Musulmani

Danemarca: imigranții trebuie sărbătorească Crăciunul ca devină danezi

147
Partidul Popular Danez consideră că imigranții trebuie să participe la sărbătorile creștine și să viziteze biserica în cazul în care doresc să devină danezi

CHIȘINĂU, 17 — feb — Sputnik. Partidul Popular Danez le cere imigranților să participe la sărbătorile creștine, cum ar fi Crăciunul și Paștele, dacă doresc să se identifice drept "danezi", scrie publicația The Local.

"Să meargă la biserică", a declarat purtătorul de cuvânt al formațiunii, Martin Henriksen, adăugând că "cel puţin faptul că vor merge la biserică îi va direcţiona pe noii sosiţi pe calea cea dreaptă".

Îndemnul vine la o săptămână după ce în parlamentul Danemarcei au început dezbateri privind definirea identității daneze.

Henriksen a spus că, în opinia lui, participarea la sărbătorile creștine va ajuta imigranții din Danemarca să înțeleagă cultura majoritară a țării.

"Pentru a face acest lucru trebuie să înțelegeți ce înseamnă creștinismul pentru poporul danez", argumentează el, adăugând că "trebuie să vă implicați în această parte a bagajului nostru cultural pentru a experimenta acele lucruri de care e atașată majoritatea populației noastre, prin ritualuri și tradiții comune".

Acest lucru, argumentează el, presupune participarea la sărbătorile creștine cum ar fi Paștele sau Crăciunul și vizitarea bisericii daneze.

"Ne putem imagina că ați putea apărea într-o biserică de Paşti, fie și numai pentru a vedea cum se desfășoară slujba", a spus el.

Sugestia Partidului Popular Danez a fost criticată dur de celelalte partide. Purtătorul de cuvânt al Alianței Liberalilor, Laura Lindahl, a declarat că tentativa de a lega identitatea națională de religie este una "nedaneză".

Partidul Popular Danez este a doua formațiune politică ca pondere în Danemarca, reușind să acumuleze în urma alegerilor generale din 2015 peste 21 la sută din voturile alegătorilor danezi.

147
Tagurile:
identitatea națională, Danez, Paște, Biserică, Crăciun, Creștinism, Imigranți, Religie, Martin Henriksen, Danemarca
Тема:
Criza refugiaților (90)
Tematic
Sondaj: peste 70 la sută din germani vor revizuirea politicii migraționiste
Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie

ÎPS Teodosie, ferm: ce spune referitor la închiderea bisericilor

168
Arhiepiscopul Tomisului susține că închiderea bisericilor a fost o decizie care a adus multă supărare și suferință în rândul credincioșilor și a declarat că, pe viitor, nu va mai permite o asemenea măsură.

BUCUREȘTI, 13 ian – Sputnik. Înalt Prea Sfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, spune că el și-a făcut numai datoria de păstor, că a ținut slujbele și că i-a încurajat pe credincioși.

”Toţi au dobândit un optimism, o încredere în Dumnezeu în această perioadă în care s-a semănat prea multă panică şi prea multă frică. Întrece ca gravă în boală virusul. Omul fricos este un om bolnav”, a spus Arhiepiscopul Tomisului.

Acesta a adăugat că mai mulți credincioși s-au plâns că statul a indus panica în populație și că oamenii au suferit foarte mult că nu au avut Paști, nu au avut Săptămâna Patimilor.

ÎPS Teodosie a subliniat că este în dialog cu zeci de mii de credincioși și că biserica nu trebuia să se închidă, mai ales că nu există așa mare răspândire a bolii.

De asemenea, Arhiepiscopul Tomisului a declarat că autorităţile nu au consultat biserica în momentul în care s-a decis înterzicerea oficierii slujbelor şi că au acţionat autoritar.

El spune că nu a înțeles logica închiderii bisericii, pentru că biserica are o autonomie a ei. Mai mult, este locul cel mai prielnic unde, în Sfântul Altar, este lipsit de orice virus, iar acolo ”e locul unde trebuie să ne concentrăm și să învingem virusul”.

De asemenea, Arhiepiscopul Tomisului a precizat că împărtășania este mai puternică decât orice vaccin.

”Încrederea oamenilor în lupta pentru sănătate prin credinţă, să ştiţi că face foarte mult. Mulţi au căzut în pesimism, au fost şi sinucideri între oameni, dar nu s-au popularizat. Din diasporă, foarte mulţi m-au încurajat să le fac slujbe şi le-am făcut şi stau în dialog cu dânşii”, a mai spus ÎPS Teodosie, potrivit antena3.ro.

Referitor la plângerea penală depusă pe numele său după slujba de Bobotează, când mii de oameni au participat la sfințirea apelor, înaltul ierarh a declarat că nu știe cine se află în spatele acțiunii.

Mai exact, că nu știe cine a depus această plângere și că slujba de Bobotează a decurs foarte bine. Totuși, a punctat că nu are emoții, pentru că a făcut ce trebuie să facă biserica în cultul ei.

În situația în care autoritățile vor decide din nou închiderea bisericilor, ÎPS Teodosie spune că nu va permite să se închidă vreo biserică în eparhia sa și că drepturile omului spun că Biserica își rânduiește prin regulile sale și statutul său de Biserică autonomă este recunoscut și de Constituție.

Vaccinarea, experiment

 Referitor la vaccinarea anti COVID-19, ÎPS Teodosie spune că sunt multe frici de vaccin, pentru că în toate țările s-au produs efecte grave la unele persoane, că există o reținere și că nu poate fi nimeni obligat.

”Până în toamnă se vor mai lămuri lucrurile prin acest experiment care se face cu cei ce se vaccinează acum şi vor fi mai lămurite efectele vaccinului. Trebuie să se mobilizeze medicii, pentru că nu toţi sunt de acord. Dacă medicii nu sunt în unanimitate de acord, ce să înţeleg? Campania de vaccinare este un experiment”, a spus ÎPS Teodosie.

Acesta a adăugat că nu s-a putut urmări, specialiştii spun că orice vaccin trebuie să aibă o marjă de experimentare până la un an.

”Şi atunci noi să negăm asta, să facem că nu înţelegem?”, a adăugat IPS Teodosie. 

168
Tagurile:
Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie
Tematic
ÎPS Teodosie – mesajul zilei pentru români și… autorități!
Jandarmeria îl contrazice pe ÎPS Teodosie
ÎPS Teodosie îi dă lui Orban cea mai dură lecție posibilă!
ÎPS Teodosie, opinie fermă despre vaccinare!
ÎPS Teodosie așteaptă 10.000 de credincioși de Bobotează

Загрузка...
Митрополит Минский и Слуцкий Филарет

A murit mitropolitul Filaret al Belarusului

64
(reînnoit 15:48 12.01.2021)
Mitropolitul Filaret al Belarusului a decedat la o vârstă de 86 de ani. Anterior fusese testat pozitiv cu COVID-19.

BUCUREȘTI, 12 ian – Sputnik. Mitropolitul Filaret, exarhul patriarhal de onoare al întregului Belarus a decedat la vârsta de 86 de ani, anunță eparhia belarusă.

Patriarhul Kiril
© Sputnik / Валерий Мельников

Pe 15 decembrie, mitropolitul Filaret a fost spitalizat. A doua zi, acesta a fost testat pozitiv pentru COVID-19. Întâistătătorul a fost tratat în unul din spitalele din Minsk, iar conducerea nu a făcut publice informații despre starea mitropolitului. Reprezentanții exarhatului belarus au declarat că în toată această perioadă Filaret se afla în secția de reanimare.

“Pe 12 ianuarie 2021, la cei 86 de ani, a plecat la Domnul, Înaltpresfințitul mitropolit Filaret (Vahromeev), Exarh Patriarhal de Onoare a întregului Belarus”, informează Sputnik, cu referință la Biserica Ortodoxă din Belarus (BOB).

BOB a îndemnat clerul și credincioșii să se roage pentru sufletul răposatului mitropolit Filaret.

E renăscut viața din eparhie

Mitropolitul Filaret (în lume, Kirill Varfolomeevici Vahromeev) s-a născut pe 21 martie 1935, la Moscova, în familia unor funcționari, iar bunelul provenea dintr-o familie de dvoreni.

Absolvind școala, viitorul Întâistătătorul Bisericii Belaruse Ortodoxe s-a înscris la Seminarul Teologic de la Moscova, apoi la Academia Teologică. S-a călugărit în 1957.

A ajuns în fruntea mitropoliei din Belarus în octombrie 1978, devenind Exarh Patriarhal al Europei de Vest. În aprilie 1981, a fost numit în funcția de șef al Secției Relații Externe al Patriarhiei Moscovei. Pe 16 octombrie 1989, mitropolitul Filaret a fost numit Exarh Patriarhal al Întregului Belarus.

Mitropolitul de Minsk și Sluțk a păstorit BOB peste 20 de ani (din 31 ianuarie 1990, până pe 25 decembrie 2013). A fost pensionat în legătură cu atingerea vârstei de pensionare, la 75 de ani. Solicitarea de retragere a fost aprobată de Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse de la Moscova.

În anii în care a păstorit în Belarus a fost renăscută viața eparhială – când a venit în fruntea BOB, în țară exista doar o singură eparhie ortodoxă, iar în timpul lui numărul lor a crescut până la zece. Au fost reconstruite și renăscute sute de lăcașuri. Totodată, mitropolitul Filaret a intrat în istorie prin semnarea unei înțelegeri de cooperare între stat și BOB în 2003. În perioada lui a avut loc prima vizită în Belarus a Patriarhului rus Alexei al II-lea.

Unul din cei mai respectați arhipăstori

A fost decorat cu cele mai înalte distincții laice și bisericești. În 2002 mitropolitul a devenit “Cetățean de onoare al orașului Minsk”, iar în 2006 i-a fost oferit titlul de “Erou al Belarului”.

Autoritățile bisericești și laice menționează aportul lui personal la renașterea duhovnicească a societății belaruse, la dezvoltarea relațiilor dintre Biserică și Stat, la cultivarea în oameni a compasiunii și a valorilro creștine, la refacerea bisericilor și catedralelor.

Mitropolitul Filaret era iubit foarte mult de credincioși, era considerat unul din cei mai apreciați și respectați arhipăstori belaruși. Oamenii care l-au cunoscut personal spun că era o persoană subtilă, cu o educație laică și teologică excepționată, un cunoscător de muzică și artă bisericească. Nu e un secret că o bună parte din funcționari de rang înaltă, oameni de cultură și artă în considerau un duhovnic personal.

64

Загрузка...
Elevi

Romaniuc: “Numirile din pixul inspectorului general, eliminate”

19
Fostul inspector școlar general susține că, în urma discuțiilor purtate cu profesori, cu părinți și cu elevi, în legătură cu numirea directorilor, după ce li s-au încheiat mandatelor, a ajuns la câteva concluzii. Care sunt acestea.

BUCUREȘTI, 17 ian – Sputnik. Liliana Romaniuc, fost inspector școlar general și o voce importantă în mediul educațional prezintă câteva concluzii referitoare la numirea directorilor de școli după încheierea mandatelor. Aceste concluzii sunt rezultatul discuțiilor purtate cu profesori, părinți și elevi.

”Numirile din pixul inspectorului general trebuie eliminate cât mai repede posibil. Am auzit despre situații în care inspectorul general nu s-a consultat nici măcar cu adjuncții”, scrie Liliana Romaniuc.

Aceasta susține că Legea educației, din ianuarie 2011, prevedea foarte clar ce se întâmplă la finalizarea mandatului directorului: Consiliul de Administrație numește persoana care va ocupa funcția de director, până la organizarea concursului.

De asemenea, concursul pentru ocuparea funcției de director trebuie să fie organizat la nivelul școlii, de către Consiliul de Administrație - entitatea care cuprinde reprezentanții tuturor beneficiarilor direcți sau indirecți ai educației: elevi, părinți, comunitate locală, profesori. În opinia Lilianei Romaniuc, procesul trebuie să fie mai mult decât un concurs...

”Nu știu când vom ajunge la această decizie, dar e bine să începem să ne pregătim pentru ea. Asta și pentru că directorii și profesorii spun că își doresc autonomia școlilor, și e bine ca școlile să aibă autonomie”, a adăugat fostul inspector școlar general.

O altă concluzie se referă la reformarea sau transformarea din temelii a CNEME - Corpul Național al Experților în Management Educațional.

Directorii unităților de învățământ au nevoie de formare consistentă pentru a ajunge în această entitate profesională.

Romaniuc a făcut o paralelă cu Corpul Experților Contabili, structură profesională în care se intră foarte greu. Este, de asemenea, o structură cu un grad înalt de competență.

În opinia expertului, cam așa ceva ar trebui să avem și pentru directorii de școli;

Profesionalizarea managementului școlilor și reformarea/transformarea inspectoratelor sunt provocări mari, dar care, dacă sunt depășite, pot contribui la îmbunătățirea calității școlilor noastre, mai este de părere Liliana Romaniuc.

Fostul inspector școlar general și-a exprimat încrederea că se poate ajunge la acest deziderat cu răbdare, înțelepciune, profesionalism, decizii transparente, fundamentate pe studii și cu implicarea specialiștilor din educație.

”Ce a fost și ce este știm, important este să începem să privim către alte abordări. Nu peste noapte și nu fără resurse!”, a punctat Romaniuc.

Fostul inspector școlar general a reluat o idee enunțată anterior potrivit căreia un director nu trebuie să aibă mai mult de două mandate la aceeași unitate de învățământ.

19
Tagurile:
Școala

Загрузка...