Recep Tayyip Erdogan și Papa Francisc

Papa de la Roma se aliniază poziției lui Erdogan, împotriva SUA

400
(reînnoit 17:00 05.02.2018)
Papa Francisc și Erdogan au enunțat o poziție comună în problema statutului Ierusalimului și au condamnat poziția SUA

BUCUREȘTI, 5 feb — Sputnik. Papa de la Roma, Francisc și președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan au condamnat, în urma unei discuții, decizia SUA de a recunoaște Ierusalimul drept capitală a Israelului și s-au pronunțat pentru păstrarea statutului actual al orașului, a transmis luni agenția Anadolu, cu referire la administrația președintelui turc.

Pozițiile au fost enunțate în cadrul unei vizite oficiale a lui Erdogan la Vatican. Se menționează că aceasta este prima vizită a unui șef al statului turc în Statul Pontifical din 1959. Papa Francisc a mai avut anterior o întâlnire cu Erdogan în noiembrie 2014, în timpul unei călătorii în Turcia.

Potrivit agențieicitate, părțile au subliniat gravitatea refuzului SUA de a realiza deciziile legate de Ierusalim și iminența unor urmări negative ale politicii Washingtonului. Cei doi au subliniat de asemenea necesitatea păstrării statului actual al Ierusalimului, în conformitate cu rezoluțiile ONU și normele dreptului internaționale.

Papa de la Roma și președintele Turciei au atins și subiectul combaterii xenofobiei și islamofobiei, subliniind inadmisibilitatea asocierii terorismului cu orice religie. În același timp, Francisc și Erdogan au căzut de acord asupra necesității abținerii de la declarații care ar pune un semn de egalitate între islam și terorism.

În luna decembrie a anului trecut, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat despre recunoașterea Ierusalimului drept capitală a Israelului și despre intenția de a muta ambasada americană, care se află la Tel Aviv. Decizia liderului american a provocat ciocniri violente ale palestinienilor cu forțele de ordine israeliene și acțiuni de protest în lumea arabă.

400
Tagurile:
lumea arabă, recunoaștere, președinte, Întrevedere, Donald Trump, Recep Tayyip Erdogan, Papa Francisc, Ierusalim, Israel, SUA, Turcia, Vatican
Тема:
SUA au recunoscut Ierusalimul drept capitală a Israelului (49)
Tematic
O gară din Ierusalim va purta numele lui Donald Trump
România, printre statele care negociază mutarea ambasadei la Ierusalim?
După SUA, o a doua țară recunoaște Ierusalimul drept capitală a Israelului
De ce Dragnea vrea să mute ambasada României la Ierusalim?
Turcia vrea să-și deschidă o ambasadă în Palestina și Ierusalimul de Est
Proteste împotriva statutului de capitală israeliană a Ierusalimului LIVE
Erdogan a cerut recunoașterea Ierusalimului drept capitala Palestinei
Decizia lui Trump privind Ierusalimul: reacţia lumii arabe
Reacția Moscovei la anunțul lui Trump legat de statutul Ierusalimului
Trump, după decizia asupra Ierusalimul, persoană nedorită în Marea Britanie?
Ierusalim: Liderul Hamas cheamă la o "nouă intifadă" după anunțul lui Trump
Catedrala Sfânta Sofie

Senator rus, despre transformarea catedralei Sfintei Sofia într-o moschee

126
(reînnoit 17:38 10.07.2020)
Transformarea catedralei Sfintei Sofia într-o moschee ar putea provoca probleme politice serioase pentru președintele turc Erdogan, consideră senatorul rus, Oleg Morozov.

BUCUREȘTI, 10 iul – Sputnik. Transformarea catedralei Sfintei Sofia (Ayasofya) într-o moschee ar putea provoca probleme politice serioase președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat agenției RIA Novosti senatorul rus Oleg Morozov.

“Ceea ce se face astăzi, rupe țesutul religios din Turcia și din lume. Nu există nicio explicații, nicio justificare. În rezultate, se intensifică conflictele religioase. Erdogan poate câștiga o partidă concretă, însă să piardă meciul politic. Situația va deveni foarte proastă. Sunt foarte puține avantaje, iar dezavantajele sunt evidente”, a declarat Morozov.

El a menționat că decizia luată în 1934 de către fondatorul statului modern turc, Mustafa Kemal Atatürk, de transformare a catedralei Sfintei Sofia dintr-o moschee, într-un muzeu a fost „cu totul firească”.

“El considera că nu poate exista o decizie care ar aranja toate confesiunile și a avut dreptate”, a spus parlamentarul rus.

Mai devreme, Consiliul de Stat al Turciei a anulat decizia din anul 1934, care prevedea transformarea Ayasofya într-un muzeu.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat anterior că așteaptă decizia Consiliului de Stat cu privire la o eventuală schimbare a statutului catedralei Sfintei Sofia și transformarea acestuia dintr-un muzeu într-o moschee, urmând să procedeze în dependență de această decizie.

Ministrul Afacerilor Externe al Turciei, Mevlüt Çavuşoğlu, declarase anterior că țara lui este în drept să schimbe statutul catedralei, transformând-o într-o moschee, fără a lua în considerație opinia altor state.

Catedrala Sfânta Sofia a fost construită de împăratul bizantin Iustinian, fiind deschisă pe 27 decembrie 537. Peste o mie de ani catedrala a fost cea mai mare din lumea creștină. După cucerirea Constantinopolului de către otomani și căderea Imperiului Bizantin în 1453, lăcașul a fost transformat într-o moschee, însă în 1934, prin decretul fondatorul statului modern turc, Mustafa Kemal Atatürk, clădirii i-a fost atribuit statutul de muzeu, fiind inclusă în lista patrimoniul mondial al UNESCO.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

126
Tagurile:
Turcia
Tematic
Oficial: Catedrala Sfânta Sofia nu mai este un muzeu
Patriarhia Română vrea ca Sfânta Sofia din Constantinopol să rămână muzeu

Загрузка...
Президент Турции Реджеп Тайип Эрдоган махает рукой, выступая перед депутатами своей правящей Партии справедливости и развития (ПСР) в парламенте в Анкаре

Ultima oră: Erdogan a semnat ordinul de transformare a Sfintei Sofia într-o moschee

297
(reînnoit 17:39 10.07.2020)
Recep Erdogan a semnat decretul de transformare a catedralei Sfintei Sofia într-o moschee, după ce Consiliul de Stat din Turcia a anulat statutul de muzeu al clădirii.

BUCUREȘTI, 10 iul - Sputnik. Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat că a semnat un decret prin care catedrala Sfânta Sofia este transformată într-o moschee.

“Decizie: a se transmite în Ayasofya  gestiunea Diyanet (Președinția pentru Afaceri Religioase) și a se deschide pentru săvârșirea serviciilor religioase”, se menționează în decret.

Reamintim că astăzi Consiliul de Stat al Turciei a decis să anuleze ordinul din anul 1934 al fondatorului statului modern turc, Kemal Ataturk, prin care lăcașul era transformat într-un muzeu.

Catedrala Sfânta Sofia a fost construită de împăratul bizantin Iustinian, fiind deschisă pe 27 decembrie 537. Peste o mie de ani catedrala a fost cea mai mare din lumea creștină. După cucerirea Constantinopolului de către otomani și căderea Imperiului Bizantin în 1453, lăcașul a fost transformat într-o moschee, însă în 1934, prin decretul fondatorul statului modern turc, Mustafa Kemal Atatürk, clădirii i-a fost atribuit statutul de muzeu, fiind inclusă în lista patrimoniul mondial al UNESCO.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

297
Tagurile:
Turcia, moschee, Tayyp Erdogan

Загрузка...

RT, interzis: Cum și-a pierdut Vestul abilitatea de a lupta împotriva Rusiei

0
(reînnoit 19:03 10.07.2020)
Occidentul s-a obișnuit cu idea că orice aberație poate servi în calitate de argument pentru luarea unor decizii împotriva oponenților lor geopolitici.

MOSCOVA, 10 iul – Sputnik, Irina Alksnis. Lituania a interzis transmisiunea pe teritoriul țării a cinci posturi de televiziune RT. Acest lucru s-a întâmplat peste o săptămână după ce o acțiune similară au întreprins autoritățile din Letonia. Următoarea ar fi Estonia, al cărei ministrul al Afacerilor Externe nu a exclus că țara ar putea lua o decizie similară.

Șansele ca Tallinnul să adopte o poziție diferită în această problemă sunt minore: din perspectiva consensului antirusesc tradițional al celor trei “tigri baltici” și luând în considerație faptul că anume autoritățile Estoniei și-au manifestat cel mai mare zel și consecvență în împiedicarea activității agenției Sputnik în republică. Este cunoscut faptul că, pentru obținerea rezultatului dorit, aceștia au declanșat o adevărată campanie de intimidare și hărțuire a angajaților, amenințându-i cu dosare penale.

Însă, în toată această poveste, cel mai mare interes îl prezintă justificarea oficială a deciziei Vilniusului. E vorba de acea motivație prin care se afirmă că RT este controlat de Dmitri Kisiliov, persoană vizată de sancțiunile Occidentului, fapt care, chipurile, ar fi constituit un motiv pentru întreprinderea unor măsuri împotriva instituției „care i-ar aparține”.

Problema nu este doar în faptul că această afirmație nu corespunde realității, ocazie pentru care autoritățile au fost vizate de comentarii ironice, autorii cărora au amintit că RT nu are nicio tangență cu structurile AIP “Rossiya Segodnya”, care într-adevăr sunt conduse de Dmitri Kisiliov.

Mai important este faptul că astfel de cazuri s-au întâmplat și anterior: acum o săptămână, Consiliul Național al Letoniei pentru presă a motivat interzicerea transmisiunii RT prin faptul că posturile de televiziune se află “sub controlul și supravegherea personală” a lui Dmitri Kiseliov. Atunci Margarita Simonyan și MAE al Rusiei au criticat această dovadă de neprofesionalism a instituțiilor oficiale letone, care și-au justificat decizia prin niște argumente delirante.

În acele momente situația putea fi explicată printr-un accident sau o eroare comisă de niște executori iresponsabili: în cele din urmă, niciun sistem nu duce lipsă de diletanți și sinecuriști. Într-o astfel de situație statului îi este neplăcut să bată în retragere, chiar dacă a fost compromis de propriii lui demnitari.

Însă repetarea situației în Lituania ne convinge că nu a fost și nu este vorba de o eroare. E o poziție conștientă a autorităților Letoniei și Lituaniei, care operează cu principiul “va trece și așa”.

E clar că interzicerea transmisiunii RT este o decizie pur politică. Însă de ce nu s-au complicat să aducă niște argumente juridice mult mai “curate”? Desigur, ar fi putut s-o facă. Însă în acest caz trebuiau să depună mai multe eforturi, să încordeze instituțiile abilitate, în căutarea unor lacune legislative.

Cândva, anume această trăsătură, recurgerea la șiretlicuri juridice pentru crearea unei aparențe a corectitudinii în deciziile luate, reprezenta unul dintre atuurile democrației occidentale. Acest aspect contrasta puternic cu alte sisteme politice, care nu se complicau cu respectarea unor proceduri formale.

Însă de atunci s-a scurs ceva timp. În problema interzicerii difuzării RT republicile baltice au preferat o altă cale, bătătorită în ultimii ani de alte țări, mult mai puternice.

Pentru americani fluturarea unui tub cu un praf necunoscut a substituit căutarea unor motive reale, prin care și-ar justifica în fața comunității internaționale invazia Irakului. Britanicii au organizat un adevărat show în jurul otrăvirii celor doi Scripal, fără a fi deranjați de „petele albe” din dosar, pe care le poate observa orice persoană mai atentă. Olanda, care și-a transformat justiția într-un brand național, a organizat la audierile în dosarul MH17 niște “acrobații” juridice, încât încetează să mai surprindă pe cineva.

Astfel de exemple, în raport cu Rusia, dar și cu China, Iran, Venezuela și alte “state-proscrise”, au devenit atât de multe, încât s-au transformat din niște excepții într-o normalitate. Pe acest fundal poziția autorităților lituaniene și letone în cazul interzicerii transmisiunii RT se încadrează organic: de ce s-ar încorda dacă o pot face fără a depune eforturi, fiind suficient să arunce o aberație în calitate de argumentare oficială?

Toate aceste mișcări au o anumită logică: publicul cu viziuni antirusești va fi mulțumit de explicația despre „Kiseliov care controlează RT” (exact așa cum a fost în cazul mesajelor “Putin l-a otrăvit pe Skripal” sau “Kremlinul a doborât Boeingul deasupra Donbasului”), iar pentru Rusia și forțele care o simpatizează Occidentul nu consideră necesar să irosească resurse, fiind convins că misiunea de a o convinge sau atrage de partea lui este zădarnică.

Inițial, o astfel de abordare (de mântuială) a fost generată de existența unui monopol informațional, politic, ideologic și chiar moral al Occidentului. Anume datorită lui, la un moment dat, Vestul a considerat inutilă orice elaborare atentă și profesionistă a politicii, inclusiv în raport cu concurenții lui. Prin urmare, nici nu a observat cum a pierdut acest monopol, din cauza slăbirii competenței și a unei ignoranțe, în convingerea că totul va merge și așa.

Acum situația a intrat într-o nouă fază. Astăzi aceleași forțe cred că nu are niciun rost să lucrezi calitativ și să depui niște eforturi calificate pentru că ai lor oricum vor accepta, iar oponentul oricum nu poate fi convins.

Cel mai mult ne surprinde convingerea lor (iar decizia proaspătă a balticilor în privința RT confirmă această presupune) că o astfel de abordare profesionistă, iar mai exact – o lipsă crasă de profesionalism, le va duce o victoria ideologică și geopolitică asupra Rusiei.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Rusia, RT
Tematic
RT, cel mai popular canal de știri din YouTube: 10 miliarde de vizualizări
Simonian, despre refuzul Londrei de a acredita Sputnik și RT
RT a realizat un film VR, dedicat eliberării Auschwitz
Discriminarea Sputnik și RT încalcă angajamentele asumate în cadrul OSCE – Lavrov
RT l-a ironizat pe Navalnyi care susține că „nimeni nu urmărește acest post TV”
Un reporter RT, grav rănit în Siria
RT lansează cursuri online de jurnalism

Загрузка...