Diana Șoșoacă

Diana Șoșoacă, acțiune cheie în Parlament! Pune pe jar conducerea Sistemului!

4099
(reînnoit 20:00 22.04.2021)
Singura senatoare independentă din Parlamentul României pune pe jar gruparea de putere din instituție – o acțiune decisivă ce vizează unul dintre personajele cheie ale Sistemului politic.

BUCUREȘTI, 22 apr – Sputnik. Războiul declanșat de Sistem împotriva senatoarei independente se întoarce contra inițiatorilor! Asta pentru că experimentata avocată nu a lăsat atacurile contra sa nesancționate, ci a făcut un pas decisiv!

Printr-o adresă către Biroul Permanent al Senatului, Diana Șoșoacă denunță  ”abaterile disciplinare ale Comisiei juridice”, pentru care le acuză direct pe senatoarele Iulia Scântei, președinta Comisiei, și Alina Gorghiu, inițiatoarea atacului în Comisie.

Senatoarea o acuză pe Alina Gorghiu că ”a inițiat o adevărată campanie mediatică prin care s-a desfășurat un veritabil proces cu privire la sesizarea acesteia și a grupului parlamentar PNL, astfel că toate acuzațiile cu privire la subsemnata s-au judecat în public și nu într-un cadru instituționalizat”.

În acest fel, s-au încălcat grav principiul prezumției nevinovăției și dreptul la apărare și un proces echitabil, reclamă Diana Șoșoacă, subliniind că vorbim de o ”judecată” în cadrul unei Comisii a Senatului, deci ”cu atât mai mult, aceste principii ar trebui respectate în condițiile în care Parlamentul României este legislativul, prima instituție care ar trebui să le respecte, nu să le încalce”.

În cazul Laurei Iulia Scântei, Diana Șoșoacă acuză că șefa Comisiei juridice „a solicitat participarea presei la ședința în care subsemnata ar fi trebuit să fiu ”linșată” politic, mediatic și personal, deși subsemnata am solicitat participarea presei, însă mi-a fost refuzată cererea, pe motiv că ar fi ședință secretă”.

”Mai mult, presa era poziționată în fața ușii Comisiei, astfel încât s-a exercitat un adevărat abuz emoțional, social, linșaj mediatic și atac la persoană, la comanda expresă a Senatorului Laura-Iulia Scântei”, punctează Diana Șoșoacă. .

De asemenea, senatoarea reclamă faptul că însăși Comisia  juridică ”și-a depășit atribuțiile și a votat neconformitatea unei măști, în speță a subsemnatei, încălcându-mi-se dreptul la apărare și antepronunțându-se cu privire la acuzația referitoare la mască, menționând că masca mea nu ar fi conformă”.

”Votarea conformității de către o Comisie Parlamentară în cadrul unei anchete disciplinare, adaugă la lege, încalcă Constituția României și depășește atribuțiile acesteia, mai ales că nu există niciun act normativ care să menționeze date exacte cu privire la mască, în afara faptului că trebuie să acopere gura și nasul”, argumentează Diana Șoșoacă, subliniind că ”masca purtată de mine este folosită de foarte  mulți parlamentari”.

Mai mult, senatoarea atrage atenția că sunt poze și filmări – inclusiv în posesia ei, cu ”nenumărați colegi parlamentari care nu poartă niciodată mască, și-o dau jos când vorbesc între ei sau o țin sub bărbie, niciunul dintre dvs nu păstrați distanța fizică”.  

Deci, o primă concluzie: ”tot ceea ce ați pornit împotriva subsemnatei se circumscrie infracțiunilor de hărțuire și abuz în serviciu”.

Motivul interzicerii intrării ei în sala Comisiei juridice, invocându-se o așa-zisă neconformitate a măștii este acela că ”s-a urmărit în mod deliberat, premeditat ca subsemnata să nu-mi exprim poziția, să nu particip în fața anchetei desfășurate de această Comisie”.

De asemenea, deși Diana Șoșoacă s-a prezentat asistată de avocat, Președinta Comisiei juridice ”a interzis acestuia accesul în sală și exercitarea profesiei de avocat, încălcând dispozițiile Lg. 51/1995, precum și art. 48 CEDO, art. 24 Constituție cu privire la dreptul la apărare”.

Avocatul a putut să mă asiste ”doar la intervenția dlui Senator Daniel Fenechiu, vicepreședinte al UNBR”, însă Președinta Comisiei ”i-a interzis să vorbească”.

În aceste condiții  - și a altor detalii pe care le puteți citi în ”Adresa” reprodusă integral mai jos – Diana Șoșoacă subliniază că ”toată această mascaradă, precum și discuțiile purtate de dvs în Biroul Permanent împotriva mea, discuții care sunt publice, nu constituie altceva decât acțiuni de intimidare, amenințare, hărțuire, discreditare publică mincinoasă, încălcarea garantării independenței parlamentarului”,

Asta duce la o concluzie: ”acțiunile întreprinse de dvs să se circumscrie unor infracțiuni prevăzute de Codul penal”.

”Senatul României îmi încalcă flagrant drepturile și mă împiedică să îmi exercit mandatul, având în vedere că  de când sunt Senator neafiliat, de peste 2 luni, nu am fost numită în Comisia solicitată: Comisia Juridică, având în vedere profesia mea juridică și nu s-a alocat un birou pentru Senatorii neafiliați, deși conform Lg. 96/2006 și Regulamentului Senatului toți Senatorii sunt OBLIGAȚI să facă parte dintr-o Comisie a Senatului”, scrie senatoarea.

Conform faptelor descrise, a Regulamentului și legilor, Diana Șoșoacă transmite că prin acțiunile întreprinse, președinte Comisiei juridice, Iulia Scântei, ”creează premisele unei antepronunțări, atacului la persoană, hărțuirea și amenințarea subsemnatei, instigarea la ultraj împotriva mea, abuzul mediatic, social, emoțional și fizic și defăimarea imaginii subsemnatei”.

Ca atare, senatoarea face un demers cheie: solicită SUSPENDAREA președintei Comsiei Juridice și sancționarea severă a Alinei Gorghiu – dar și înlocuirea membrilor Comisiei, ”complici la faptele descrise”.

”Solicit SUSPENDAREA doamnei senator  Laura-Iulia Scântei din FUNCȚIA de PREȘEDINTE AL Comisiei juridice - iar în ceea ce privește CAZUL subsemnatei solicit ÎNLOCUIREA acesteia și a TUTUROR MEMBRILOR Comisiei care au fost COMPLICI la FAPTELE descrise mai sus, fără să aibă nici un fel de poziție, PERMIȚÂND și TOLERÂND aceste ÎNCĂLCĂRI FLAGRANTE ale LEGII și CONSTITUȚIEI României”, scrie Diana Șoșoacă.

În cazul Alinei Gorghiu, Diana Șoșoacă solicită ”și cercetarea disciplinară a acesteia pentru considerentele de mai sus”.

Deci, un demers dur, care vizează două piese grele ale Sistemului  - componenta politico-legislativă: Iulia Scântei, cu un rol important în scandalul ”Arhiva SIPA – dosarele magistraților” și Alina Gorghiu, fost președinte al PNL, om cheie în multe combinații politice.

***

Iată TEXTUL Integral trimis de senatoarea neafiliată Diana Iovanovici-Șoșoacă Biroului Permanent al Senatului.

CĂTRE

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI ROMÂNIEI

De la: SENATOR NEAFILIAT DIANA IOVANOVICI-ȘOȘOACĂ (CIRCUMSCRIPȚIA NR. 24 IAȘI)

Având în vedere evenimentul din data de 13.04.2021 petrecut în Comisia Juridica, de numiri, disciplină, imunități și validări, când subsemnata am fost invitată pentru a discuta așa-zisa sesizare a grupului parlamentar PNL cu privire la presupuse abateri de la deontologia parlamentară, vă aduc la cunoștință următoarele abateri disciplinare ale Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și, mai ales, ale Președintei acesteia, Laura-Iulia Scântei, dar și ale dnei Senator Alina Gorghiu:

-Dna Senator Alina Gorghiu a inițiat o adevărată campanie mediatică prin care s-a desfășurat un veritabil proces cu privire la sesizarea acesteia și a grupului parlamentar PNL, astfel că toate acuzațiile cu privire la subsemnata s-au judecat în public și nu într-un cadru instituționalizat, încălcându-se grav principiul prezumției nevinovăției, precum și dreptul la apărare și un proces echitabil, chiar dacă vorbim de o ”judecată” în cadrul unei Comisii a Senatului, dar cu atât mai mult, aceste principii ar trebui respectate în condițiile în care Parlamentul României este legislativul, prima instituție care ar trebui să le respecte, nu să le încalce.

-Dna Senator Laura-Iulia Scântei a solicitat participarea presei la ședința în care subsemnata ar fi trebuit să fiu ”linșată” politic, mediatic și personal, deși subsemnata am solicitat participarea presei, însă mi-a fost refuzată cererea, pe motiv că ar fi ședință secretă. Mai mult, presa era poziționată în fața ușii Comisiei, astfel încât s-a exercitat un adevărat abuz emoțional, social, linșaj mediatic și atac la persoană, la comanda expresă a Senatorului Laura-Iulia Scântei.

-Comisia  juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și-a depășit atribuțiile și a votat neconformitatea unei măști, în speță a subsemnatei, încălcându-mi-se dreptul la apărare și antepronunțându-se cu privire la acuzația referitoare la mască, menționând că masca mea nu ar fi conformă și oferindu-mi-se o mască din cele existente în Senat, oferite gratuit. Vă învederez că în conformitate cu prevederile Ordinului 874/81/2020 masca trebuie să acopere gura, cât și nasul, condiție îndeplinită de masca subsemnatei. Mai mult, mi s-a încălcat flagrant dreptul la sănătate, în condițiile în care subsemnata dețin adeverință medicală care atestă faptul că sunt exceptată de la purtatul măștii. Tot în ordinul menționat, se permite participarea la adunări în interior fără mască, dacă sunt mai puțin de 16 persoane prezente și există o distanță de 3 m față de persoana care stă fără mască; condiții îndeplinite. În plus, măștile din Senatul României nu sunt adecvate apărării de virusul sars-cov-2 ( nu că ar exista vreuna, o mască neputând să apere de un virus), iar pe cutia acestora scria:

”Nu utilizați această mască în spații neaerisite, în timpul somnului sau când aveți probleme respiratorii”. Nu este menționat dacă aceste măști apără împotriva sars-cov-2. În aceste condiții, ceea ce purtați dvs în  Senat nu pot fi numite măști conforme.

În plus, în momentul în care mi s-a oferit o altă mască, deși am solicitat să mi se comunice de ce masca pe care o purtam eu nu era conformă, iar masca oferită de Președintele Comisiei ar fi fost conformă, nu am primit niciun răspuns, ci mi s-a citit un articol din Legea 55/2020 care menționa că în spațiile publice în interior și exterior se poate institui obligativitatea purtării măștii, aspect nerelevant în situația dată, opinez încă o dată că în realitate, încă din momentul prezentării mele în fața Comisiei, s-a urmărit ca subsemnatei să îmi fie îngrădit dreptul la apărare.

Mai mult, votarea conformității de către o Comisie Parlamentară în cadrul unei anchete disciplinare, adaugă la lege, încalcă Constituția României și depășește atribuțiile acesteia, mai ales că nu există niciun act normativ care să menționeze date exacte cu privire la mască, în afara faptului că trebuie să acopere gura și nasul. În plus, masca purtată de mine este folosită de foarte  mulți parlamentari și mai mult, dețin poze și filmări cu nenumărați colegi parlamentari care nu poartă niciodată mască, și-o dau jos când vorbesc între ei sau o țin sub bărbie, niciunul dintre dvs nu păstrați distanța fizică, astfel că tot ceea ce ați pornit împotriva subsemnatei se circumscrie infracțiunilor de hărțuire și abuz în serviciu.

-Prin interzicerea intrării mele în sala Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, invocându-se o așa-zisă neconformitate a măștii mele, s-a urmărit în mod deliberat, premeditat ca subsemnata să nu-mi exprim poziția, să nu particip în fața anchetei desfășurate de această Comisie.

-Deși m-am prezentat asistată de avocat, Președinta Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a interzis acestuia accesul în sală și exercitarea profesiei de avocat, încălcând dispozițiile Lg. 51/1995, precum și art. 48 CEDO, art. 24 Constituție cu privire la dreptul la apărare. Avocatul meu a putut să mă asiste doar la intervenția dlui Senator Daniel Fenechiu, vicepreședinte al UNBR, însă Președinta Comisiei Juridice, de numiri, disciplină, imunități și validării i-a interzis să vorbească. Toate acestea sunt înregistrate.

-Ulterior, Comisia a suspendat lucrările pentru 30 de minute, s-a reunit după 20 de minute și a solicitat unui număr de 2 persoane din personalul Biroului de Apărare Internă, care nu au vrut să își decline identitatea în fața subsemnatei, să îmi interzică accesul în sală, aceștia acționând violent împotriva mea, lovindu-mă cu picioarele, ușa, mâinile, (totul este filmat), precum și un coleg Senator, al cărui nume nu îl cunosc, care îl înlocuia pe Dl Senator Cazanciuc, care m-a lovit cu pumnul în piept, totul petrecându-se în fața presei, la ordinul expres al Președintei Comisiei, Laura-Iulia Scântei. Cei doi ”paznici” au avut un comportament total abuziv, acționând ca niște veritabili angajați personal ai dnei Senator Laura-Iulia Scântei și nicidecum ca angajați ai Parlamentului României, care au obligația să respecte EGAL TOȚI  PARLAMENTARII. SOLICIT ANCHETAREA ȘI SANCȚIONAREA ACESTORA.

-Am fost nevoită să solicit intervenția poliției prin serviciul de urgență 112 și am formulat plângere penală împotriva celor care au instigat și au săvârșit infracțiunile descrise mai sus.

-Ulterior s-a mai făcut o ședință, astfel cum am aflat din presă, cu ușa închisă, astfel încât subsemnata să nu mai am dreptul la apărare.

Având în vedere aspectele reliefate, vă învederez faptul că subsemnata sunt egală în drepturi cu orice alt coleg Senator, nu suntem în raporturi de subordonare unii față de alții,  reprezentăm prin vot popular poporul român, pentru declarații și opinii politice nu răspundem  conform art. 72 Constituție, astfel că toată această mascaradă, precum și discuțiile purtate de dvs în Biroul Permanent împotriva mea, discuții care sunt publice, nu constituie altceva decât acțiuni de intimidare, amenințare, hărțuire, discreditare publică mincinoasă, încălcarea garantării independenței parlamentarului, ceea ce duce ca acțiunile întreprinse de dvs să se circumscrie unor infracțiuni prevăzute de Codul penal.

Conform art. 30 Constituție, libertatea de exprimare prin viu grai, prin scris, prin imagini sau prin alte mijloace de comunicare în public SUNT INVIOLABILE. Alin. 2 menționează CENZURA DE ORICE FEL ESTE INTERZISĂ.

Mai mult, Senatul României îmi încalcă flagrant drepturile și mă împiedică să îmi exercit mandatul, având în vedere că  de când sunt Senator neafiliat, de peste 2 luni, nu am fost numită în Comisia solicitată: Comisia Juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, având în vedere profesia mea juridică și nu s-a alocat un birou pentru Senatorii neafiliați, deși conform Lg. 96/2006 și Regulamentului Senatului toți Senatorii sunt OBLIGAȚI să facă parte dintr-o Comisie a Senatului.

Astfel, consider că Președinta Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări împreună cu membrii acesteia au încălcat flagrant dispozițiile art. 206 lit. a, c, d, e din Regulamentul Senatului rap. la prev. Art. 51 lit. a, b, c, d din Lg. 96/2006, astfel că solicit aplicarea art. 207 din Regulamentul Senatului și art. 52 din Lg. 96/2006.

Având în vedere starea conflictuală creată chiar de către Președinta Comisiei Juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, care prin acțiunile întreprinse creează premizele unei antepronunțări, atacului la persoană, hărțuirea și amenințarea subsemnatei, instigarea la ultraj împotriva mea, abuzul mediatic, social, emoțional și fizic și defăimarea imaginii subsemnatei, solicit SUSPENDAREA DNEI SENATOR LAURA-IULIA SCÂNTEI DIN FUNCȚIA DE PREȘEDINTE AL COMISIEI JURIDICE, DE NUMIRI, DISCIPLINĂ, IMUNITĂȚI ȘI VALIDĂRI, IAR ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CAZUL SUBSEMNATEI SOLICIT ÎNLOCUIREA ACESTEIA ȘI A TUTUROR MEMBRILOR COMISIEI CARE AU FOST COMPLICI LA FAPTELE DESCRISE MAI SUS, FĂRĂ SĂ AIBĂ NICIUN FEL DE POZIȚIE, PERMIȚÂND ȘI TOLERÂND ACESTE ÎNCĂLCĂRI FLAGRANTE ALE LEGII ȘI CONSTITUȚIEI ROMÂNIEI.

În ceea ce o privește pe dna Senator Alina Gorghiu solicit și cercetarea disciplinară a acesteia pentru considerentele de mai sus.

Senator neafiliat Diana IOVANOVICI-ŞOŞOACĂ

4099
Tagurile:
Diana Șoșoacă
Tematic
Ultima oră: Diana Șoșoacă – plângere penală, despăgubiri de MILIOANE de euro!
Diana Șoșoacă primește o susținere puternică, la momentul oportun!
Diana Șoșoacă, oprită să intre în Comisia Juridică, pătrunde cu forța! Acuză loviri!
LIVE acum: Diana Șoșoacă transmite incidentul de la Senat
Diana Șoșoacă, demers internațional! Reacție puternică
Diana Șoșoacă vorbește despre PARTIDUL ei și… Marine Le Pen!
”Nimeni nu scapă… de Diana Șoșoacă!” Lovește în plin combinațiile și combinatorii!
Klaus Iohannis, la consultările cu USR, Dan Barna

Știrea serii: PNL și USR s-au făcut total de rușine! Nu mai au nicio scuză!

289
Fugind de adevăr, majoritatea parlamentară a respins o propunere a PSD și AUR care putea face lumină într-unul dintre cele mai controversate cazuri din Pandemie!

BUCUREȘTI, 11 mai – Sputnik. Senatorii şi deputaţii puterii au respins astăzi proiectul de hotărâre care vizează înfiinţarea unei Comisii parlamentare de anchetă privind identificarea situaţiei reale, a situaţiei raportate de autorităţi, a evoluţiei indicatorilor de sănătate publică şi a măsurilor de protejare a sănătăţii populaţiei românilor în pandemia declarată de OMS.

Scorul a fost: 156 de voturi PENTRU înființarea Comisiei și 230 de voturi ÎMPOTRIVĂ, neînregistrându-se nicio abținere.

Comisia ar fi fost necesară mai ales că însuși fostul ministru, Vlad Voiculescu, a contestat valabilitatea modului în care s-au făcut unele raportări în Pandemie. De asemenea, Emanuel Ungureanu s-a adresat DNA pentru cazuri controversate din Pandemie.

”Aceste o comisie de anchetă parlamentară "va veni să facă lumină asupra unor aspecte în privinţa cărora chiar oamenii lor s-au îndoit - Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă".

”Nu credem că aţi putea vota împotriva unei asemenea comisii de anchetă, care va veni să facă lumină pentru ceea ce oamenii dumneavoastră s-au îndoit”, le-a spus liderul PSD Lucian Romaşcanu celor din USR PLUS.

Senatorul AUR, Rodica Boancă, a amintit că la Senat, ”comisia de anchetă care ar fi făcut poate lumină în cazul 'Foişor' a fost respinsă cu două voturi diferenţă”.

”Acum, când această anchetă ar veni chiar în ajutorul domnului Voiculescu şi poate al doamnei ministru de acum, nu cred că aveţi nicio scuză pentru a o pica”, a spus senatoarea AUR, subliniind – ”Comisia de anchetă are ca rol verificarea, cercetarea unor posibile infracţiuni, abuzuri în cazul de faţă, unele inadvertenţe grave în sistemul sanitar”.

În replică, liderul deputaţilor USR PLUS, Ionuţ Moşteanu, a considerat că nu este necesară o asemenea comisie, în condiţiile în care Ministerul Sănătăţii lucrează la un raport privitor la datele pandemiei.

”Comisiile n-au făcut nimic, pentru că erau folosite numai pentru scandal - și în cazul ăsta, nu este nimic de făcut în Parlament. Avem un minister care lucrează la un raport, au fost prezentate şi nişte date preliminare şi în zilele următoare veţi vedea cu toţii un raport”, a spus liderul USR.

Mai mult, se pare că USR PLUS vrea să ascundă… gunoiul sub preș: ”Din datele preliminare (?!), ministrul Ioana Mihăilă, a arătat că au fost nişte erori umane de înscriere a morţilor în bazele de date”, a spus Moșteanu.

Deci, ca și în cazul Barna, Alexe, Chirica etc. etc. ”fără penali” și ”transparență totală” nu se aplică în orice situație – ci numai pentru PSD.

289
Tagurile:
USR, PNL

Загрузка...
MAE al României

MAE român a reacționat la expulzarea diplomatului român de la Moscova

236
(reînnoit 19:22 11.05.2021)
Ministerul Afacerilor Externe din România a confirmat că Federaţia Rusă l-a declarat persona non grata pe adjunctul ataşatului militar din cadrul Ambasadei României în Federaţia Rusă.

BUCUREȘTI, 11 mai – Sputnik. Ministerul Afacerilor Externe din România a confirmat că Federaţia Rusă a declarat persona non grata pe adjunctul ataşatului militar din cadrul Ambasadei României în Federaţia Rusă.

здание Министерства иностранных дел (МИД)
© Sputnik / Владимир Песня

MAE recunoaște că decizia Rusiei vine ”în reacţie la declararea persona non grata de către România, la 26 aprilie 2021, a domnului Alexey Grishaev, adjunctul ataşatului militar din Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti”.

În comunicatul său, MAE ține să justifice că ”decizia autorităţilor române a avut la bază activităţile şi acţiunile domnului Alexey Grishaev, care au contravenit prevederilor Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961”.

Reacția MAE vine după ce, astăzi, ambasadorul României Cristian Istrate a fost convocat la Ministerul rus de Externe, unde i s-a înmânat o notă a ministerului prin care căpitanul G. Iliescu, adjunct al ataşatului militar al Ambasadei României, este declarat persona non grata.

Angajatul ambasadei române are termen 72 de ore pentru a părăsi teritoriul Federaţiei Ruse.

Această măsură a fost luată de partea rusă ca răspuns la declararea persona non grata a unui adjunct al ataşatului militar al Ambasadei Rusiei la Bucureşti, în mod nejustificat, în 26 aprilie, a anunțat MAE rus. 

Reacție politică de la București

Cristian Diaconescu, președintele PMP, spune că decizia de astăzi a Moscovei reprezintă o reacție în oglindă la expulzarea lui Alexey Grishaev, care avea același rang cu diplomatul român în cauză.

Cristian Diaconescu a declarat la B1 TV că nu există legătură între decizia Rusiei și Summitul B9.

„După părerea mea, sunt două acțiuni distincte. Ministerul de externe rus a înțeles să retalieze în ceea ce privește măsurile luate de Ministerul de Externe de la București, reacția este în oglindă, practic, declarând persona non grata un diplomat român de același rang cu cel care a fost trimis acasă de la București”, a detaliat Diaconescu.

236
Tagurile:
MAE al României, Rusia, România

Загрузка...
Военнослужащие армии США в провинции Кандагар, Афганистан

Americanii aruncă Rusiei o "bombă afganeză"?

261
După ce Joe Biden a anunțat, la mijlocul lunii aprilie, decizia de a amâna data retragerii complete a trupelor din Afganistan – de la 1 mai la 11 septembrie, sângele se varsă din ce în ce mai mult în această țară țară.

Editorial realizat de Piotr Akopov

Numai pe 8 mai, în urma exploziei din raionul Dasht-e-Barchi din Kabul au decedat aproape șaizeci de oameni, în principal școlărițe cu vârsta cuprinsă între 11 și 15 ani. Ce se întâmplă? Cineva nu vrea să-și retragă trupele sau, dimpotrivă, cineva îi îndeamnă pe americani, îi forțează să plece? Și ce se va întâmpla după ce vor pleca aceștia din urmă?

Pentru Rusia, aceasta nu este o întrebare lipsită de importanță: în ciuda prăbușirii URSS-ului, ea mai are încă, de fapt, o frontieră comună cu Afganistan. Tadjikistanul, care înglobează în sine cea mai mare parte a fostei frontiere sovietice cu Afganistan, face parte din CSTO – adică este aliatul nostru militar (al Rusiei - nota redacției). Uzbekistanul și Turkmenistanul, care au graniță comună cu Afganistan, sunt, de asemenea, incluse în zona intereselor noastre naționale (rusești - nota redacției) și a responsabilității noastre (a rușilor - nota redacției). Dacă în Afganistan va izbucni un adevărat război civil, fumul conflagrațiilor sale va acoperi întreaga Asie Centrală și, în cel mai rău caz, flăcările se vor răspândi și spre ea, doar în Afganistan trăiesc aceleași popoare ca și în toate cele trei ex-republici sovietice menționate mai sus. În Rusia, există chiar presupuneri că retragerea trupelor americane nu reprezintă o înfrângere, ci o diversiune împotriva noastră: se spune că Washingtonul sustrage în acest fel atenția Kremlinului – spre est, unde totul va arde în timpul apropiat, iar rușii vor fi nevoiți să-și folosească toate forțele pentru a ʺstingeʺ coșmarul din Asia Centrală. Poate, în general, ar trebui să le cerem americanilor să rămână?

Astfel de pseudo-conspirații sunt ridicole: americanii nu au realizat nimic din ceea ce au vrut în Afganistan (este o altă chestiune că toate visele lor erau din start nerealiste sau absurde).

Au lichidat "Al-Qaida"* – ea avea regimente și divizii sau ea a fost și rămâne o organizație de rețea, care leagă diferite structuri și grupări în diferite părți ale lumii islamice? Da, sunt grupuri radicale, dar ocupația americană a Afganistanului a crescut doar ura față de Yankees în lumea islamică, adică a favorizat, în esență, sporirea influenței jihadiștilor.

Au învins Talibanul? Dar el va veni la putere la Kabul în viitorul apropiat – după plecarea americanilor: fie în mod pașnic, ca parte a guvernului de coaliție, fie în mod militar – atunci deja de unul singur.

Au vrut americanii să preseze, din Afganistan, Rusia și China (precum și Iranul), pentru a amenaja o platformă destinată prezenței permanente în regiunea cheie a Eurasiei? Au vrut, dar pentru acest lucru trebuiau să ʺrepareʺ cu adevărat Afganistanul și să-l ia sub controlul lor – nu s-a întâmplat nimic de acest gen. Americanii vor fi obligați nu doar să plece – în cel mai rău caz, vor fi nevoiți să ia cu ei și zeci de mii de afgani, care au lucrat pentru ei. Acei colaboratori, complici ai ocupanților – doar așa sunt numiți nu numai de talibani. Adică, pozițiile SUA în Afganistan vor fi nu, pur și simplu, subminate, ci distruse.

Dar SUA, după plecare, vor să se stabilească în țările vecine? Iată și The Wall Street Journal a infomat sâmbătă că Washingtonul "caută platforme regionale pentru a desfășura trupele și a exercita controlul asupra talibanilor după retragerea trupelor din Afganistan". Printre opțiunile luate în considerare se numără atât țările vecine, cât și țările mai îndepărtate, de exemplu Emiratele Arabe Unite. De asemenea, se analizează posibilitatea de desfășurare a navelor Marinei SUA în Golful Persic.

Biden a promis deja că, dacă "Al-Qaida"* sau ISIS * vor reprezenta o amenințare pentru America sau pentru interesele acesteia în Afganistan, atunci SUA vor efectua atacuri aeriene. Dar americanii vor să aibă posibilitatea de a reacționa rapid, deoarece după 11 septembrie (și chiar se vorbește despre jumătatea lunii iulie) în Afganistan nu vor rămâne trupe americane sau străine – și ce vor face în cazul unui atac asupra ambasadei americane (în care vor să lase până la 1000 de persoane)? Să trimită ajutor din Pakistan? Este prea departe, dar și relațiile cu el se înrăutățesc pe zi ce trece, prin urmare "cea mai preferabilă opțiune pentru crearea bazelor militare ar fi Uzbekistanul și Tadjikistanul, care au o frontieră directă cu Afganistanul și, în caz de necesitate, ar asigura deplasarea rapidă a trupelor".

Совместные военные учения вооруженных сил Грузии и США Достойный партнёр
© Sputnik / Александр Имедашвили, STF

Dar există o problemă – Rusia și China pot împiedica realizarea planurilor americane, notează The Wall Street Journal. Desigur, așa și este: nimeni nu le va permite americanilor să se consolideze în Asia Centrală. După 11 septembrie 2001, Rusia a permis Statelor Unite să stabilească baze în Kârgâzstan și Uzbekistan, dar atunci și Rusia era slabă, și relațiile cu Statele Unite nu se aflau într-o stare de confruntare activă. Acum nu se mai poate discuta despre niciun fel de consolidare, inclusiv temporară, a americanilor în Asia Centrală: după 20 de ani de ocupație a Afganistanului, ei vor trebui să părăsească complet regiunea. Va răspunde pentru securitatea acesteia Organizația pentru Cooperare de la Shanghai (OSC), creată de Rusia și China, care include acum nu numai toate republicile din Asia Centrală, ci și India și Pakistan, iar în curând și Iranul va deveni membru cu drepturi depline.

Adică, Afganistanul va fi complet înconjurat de state-membre ale OSC, în timp ce el însuși are doar statut de observator. Kabulul nu a fost admis în OSC din motive complet obiective: o țară ocupată și lipsită de suveranitate deplină nu poate fi membru al alianței. Scopul OSC – menținerea păcii în Asia, în primul rând în Asia Centrală. OSC nu dispune deocamdată de trupe proprii de menținere a păcii, dar nici nu există nevoia de a trimite trupe în Afganistan, de a înlocui unii ocupanți cu alții.

Afganii se luptă între ei de mai bine de patruzeci de ani, iar de 28 de ani se luptă și cu trupe străine. Este necesar să se asigure condiții politice pentru un dialog complexiv intra-afgan și, dacă nu reconciliere, atunci cel puțin o coabitare armată, dar pașnică a diferitelor popoare, structuri politice, religioase, tribale și clanale. Fără interferențe externe, cu atât mai mult atlantice, dar cu participarea activă (și influența) tuturor vecinilor și a țărilor apropiate – Rusia, China, Pakistan, Iran și India.

Deși și Statele Unite ar putea și ar trebui să ia parte la reconcilierea afganilor între ei – numai că atitudinea față de susținătorii lor din Afganistan, după retragerea trupelor, se poate dovedi a fi un obstacol în calea oricărui dialog. Oricum ar fi, principala sarcină a responsabilității pentru Afganistan, după plecarea americanilor, va reveni OSC și, mai ales, celor trei participanți ai săi: Rusia, China și Pakistan (cu toată complexitatea relațiilor afgano-pakistaneze din cauza pashtunilor divizați de ʺlinia Durandʺ). Acest lucru este și în interesul lor, și în interesul poporului afgan. Cele mai complexe și mai variate contradicții interne din Afganistan nu reprezintă un motiv pentru a renunța la ea sau pentru a se proteja cu un zid militar de jur împrejur. Al doilea scenariu este pur și simplu imposibil, iar primul nu corespunde intereselor vecinilor săi și intereselor marilor superputeri asiatice, inclusiv ale Rusiei.

Афганистан. Талибы.
© AP Photo/ Ishtiaq Mahsud, File

Sarcina minimă a OSC – împiedicarea răspândirii problemei afgane în afara țării, până la nivelul când CSTO va fi nevoită să se ocupe de aceasta. Iar sarcina maximă – ʺîmpingereaʺ tuturor părților afgane către o reconciliere reală și construirea unui nou Afganistan federal. Un popor curajos, care a trecut prin atâta durere, trebuie, într-un final, să ducă o viață liniștită, independentă și pașnică în țara lui montană. Nu ca în Elveția, desigur, deși și cantoanele elvețiene, la fel, au luptat între ele, ultima dată chiar destul de recent după standardele istorice – la mijlocul secolului al XIX-lea.

Afganistanul nu va deveni Elveția – și toate încercările de a transfera normele occidentale pe pietrele sale au rănit doar țara – dar el are tot dreptul să se transforme dintr-un focar de tensiune pentru Asia Centrală într-un vecin pașnic pentru toți prietenii săi. Este necesar doar să-i ajutăm pe afgani să revină la o viață pașnică independentă – pentru ei înșiși și nu în numele intereselor geopolitice și al experimentelor strategilor străini.

* Organizație teroristă interzisă în Rusia.

261
Tagurile:
Rusia, Afganistan

Загрузка...