Sorin Roșca Stănescu

SRS și Călin Georgescu trag semnalul de alarmă: România, trimisă la RĂZBOI de Iohannis?

6078
Sorin Roșca Stănescu trage un semnal de alarmă în privința Acordului militar semnat de România și Ucraina: ”Ce faceți domnule Iohannis? Ne trimiteți la război?”. Ce pare a fi în spatele Acordului.

BUCUREȘTI, 13 apr – Sputnik. Celebrul jurnalist Sorin Roșca Stănescu a publicat o ”pastilă” video în care avertizează asupra ”Acordului între Guvernul României şi Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul tehnico – militar”.

SRS consideră periculos acordul în actuala stare tensionată și îl întreabă direct pe președintele Iohannis: ”Ce faceți, domnule Iohannis? Ne trimiteți la război?”.

Acordul are o lungă istorie a neșterii, fiind inițiat în 2003, reluat în 2009, 2016, 2017 și aprobat în CSAT anul trecut, fiind în curs de ratificare în Parlament. 

În fapt însă el NU este unul strategic, legat de acțiuni militare comune, ci unul din domeniul tehnico – militar. Adică, de furnizare, producție comună achiziții etc. de echipament militar. Iată principalele prevederi, pe care le găsim în capitolul ”DOMENIILE COOPERĂRII”.

1. Părţile vor încuraja şi sprijinii, potrivit legislațiilor naționale, întreprinderile, instituțiile şi agenții economici, denumite în continuare ”întreprinderi”, din România şi Ucraina în realizarea cooperării în domeniul tehnico-militar în următoarele domenii:

- achiziția de armament și de tehnică militară în cadrul proiectelor comune şi producţia de armament şi de tehnica militară, la cererea uneia dintre Părţi;

- furnizarea de armament, tehnică militară şi de alte echipamente în scopuri tehnico-militare;

- reparaţia şi modernizarea armamentului, tehnicii militare şi furnizarea altor servicii în domeniul tehnico-militar;

- vânzarea de licenţe de producţie a armamentului şi a tehnicii militare, asigurând sprijinul tehnic în producţia lor;

- activitatea comună de cercetare şi dezvoltare în domeniul tehnico-militar şi schimb de rezultate ale unei astfel de activităţi ;

- schimbul de informaţii şi de experienţă în standardizarea, codificarea, controlul calităţii tehnicii militare în cadrul programelor comune ale cooperării în domeniul tehnico-militar, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

2. Părţile pot conveni cooperarea şi în alte domenii de interes reciproc.

3. Conţinutul şi formele cooperării în domeniile sus-menționate vor fi aprobate de autorităţile competente ale Părţilor prin încheierea de înțelegeri și protocoale adiţionale.

Deci, așa cum spuneam, un acord care nu are în vedere vreo participare directă, militară la conflicte.

Și, totuși… observatorii ar putea fi îngrijorați de o idee din finalul ”expunerii de motive”:

”(…) Încheierea unui Acord în domeniul tehnico-militar cu Ucraina se circumscrie obiectivului politicii de apărare şi de dezvoltare a relaţiilor de cooperare în plan bilateral. respectiv regional.

Dimensiunea de apărare are relevanţă în contextul mai amplu al situaţiei de securitate din regiune, având în vedere interesul României de a susţine parcursul şi integrarea euro-atlantică a Ucrainei, prin dezvoltarea unui parteneriat funcţional, prin identificarea domeniilor de cooperare de interes pentru ambele părţi”.

Ei, aici intrăm în altă dilemă: la capitolul (Articolul) ”Autorități competente” din Acord, pe primul loc este Ministerul Economiei – ori în ”Expunerea de motive”, sintagma concluzivă este ”dimensiunea de apărare”.

Adică duce la o chestiune amestecată, în contextul lipsei totale de transparență din domeniul Apărării, pe care o constatăm de la intrarea în NATO. Și de la preluarea deciziei strategice în România de către SUA, ca să nu ne mai ascundem după vorbele de clacă din ”colonie”.

Deci, acest părinte al presei de investigații românești, Sorin Roșca Stănescu, are motive să ciulească urechile și să lanseze avertismente.

Și, totuși… cred că mai curând Călin Georgescu este cel care a tras semnalul de alarmă cel mai corect:

”Ucraina s-ar alimenta militar prin teritoriul românesc – și fiind sprijinită de America nu ar fi o chestie tocmai bună”, avertizează Călin Georgescu, subliniind ”Complexul militar industrial american este interesat să împingă către un conflict”, care ”va aduce un mare profit – așa cum aduce și așa zisa pandemie în lume”.

Cu alte cuvinte, România va fi acoperirea prin care (companii din) SUA vor aproviziona un conflict în zonă – iar Acordul pare a fi forma legală prin care se pune la punct combinația.

Pare mai aproape de realitate – dar, atenție, nu este mai puțin periculos! Tot o implicare într-un posibil conflict ar fi! Preiau întrebarea lui SRS: în așa ceva vrea să ne bage Iohannis?!

Pe de altă parte, Călin Georgescu mai atrage atenția asupra unui aspect, perfect în acord cu politica radical progresistă a noii echipe de la Casa Albă:

”Dincolo de profitul adus de toate războaiele contrafăcute în lume, acoperă și ceea ce noua conducere de la Casa Albă – sau așa zisa conducere de la Casa Albă – a impus deja și va impune prin anumite legi, care vor fi trecute mult mai ușor în spatele conflictelor existente la nivel internațional”.

Adică, prin implicare, România lui Iohannis poate participa la o diversiune (sângeroasă) în spatele căreia se vor impune noile legi ale ”progresismului” promovat de Casa Albă, Soros și alte centre de putere globalist-progresiste.

Cam asta e viziunea lui Călin Georgescu – căreia i-aș circumscrie Acordul semnat sub conducerea/presiunea lui Iohannis, Aurescu și restul figurilor politicii actuale.

6078
Tagurile:
Călin Georgescu, SRS, Klaus Iohannis, România
Tematic
SRS: ”Băsescu venea la mine la 4-5 dimineața cu sticla de whisky băută pe trei sferturi”
SRS: ”Ciolacu funcționează ca o dronă, îl suspectez de colaboraționism”. Cazul Vela
SRS: ”Iohannis a știut din timp de existența unei epidemii extrem de periculoase”
Klaus Iohannis, la consultările cu USR, Dan Barna

Știrea serii: PNL și USR s-au făcut total de rușine! Nu mai au nicio scuză!

304
Fugind de adevăr, majoritatea parlamentară a respins o propunere a PSD și AUR care putea face lumină într-unul dintre cele mai controversate cazuri din Pandemie!

BUCUREȘTI, 11 mai – Sputnik. Senatorii şi deputaţii puterii au respins astăzi proiectul de hotărâre care vizează înfiinţarea unei Comisii parlamentare de anchetă privind identificarea situaţiei reale, a situaţiei raportate de autorităţi, a evoluţiei indicatorilor de sănătate publică şi a măsurilor de protejare a sănătăţii populaţiei românilor în pandemia declarată de OMS.

Scorul a fost: 156 de voturi PENTRU înființarea Comisiei și 230 de voturi ÎMPOTRIVĂ, neînregistrându-se nicio abținere.

Comisia ar fi fost necesară mai ales că însuși fostul ministru, Vlad Voiculescu, a contestat valabilitatea modului în care s-au făcut unele raportări în Pandemie. De asemenea, Emanuel Ungureanu s-a adresat DNA pentru cazuri controversate din Pandemie.

”Aceste o comisie de anchetă parlamentară "va veni să facă lumină asupra unor aspecte în privinţa cărora chiar oamenii lor s-au îndoit - Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă".

”Nu credem că aţi putea vota împotriva unei asemenea comisii de anchetă, care va veni să facă lumină pentru ceea ce oamenii dumneavoastră s-au îndoit”, le-a spus liderul PSD Lucian Romaşcanu celor din USR PLUS.

Senatorul AUR, Rodica Boancă, a amintit că la Senat, ”comisia de anchetă care ar fi făcut poate lumină în cazul 'Foişor' a fost respinsă cu două voturi diferenţă”.

”Acum, când această anchetă ar veni chiar în ajutorul domnului Voiculescu şi poate al doamnei ministru de acum, nu cred că aveţi nicio scuză pentru a o pica”, a spus senatoarea AUR, subliniind – ”Comisia de anchetă are ca rol verificarea, cercetarea unor posibile infracţiuni, abuzuri în cazul de faţă, unele inadvertenţe grave în sistemul sanitar”.

În replică, liderul deputaţilor USR PLUS, Ionuţ Moşteanu, a considerat că nu este necesară o asemenea comisie, în condiţiile în care Ministerul Sănătăţii lucrează la un raport privitor la datele pandemiei.

”Comisiile n-au făcut nimic, pentru că erau folosite numai pentru scandal - și în cazul ăsta, nu este nimic de făcut în Parlament. Avem un minister care lucrează la un raport, au fost prezentate şi nişte date preliminare şi în zilele următoare veţi vedea cu toţii un raport”, a spus liderul USR.

Mai mult, se pare că USR PLUS vrea să ascundă… gunoiul sub preș: ”Din datele preliminare (?!), ministrul Ioana Mihăilă, a arătat că au fost nişte erori umane de înscriere a morţilor în bazele de date”, a spus Moșteanu.

Deci, ca și în cazul Barna, Alexe, Chirica etc. etc. ”fără penali” și ”transparență totală” nu se aplică în orice situație – ci numai pentru PSD.

304
Tagurile:
USR, PNL

Загрузка...
MAE al României

MAE român a reacționat la expulzarea diplomatului român de la Moscova

246
(reînnoit 19:22 11.05.2021)
Ministerul Afacerilor Externe din România a confirmat că Federaţia Rusă l-a declarat persona non grata pe adjunctul ataşatului militar din cadrul Ambasadei României în Federaţia Rusă.

BUCUREȘTI, 11 mai – Sputnik. Ministerul Afacerilor Externe din România a confirmat că Federaţia Rusă a declarat persona non grata pe adjunctul ataşatului militar din cadrul Ambasadei României în Federaţia Rusă.

здание Министерства иностранных дел (МИД)
© Sputnik / Владимир Песня

MAE recunoaște că decizia Rusiei vine ”în reacţie la declararea persona non grata de către România, la 26 aprilie 2021, a domnului Alexey Grishaev, adjunctul ataşatului militar din Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti”.

În comunicatul său, MAE ține să justifice că ”decizia autorităţilor române a avut la bază activităţile şi acţiunile domnului Alexey Grishaev, care au contravenit prevederilor Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961”.

Reacția MAE vine după ce, astăzi, ambasadorul României Cristian Istrate a fost convocat la Ministerul rus de Externe, unde i s-a înmânat o notă a ministerului prin care căpitanul G. Iliescu, adjunct al ataşatului militar al Ambasadei României, este declarat persona non grata.

Angajatul ambasadei române are termen 72 de ore pentru a părăsi teritoriul Federaţiei Ruse.

Această măsură a fost luată de partea rusă ca răspuns la declararea persona non grata a unui adjunct al ataşatului militar al Ambasadei Rusiei la Bucureşti, în mod nejustificat, în 26 aprilie, a anunțat MAE rus. 

Reacție politică de la București

Cristian Diaconescu, președintele PMP, spune că decizia de astăzi a Moscovei reprezintă o reacție în oglindă la expulzarea lui Alexey Grishaev, care avea același rang cu diplomatul român în cauză.

Cristian Diaconescu a declarat la B1 TV că nu există legătură între decizia Rusiei și Summitul B9.

„După părerea mea, sunt două acțiuni distincte. Ministerul de externe rus a înțeles să retalieze în ceea ce privește măsurile luate de Ministerul de Externe de la București, reacția este în oglindă, practic, declarând persona non grata un diplomat român de același rang cu cel care a fost trimis acasă de la București”, a detaliat Diaconescu.

246
Tagurile:
MAE al României, Rusia, România

Загрузка...
Военнослужащие армии США в провинции Кандагар, Афганистан

Americanii aruncă Rusiei o "bombă afganeză"?

287
După ce Joe Biden a anunțat, la mijlocul lunii aprilie, decizia de a amâna data retragerii complete a trupelor din Afganistan – de la 1 mai la 11 septembrie, sângele se varsă din ce în ce mai mult în această țară țară.

Editorial realizat de Piotr Akopov

Numai pe 8 mai, în urma exploziei din raionul Dasht-e-Barchi din Kabul au decedat aproape șaizeci de oameni, în principal școlărițe cu vârsta cuprinsă între 11 și 15 ani. Ce se întâmplă? Cineva nu vrea să-și retragă trupele sau, dimpotrivă, cineva îi îndeamnă pe americani, îi forțează să plece? Și ce se va întâmpla după ce vor pleca aceștia din urmă?

Pentru Rusia, aceasta nu este o întrebare lipsită de importanță: în ciuda prăbușirii URSS-ului, ea mai are încă, de fapt, o frontieră comună cu Afganistan. Tadjikistanul, care înglobează în sine cea mai mare parte a fostei frontiere sovietice cu Afganistan, face parte din CSTO – adică este aliatul nostru militar (al Rusiei - nota redacției). Uzbekistanul și Turkmenistanul, care au graniță comună cu Afganistan, sunt, de asemenea, incluse în zona intereselor noastre naționale (rusești - nota redacției) și a responsabilității noastre (a rușilor - nota redacției). Dacă în Afganistan va izbucni un adevărat război civil, fumul conflagrațiilor sale va acoperi întreaga Asie Centrală și, în cel mai rău caz, flăcările se vor răspândi și spre ea, doar în Afganistan trăiesc aceleași popoare ca și în toate cele trei ex-republici sovietice menționate mai sus. În Rusia, există chiar presupuneri că retragerea trupelor americane nu reprezintă o înfrângere, ci o diversiune împotriva noastră: se spune că Washingtonul sustrage în acest fel atenția Kremlinului – spre est, unde totul va arde în timpul apropiat, iar rușii vor fi nevoiți să-și folosească toate forțele pentru a ʺstingeʺ coșmarul din Asia Centrală. Poate, în general, ar trebui să le cerem americanilor să rămână?

Astfel de pseudo-conspirații sunt ridicole: americanii nu au realizat nimic din ceea ce au vrut în Afganistan (este o altă chestiune că toate visele lor erau din start nerealiste sau absurde).

Au lichidat "Al-Qaida"* – ea avea regimente și divizii sau ea a fost și rămâne o organizație de rețea, care leagă diferite structuri și grupări în diferite părți ale lumii islamice? Da, sunt grupuri radicale, dar ocupația americană a Afganistanului a crescut doar ura față de Yankees în lumea islamică, adică a favorizat, în esență, sporirea influenței jihadiștilor.

Au învins Talibanul? Dar el va veni la putere la Kabul în viitorul apropiat – după plecarea americanilor: fie în mod pașnic, ca parte a guvernului de coaliție, fie în mod militar – atunci deja de unul singur.

Au vrut americanii să preseze, din Afganistan, Rusia și China (precum și Iranul), pentru a amenaja o platformă destinată prezenței permanente în regiunea cheie a Eurasiei? Au vrut, dar pentru acest lucru trebuiau să ʺrepareʺ cu adevărat Afganistanul și să-l ia sub controlul lor – nu s-a întâmplat nimic de acest gen. Americanii vor fi obligați nu doar să plece – în cel mai rău caz, vor fi nevoiți să ia cu ei și zeci de mii de afgani, care au lucrat pentru ei. Acei colaboratori, complici ai ocupanților – doar așa sunt numiți nu numai de talibani. Adică, pozițiile SUA în Afganistan vor fi nu, pur și simplu, subminate, ci distruse.

Dar SUA, după plecare, vor să se stabilească în țările vecine? Iată și The Wall Street Journal a infomat sâmbătă că Washingtonul "caută platforme regionale pentru a desfășura trupele și a exercita controlul asupra talibanilor după retragerea trupelor din Afganistan". Printre opțiunile luate în considerare se numără atât țările vecine, cât și țările mai îndepărtate, de exemplu Emiratele Arabe Unite. De asemenea, se analizează posibilitatea de desfășurare a navelor Marinei SUA în Golful Persic.

Biden a promis deja că, dacă "Al-Qaida"* sau ISIS * vor reprezenta o amenințare pentru America sau pentru interesele acesteia în Afganistan, atunci SUA vor efectua atacuri aeriene. Dar americanii vor să aibă posibilitatea de a reacționa rapid, deoarece după 11 septembrie (și chiar se vorbește despre jumătatea lunii iulie) în Afganistan nu vor rămâne trupe americane sau străine – și ce vor face în cazul unui atac asupra ambasadei americane (în care vor să lase până la 1000 de persoane)? Să trimită ajutor din Pakistan? Este prea departe, dar și relațiile cu el se înrăutățesc pe zi ce trece, prin urmare "cea mai preferabilă opțiune pentru crearea bazelor militare ar fi Uzbekistanul și Tadjikistanul, care au o frontieră directă cu Afganistanul și, în caz de necesitate, ar asigura deplasarea rapidă a trupelor".

Совместные военные учения вооруженных сил Грузии и США Достойный партнёр
© Sputnik / Александр Имедашвили, STF

Dar există o problemă – Rusia și China pot împiedica realizarea planurilor americane, notează The Wall Street Journal. Desigur, așa și este: nimeni nu le va permite americanilor să se consolideze în Asia Centrală. După 11 septembrie 2001, Rusia a permis Statelor Unite să stabilească baze în Kârgâzstan și Uzbekistan, dar atunci și Rusia era slabă, și relațiile cu Statele Unite nu se aflau într-o stare de confruntare activă. Acum nu se mai poate discuta despre niciun fel de consolidare, inclusiv temporară, a americanilor în Asia Centrală: după 20 de ani de ocupație a Afganistanului, ei vor trebui să părăsească complet regiunea. Va răspunde pentru securitatea acesteia Organizația pentru Cooperare de la Shanghai (OSC), creată de Rusia și China, care include acum nu numai toate republicile din Asia Centrală, ci și India și Pakistan, iar în curând și Iranul va deveni membru cu drepturi depline.

Adică, Afganistanul va fi complet înconjurat de state-membre ale OSC, în timp ce el însuși are doar statut de observator. Kabulul nu a fost admis în OSC din motive complet obiective: o țară ocupată și lipsită de suveranitate deplină nu poate fi membru al alianței. Scopul OSC – menținerea păcii în Asia, în primul rând în Asia Centrală. OSC nu dispune deocamdată de trupe proprii de menținere a păcii, dar nici nu există nevoia de a trimite trupe în Afganistan, de a înlocui unii ocupanți cu alții.

Afganii se luptă între ei de mai bine de patruzeci de ani, iar de 28 de ani se luptă și cu trupe străine. Este necesar să se asigure condiții politice pentru un dialog complexiv intra-afgan și, dacă nu reconciliere, atunci cel puțin o coabitare armată, dar pașnică a diferitelor popoare, structuri politice, religioase, tribale și clanale. Fără interferențe externe, cu atât mai mult atlantice, dar cu participarea activă (și influența) tuturor vecinilor și a țărilor apropiate – Rusia, China, Pakistan, Iran și India.

Deși și Statele Unite ar putea și ar trebui să ia parte la reconcilierea afganilor între ei – numai că atitudinea față de susținătorii lor din Afganistan, după retragerea trupelor, se poate dovedi a fi un obstacol în calea oricărui dialog. Oricum ar fi, principala sarcină a responsabilității pentru Afganistan, după plecarea americanilor, va reveni OSC și, mai ales, celor trei participanți ai săi: Rusia, China și Pakistan (cu toată complexitatea relațiilor afgano-pakistaneze din cauza pashtunilor divizați de ʺlinia Durandʺ). Acest lucru este și în interesul lor, și în interesul poporului afgan. Cele mai complexe și mai variate contradicții interne din Afganistan nu reprezintă un motiv pentru a renunța la ea sau pentru a se proteja cu un zid militar de jur împrejur. Al doilea scenariu este pur și simplu imposibil, iar primul nu corespunde intereselor vecinilor săi și intereselor marilor superputeri asiatice, inclusiv ale Rusiei.

Афганистан. Талибы.
© AP Photo/ Ishtiaq Mahsud, File

Sarcina minimă a OSC – împiedicarea răspândirii problemei afgane în afara țării, până la nivelul când CSTO va fi nevoită să se ocupe de aceasta. Iar sarcina maximă – ʺîmpingereaʺ tuturor părților afgane către o reconciliere reală și construirea unui nou Afganistan federal. Un popor curajos, care a trecut prin atâta durere, trebuie, într-un final, să ducă o viață liniștită, independentă și pașnică în țara lui montană. Nu ca în Elveția, desigur, deși și cantoanele elvețiene, la fel, au luptat între ele, ultima dată chiar destul de recent după standardele istorice – la mijlocul secolului al XIX-lea.

Afganistanul nu va deveni Elveția – și toate încercările de a transfera normele occidentale pe pietrele sale au rănit doar țara – dar el are tot dreptul să se transforme dintr-un focar de tensiune pentru Asia Centrală într-un vecin pașnic pentru toți prietenii săi. Este necesar doar să-i ajutăm pe afgani să revină la o viață pașnică independentă – pentru ei înșiși și nu în numele intereselor geopolitice și al experimentelor strategilor străini.

* Organizație teroristă interzisă în Rusia.

287
Tagurile:
Rusia, Afganistan

Загрузка...