Biserica

Studiu: românii vor o Rusie mai puternică pentru a face față războiului cu Vestul

1064
(reînnoit 14:07 16.08.2018)
Mai mult de jumătate de români consideră că este nevoie de o Rusie mai puternică, iar 68 la sută din români consideră că se află într-un război de valori cu Occidentul

BUCUREȘTI, 11 mai — Sputnik. Aproximativ 52 la sută dintre români consideră că este nevoie de o Rusie puternică pentru a contrabalansa influența Occidentului, se arată în datele studiu "Credința religioasă și apartenența națională în Europa Centrală și de Est" efectuat de organizația americană PEW Research.

Totodată, 65 la sută dintre români consideră că Rusia are obligația de a proteja creștinii ortodocșii din întreaga lume. De aceeași opinie sunt 63 la sută din respondenții din Republica Moldova.

În același timp, 68 la sută din români sunt de acord cu afirmația că există un război de valori cu occidentul. În Republica Moldova de aceeași părere sunt 71 la sută din respondenți, în timp ce în Rusia — 91 la sută.

Cu toate acestea, cât nu ar părea de paradoxal, 82 la sută din respondenți români consideră că este în interesul României să colaboreze strâns cu SUA și restul lumii occidentale. În același timp, studiul menționează că majoritatea țărilor ortodoxe populația se orientează spre Federația Rusă, excepție făcând Ucraina și România, țări în care se orientează mai curând spre SUA. Cu alte cuvinte, din punct de vedere cultural-religios românii tind să privească spre Rusia, însă din punct de vedere politic — spre Occident.

Dintre țările ortodoxe, România se arată a fi cea mai religioasă populație: 21 la sută din credincioși au declarat că frecventează săptămânal slujbele religioase, spre deosebire de georgieni și greci (17 la sută), moldoveni (13 la sută), belaruși și ucraineni (12 la sută), ruși și sârbi (6 la sută).

Chiar dacă frecventează mai rar biserica, moldovenii sunt primul în topul țărilor ortodoxe care se roagă cel mai des — 48 la sută din respondenți au declarat că se roagă zilnic. În România această cifră este de 44 la sută, iar în Rusia — 17 la sută. Dacă e să comparăm aceste cifre cu cele din SUA, americanii par a fi ceva mai religioși: 55 la sută din respondenți americani au declarat că se roagă în fiecare zi.

În ceea ce privește credința în Dumnezeu, primul loc în top îl ocupă Georgia cu 99 la sută, fiind urmată de Armenia, Moldova, România — cu câte 95 la sută.

Identitatea națională, morală și rolul femeii

Studiul indică și o legătură strânsă între identitatea religioasă și cea națională: 74 la sută din români consideră că ortodoxia este un element esențial pentru a fi un român adevărat. O poziție similară o au 82 la sută din armeni, 81 la sută din georgieni, 78 la sută din sârbi, 66 la sută din bulgari, 63 la sută din moldoveni, 57 din ruși și 51 la sută din ucraineni.

La capitolul percepției propriei culturi în raport cu alții, 66 la sută din români au căzut de acord cu afirmația că "poporul nostru nu este perfect, însă cultura noastră este superioară tuturor celorlalte". De o poziție ceva mai radicală se mențin grecii — 89 la sută, georgienii — 85 la sută, armenii — 84 la sută, bulgarii — 69 la sută. Ceva mai modești sunt moldovenii — 50 la sută, belarușii — 42 la sută și ucrainenii — 41 la sută.

În ceea ce privește atitudinea față de homosexuali, 91 la sută din respondenți din Moldova au declarat că un astfel de comportament este condamnabil moral. În Rusia de aceeași părere sunt 85 la sută din respondenți, iar în România — 82 la sută.

În același timp, în spațiul ortodox se menționează o fidelitate față de rolul tradițional al femeii în societate: 72 la sută din români consideră că femeia trebuie să fie supusă bărbatului. De aceeași părere sunt 46 la sută din moldoveni și 36 la sută din respondenții ruși.

Statul și religia: susținere pentru biserică și predispoziții spre dictatură

Cifrele mai arată că 46 la sută din români consideră că statul trebuie să susțină și să protejeze valorile religioase, în timp ce în Rusia de aceeași poziție sunt 42 la sută din respondenți.

O bună parte a moldovenilor (68 la sută) consideră că Biserica trebuie să fie finanțată din banii publici. De aceeași părere sunt 58 la sută din români și 50 la sută din ruși.

Georgia, Rusia, Armenia și Moldova se arată cele mai dispuse spre un regim autoritar: 58 la sută din ruși, 57 la sută din georgieni, 38 la sută din armeni și 36 la sută din moldoveni au declarat că simt o simpatie mai mare față de figura lui Stalin, decât față de Gorbaciov. O poziție diametral opusă o au românii: cea mai mare parte — 47 la sută tind să privească cu mai multă simpatie pe Gorbaciov, în timp ce Stalin este privit favorabil de 29 la sută din români. Cu toate acestea, cifra depășește pe cea a Belarusul (26 la sută din belaruși se asociază mai curând cu figura lui Stalin).

În ceea ce privește modelul de guvernare, dintre popoarele majoritar ortodoxe, cei mai predispuși spre dictatură sunt moldovenii — 44 la sută au declarat că preferă mai curând un regim nedemocratic. O poziție similară și-au exprimat 41 la sută din ruși și 28 la sută din români.

Autorii ajung la concluzia că religia devine un factor tot mai prezent în spațiul post-sovietic și Europa Centrală și de Vest, devenind un element fundamental al conștiinței naționale.

Studiul a fost efectuat între anii 2015-2016, fiind intervievate peste 25 mii de persoane din Armenia, Belarus, Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, Ungaria, Grecia, Georgia, Letonia, Lituania, Moldova, Polonia, Rusia, România, Serbia, Ucraina, Croația, Cehia și Estonia. În România studiul a fost realizat de Ipsos (în perioada 1 iulie — 18 octombrie 2015, pe un eșantion de 1361 persoane), iar în Republica Moldova (în perioada de 4 iulie —2 august, pe un eșantion de 1841 de persoane) și Rusia (1-31 iulie 2015, pe un eșantion de 2471 persoane) de către CESSI.

1064
Tagurile:
PEW Research, Europa de Est, Studiu, Religie, Rusia, Republica Moldova, România
Тема:
Relațiile româno-ruse (254)
Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie

ÎPS Teodosie, ferm: ce spune referitor la închiderea bisericilor

168
Arhiepiscopul Tomisului susține că închiderea bisericilor a fost o decizie care a adus multă supărare și suferință în rândul credincioșilor și a declarat că, pe viitor, nu va mai permite o asemenea măsură.

BUCUREȘTI, 13 ian – Sputnik. Înalt Prea Sfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, spune că el și-a făcut numai datoria de păstor, că a ținut slujbele și că i-a încurajat pe credincioși.

”Toţi au dobândit un optimism, o încredere în Dumnezeu în această perioadă în care s-a semănat prea multă panică şi prea multă frică. Întrece ca gravă în boală virusul. Omul fricos este un om bolnav”, a spus Arhiepiscopul Tomisului.

Acesta a adăugat că mai mulți credincioși s-au plâns că statul a indus panica în populație și că oamenii au suferit foarte mult că nu au avut Paști, nu au avut Săptămâna Patimilor.

ÎPS Teodosie a subliniat că este în dialog cu zeci de mii de credincioși și că biserica nu trebuia să se închidă, mai ales că nu există așa mare răspândire a bolii.

De asemenea, Arhiepiscopul Tomisului a declarat că autorităţile nu au consultat biserica în momentul în care s-a decis înterzicerea oficierii slujbelor şi că au acţionat autoritar.

El spune că nu a înțeles logica închiderii bisericii, pentru că biserica are o autonomie a ei. Mai mult, este locul cel mai prielnic unde, în Sfântul Altar, este lipsit de orice virus, iar acolo ”e locul unde trebuie să ne concentrăm și să învingem virusul”.

De asemenea, Arhiepiscopul Tomisului a precizat că împărtășania este mai puternică decât orice vaccin.

”Încrederea oamenilor în lupta pentru sănătate prin credinţă, să ştiţi că face foarte mult. Mulţi au căzut în pesimism, au fost şi sinucideri între oameni, dar nu s-au popularizat. Din diasporă, foarte mulţi m-au încurajat să le fac slujbe şi le-am făcut şi stau în dialog cu dânşii”, a mai spus ÎPS Teodosie, potrivit antena3.ro.

Referitor la plângerea penală depusă pe numele său după slujba de Bobotează, când mii de oameni au participat la sfințirea apelor, înaltul ierarh a declarat că nu știe cine se află în spatele acțiunii.

Mai exact, că nu știe cine a depus această plângere și că slujba de Bobotează a decurs foarte bine. Totuși, a punctat că nu are emoții, pentru că a făcut ce trebuie să facă biserica în cultul ei.

În situația în care autoritățile vor decide din nou închiderea bisericilor, ÎPS Teodosie spune că nu va permite să se închidă vreo biserică în eparhia sa și că drepturile omului spun că Biserica își rânduiește prin regulile sale și statutul său de Biserică autonomă este recunoscut și de Constituție.

Vaccinarea, experiment

 Referitor la vaccinarea anti COVID-19, ÎPS Teodosie spune că sunt multe frici de vaccin, pentru că în toate țările s-au produs efecte grave la unele persoane, că există o reținere și că nu poate fi nimeni obligat.

”Până în toamnă se vor mai lămuri lucrurile prin acest experiment care se face cu cei ce se vaccinează acum şi vor fi mai lămurite efectele vaccinului. Trebuie să se mobilizeze medicii, pentru că nu toţi sunt de acord. Dacă medicii nu sunt în unanimitate de acord, ce să înţeleg? Campania de vaccinare este un experiment”, a spus ÎPS Teodosie.

Acesta a adăugat că nu s-a putut urmări, specialiştii spun că orice vaccin trebuie să aibă o marjă de experimentare până la un an.

”Şi atunci noi să negăm asta, să facem că nu înţelegem?”, a adăugat IPS Teodosie. 

168
Tagurile:
Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie
Tematic
ÎPS Teodosie – mesajul zilei pentru români și… autorități!
Jandarmeria îl contrazice pe ÎPS Teodosie
ÎPS Teodosie îi dă lui Orban cea mai dură lecție posibilă!
ÎPS Teodosie, opinie fermă despre vaccinare!
ÎPS Teodosie așteaptă 10.000 de credincioși de Bobotează

Загрузка...
Митрополит Минский и Слуцкий Филарет

A murit mitropolitul Filaret al Belarusului

64
(reînnoit 15:48 12.01.2021)
Mitropolitul Filaret al Belarusului a decedat la o vârstă de 86 de ani. Anterior fusese testat pozitiv cu COVID-19.

BUCUREȘTI, 12 ian – Sputnik. Mitropolitul Filaret, exarhul patriarhal de onoare al întregului Belarus a decedat la vârsta de 86 de ani, anunță eparhia belarusă.

Patriarhul Kiril
© Sputnik / Валерий Мельников

Pe 15 decembrie, mitropolitul Filaret a fost spitalizat. A doua zi, acesta a fost testat pozitiv pentru COVID-19. Întâistătătorul a fost tratat în unul din spitalele din Minsk, iar conducerea nu a făcut publice informații despre starea mitropolitului. Reprezentanții exarhatului belarus au declarat că în toată această perioadă Filaret se afla în secția de reanimare.

“Pe 12 ianuarie 2021, la cei 86 de ani, a plecat la Domnul, Înaltpresfințitul mitropolit Filaret (Vahromeev), Exarh Patriarhal de Onoare a întregului Belarus”, informează Sputnik, cu referință la Biserica Ortodoxă din Belarus (BOB).

BOB a îndemnat clerul și credincioșii să se roage pentru sufletul răposatului mitropolit Filaret.

E renăscut viața din eparhie

Mitropolitul Filaret (în lume, Kirill Varfolomeevici Vahromeev) s-a născut pe 21 martie 1935, la Moscova, în familia unor funcționari, iar bunelul provenea dintr-o familie de dvoreni.

Absolvind școala, viitorul Întâistătătorul Bisericii Belaruse Ortodoxe s-a înscris la Seminarul Teologic de la Moscova, apoi la Academia Teologică. S-a călugărit în 1957.

A ajuns în fruntea mitropoliei din Belarus în octombrie 1978, devenind Exarh Patriarhal al Europei de Vest. În aprilie 1981, a fost numit în funcția de șef al Secției Relații Externe al Patriarhiei Moscovei. Pe 16 octombrie 1989, mitropolitul Filaret a fost numit Exarh Patriarhal al Întregului Belarus.

Mitropolitul de Minsk și Sluțk a păstorit BOB peste 20 de ani (din 31 ianuarie 1990, până pe 25 decembrie 2013). A fost pensionat în legătură cu atingerea vârstei de pensionare, la 75 de ani. Solicitarea de retragere a fost aprobată de Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse de la Moscova.

În anii în care a păstorit în Belarus a fost renăscută viața eparhială – când a venit în fruntea BOB, în țară exista doar o singură eparhie ortodoxă, iar în timpul lui numărul lor a crescut până la zece. Au fost reconstruite și renăscute sute de lăcașuri. Totodată, mitropolitul Filaret a intrat în istorie prin semnarea unei înțelegeri de cooperare între stat și BOB în 2003. În perioada lui a avut loc prima vizită în Belarus a Patriarhului rus Alexei al II-lea.

Unul din cei mai respectați arhipăstori

A fost decorat cu cele mai înalte distincții laice și bisericești. În 2002 mitropolitul a devenit “Cetățean de onoare al orașului Minsk”, iar în 2006 i-a fost oferit titlul de “Erou al Belarului”.

Autoritățile bisericești și laice menționează aportul lui personal la renașterea duhovnicească a societății belaruse, la dezvoltarea relațiilor dintre Biserică și Stat, la cultivarea în oameni a compasiunii și a valorilro creștine, la refacerea bisericilor și catedralelor.

Mitropolitul Filaret era iubit foarte mult de credincioși, era considerat unul din cei mai apreciați și respectați arhipăstori belaruși. Oamenii care l-au cunoscut personal spun că era o persoană subtilă, cu o educație laică și teologică excepționată, un cunoscător de muzică și artă bisericească. Nu e un secret că o bună parte din funcționari de rang înaltă, oameni de cultură și artă în considerau un duhovnic personal.

64

Загрузка...
Elevi

Romaniuc: “Numirile din pixul inspectorului general, eliminate”

14
Fostul inspector școlar general susține că, în urma discuțiilor purtate cu profesori, cu părinți și cu elevi, în legătură cu numirea directorilor, după ce li s-au încheiat mandatelor, a ajuns la câteva concluzii. Care sunt acestea.

BUCUREȘTI, 17 ian – Sputnik. Liliana Romaniuc, fost inspector școlar general și o voce importantă în mediul educațional prezintă câteva concluzii referitoare la numirea directorilor de școli după încheierea mandatelor. Aceste concluzii sunt rezultatul discuțiilor purtate cu profesori, părinți și elevi.

”Numirile din pixul inspectorului general trebuie eliminate cât mai repede posibil. Am auzit despre situații în care inspectorul general nu s-a consultat nici măcar cu adjuncții”, scrie Liliana Romaniuc.

Aceasta susține că Legea educației, din ianuarie 2011, prevedea foarte clar ce se întâmplă la finalizarea mandatului directorului: Consiliul de Administrație numește persoana care va ocupa funcția de director, până la organizarea concursului.

De asemenea, concursul pentru ocuparea funcției de director trebuie să fie organizat la nivelul școlii, de către Consiliul de Administrație - entitatea care cuprinde reprezentanții tuturor beneficiarilor direcți sau indirecți ai educației: elevi, părinți, comunitate locală, profesori. În opinia Lilianei Romaniuc, procesul trebuie să fie mai mult decât un concurs...

”Nu știu când vom ajunge la această decizie, dar e bine să începem să ne pregătim pentru ea. Asta și pentru că directorii și profesorii spun că își doresc autonomia școlilor, și e bine ca școlile să aibă autonomie”, a adăugat fostul inspector școlar general.

O altă concluzie se referă la reformarea sau transformarea din temelii a CNEME - Corpul Național al Experților în Management Educațional.

Directorii unităților de învățământ au nevoie de formare consistentă pentru a ajunge în această entitate profesională.

Romaniuc a făcut o paralelă cu Corpul Experților Contabili, structură profesională în care se intră foarte greu. Este, de asemenea, o structură cu un grad înalt de competență.

În opinia expertului, cam așa ceva ar trebui să avem și pentru directorii de școli;

Profesionalizarea managementului școlilor și reformarea/transformarea inspectoratelor sunt provocări mari, dar care, dacă sunt depășite, pot contribui la îmbunătățirea calității școlilor noastre, mai este de părere Liliana Romaniuc.

Fostul inspector școlar general și-a exprimat încrederea că se poate ajunge la acest deziderat cu răbdare, înțelepciune, profesionalism, decizii transparente, fundamentate pe studii și cu implicarea specialiștilor din educație.

”Ce a fost și ce este știm, important este să începem să privim către alte abordări. Nu peste noapte și nu fără resurse!”, a punctat Romaniuc.

Fostul inspector școlar general a reluat o idee enunțată anterior potrivit căreia un director nu trebuie să aibă mai mult de două mandate la aceeași unitate de învățământ.

14
Tagurile:
Școala

Загрузка...