Paști

Ce facem în dimineața de Paști: Cele mai interesante obiceiuri din unele zone ale României

45
(reînnoit 12:43 06.04.2018)
În unele zone, se consideră noroc dacă prima persoană care intră în casă este un bărbat, în timp ce în Transilvania există obiceiul stropitului. Ce sunt covrigii de ou şi unde pot fi găsiţi.

BUCUREŞTI, 8 apr — Sputnik, Georgiana Arsene. Conform tradiţiei, la miezul nopţii între zilele de sâmbătă şi duminică, oamenii se trezesc din somn în bătaia clopotelor. Se spală, îşi pun haine noi, iau câte o lumânare şi merg spre biserică, acolo unde preotul iese cu lumânarea aprinsă şi înconjoară biserica de trei ori.

Când acesta spune „Hristos a înviat!", toţi cei prezenţi la serviciul religios spun „Adevărat a înviat!", recunoscând, prin aceasta, taina Învierii.

Fiecare creştin se întoarce acasă având lumânarea aprinsă, apoi face o cruce mică pe peretele dinspre răsărit, afumându-l cu lumânarea, pe care o va păstra tot restul anului, informează Ziarul Unirea.

Oamenilor le este permis să consume pască, ouă roşii, carne de miel, sare şi vin abia după ce acestea se sfinţesc.

În România există mai multe tradiţii prilejuite de această sărbătoare.

În Maramureş, în dimineaţa primei zile de Paște, se începe cu sosirea copiilor la casele prietenilor şi vecinilor pentru a vesti Învierea Domnului, precizează valizacucălătorii.ro.

Fiecare gazdă oferă micuţilor câte un ou roşu. Pentru a alunga discordia, prima persoană care intră în casă trebuie să fie un bărbat.

În Transilvania există obiceiul stropitului, preluat de la vecinii unguri. Acesta presupune că băieţii, îmbrăcaţi în haine tradiţionale, să meargă în familiile în care există cel puţin o fată, pe care o udă cu parfum. În schimbul acestui serviciu, fetele le oferă băieţilor ceva de băut.

În Ţara Moţilor, toaca din biserică e dusă la cimitir, unde este păzită de nişte feciori straşnici. Dacă nu vor fi capabili să o păzească aşa cum trebuie, vor trebui să fie gazdele unei mese îmbelşugate.

Dacă, însă, cei responsabili cu furatul nu reuşesc să îşi ducă planul la capăt, ei vor fi cei care vor pune bucate pe masă.

În Bucovina, în dimineaţa Paştelui se ia un castron cu apă, pe fundul căruia se aruncă mai multe monede, alături de un ou alb şi unul roşu. Copiii trebuie să îşi spele faţa cu apă şi să îşi atingă obrajii cu ouăle, pentru a avea un an bogat.

În Banat, mâncarea de la micul dejun din ziua de Paște se tămâie, apoi fiecare membru al familiei primeşte vin şi pâine sfinţită, urmată de un adevărat festin ce constă în ciolan de porc fiert, ouă albe şi friptură de miel.

În Sibiu există un obicei de origine germană. Se ia un arbust mic şi se împodobeşte cu ouă vopsite şi alte ornamente pascale şi trebuie pus la vedere.

În Argeş, Paştele înseamnă şi covrigi de ou, numiţi aşa pentru că se prepară cu foarte multe ouă. Aici nu se face pască.

45

Загрузка...