BUCUREȘTI, 10 aug - Sputnik. Migranții care fug din centrele de carantină au devenit o problemă în Italia, autoritățile temându-se să nu răspândească infecția cu coronavirus. Dar o situație similară s-a petrecut și în România, la Drobeta Turnu Severin, unde șase sirieni au fugit din centru și sunt de negăsit.

Migranţii au fost prinşi de poliţiştii de frontieră din Mehedinţi în data de 2 august, când încercau să intre ilegal din Serbia în România și au fost duşi într-un centru de carantină din Drobeta Turnu Severin. Ei ar fi trebuit să stea 14 zile în izolare, sub paza poliţiştilor locali, dar ulterior au fugit din centru și sunt dispăruți de trei zile, în ciuda eforturilor a zeci de poliţişti şi jandarmi care îi caută.

De menționat că niciunul din acești migranți nu a fost testat pentru SARS-CoV2.

Purtătorul de cuvânt al IPJ Mehedinţi, Andreea Rădoi, declară că polițiştii locali care aveau misiunea să-i păzească sunt cercetaţi penal pentru neglijenţă în serviciu.

Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Poliţiei de Frontieră Mehedinţi, Corina Moraru, susține că migranții au vârste între 18 și 40 de ani și că acestora li s-a făcut triajul epidemiologic.

Deoarece au venit din Serbia, cei șase sirieni trebuiau să stea în izolare 14 zile chiar dacă nu prezentau nicio fel de simptome și nu aveau febră.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
carantină, sirieni
Tematic
Marea Britanie ar putea reintra în carantină - ministrul britanic al Sănătății
Firmă din Germania cu sute de angajați români, în carantină
Românii din UK: de azi intră în carantină aceste zone din Marea Britanie
Lista țărilor exceptate de la aplicarea măsurilor de carantină și izolare
Alertă media: primul județ care ar intra în carantină! Măsuri confirmate de Prefectură
De azi, noua listă a ”zonei galbene” - toți care vin de acolo stau 14 zile în CARANTINĂ
PSD, propunere inteligentă în cazul legii pentru ”izolare și carantină”! De nerefuzat!
Italia, în pericol! Migranții fug din centrele de carantină

Загрузка...