Klaus Iohannis

Iohannis, făcut praf prin declarația ambasadorului Germaniei

25218
Ambasadorul Germaniei la București a prezentat o statistică devastatoare pentru Klaus Iohannis – fără drept la replică, e un caz demn de consemnat în istorie.

BUCUREȘTI, 9 apr – Sputnik. Ambasadorul Germaniei la București, Cord Meier-Klodt, a acordat un interviu pentru WallStreet.ro în care face o afirmație șocantă: ”Numărul cetățenilor români din Germania a crescut de cel puțin 7 ori în ultimii 10 ani”.

Frapează faptul că nu se referă nici la data intrării în UE, nici la intrarea în criza din 2008-2009, ci la finalul perioadei Băsescu și, mai ales, la mandatele Iohannis. Practic, Iohannis tutelează un fenomen istoric – cea mai mare migrație a românilor în Germania.

Un fenomen grav pentru România – care ar putea fi DEFINITORIU pentru președinția Iohannis!

Cunoscutul ziarist Bogdan Tiberiu Iacob titrează: ”MAREA REALIZARE e regimului Iohannis: românii MIGREAZĂ PE CAPETE în Germania”.

”În ultimii 3 ani ai regimului Băsescu și în cei 7 ani de regim Iohannis, s-a produs un fenomen dramatic pentru noi, în sensul că a crescut imens numărul românilor – personal calificat și mulți medici și IT-iști – care s-au stabilit în Germania, informația fiind furnizată chiar de ambasadorul acestei țări la București, Cord Meier-Klodt”, consemnează ziaristul în Inpolitics

Iată și de declară Excelența Sa, Cord Meier-Klodt: ”Numărul cetățenilor români din Germania a crescut de cel puțin 7 ori în ultimii 10 ani. (…) Mulți dintre aceștia reprezintă resursă umană calificată, fiind vorba mai ales de medici și specialiști IT”.

”La aceștia se adaugă vara un număr important – de altfel și pentru economia germană – de lucrători sezonieri români în construcții și agricultură. Mulți români lucrează pe tot parcursul anului în industria cărnii și industria alimentară”, spune ambasadorul.

Cord Meier-Klodt consideră că este ”în principiu un lucru bun” pentru că ”flexibilitatea lucrătorilor este povestea de succes a unității europene”. Dar, pentru România?...

”În același timp, este greu pentru România atunci când personalul calificat, mai ales din domeniul sănătății, emigrează”, consideră ambasadorul ”motorului Europei”.

Un adevăr pe care România îl resimte dureros – dar despre care Iohannis nu vorbește. Va vorbi, așa cum spuneam, istoria.

Deci, România lui Iohannis concurează Siria și Irakul la capitolul creștere exponențială a emigrării către Germania – în condițiile în care Siria are un război de 10 ani, iar România pe Iohannis (7 ani) și Băsescu (3 ani). Ce coincidență!...

25218
Tagurile:
Ambasador, Klaus Iohannis
Tematic
Ultima oră: Temă globalistă, preluată abil de Iohannis – amestecată cu pandemia
Se îngroașă gluma: Iohannis a primit ultimatum!
Oana Lovin îi întoarce ”plăcuța suedeză” lui Iohannis! ”Suntem în război, totul e permis”
Klaus Iohannis, la consultările cu USR, Dan Barna

Știrea serii: PNL și USR s-au făcut total de rușine! Nu mai au nicio scuză!

284
Fugind de adevăr, majoritatea parlamentară a respins o propunere a PSD și AUR care putea face lumină într-unul dintre cele mai controversate cazuri din Pandemie!

BUCUREȘTI, 11 mai – Sputnik. Senatorii şi deputaţii puterii au respins astăzi proiectul de hotărâre care vizează înfiinţarea unei Comisii parlamentare de anchetă privind identificarea situaţiei reale, a situaţiei raportate de autorităţi, a evoluţiei indicatorilor de sănătate publică şi a măsurilor de protejare a sănătăţii populaţiei românilor în pandemia declarată de OMS.

Scorul a fost: 156 de voturi PENTRU înființarea Comisiei și 230 de voturi ÎMPOTRIVĂ, neînregistrându-se nicio abținere.

Comisia ar fi fost necesară mai ales că însuși fostul ministru, Vlad Voiculescu, a contestat valabilitatea modului în care s-au făcut unele raportări în Pandemie. De asemenea, Emanuel Ungureanu s-a adresat DNA pentru cazuri controversate din Pandemie.

”Aceste o comisie de anchetă parlamentară "va veni să facă lumină asupra unor aspecte în privinţa cărora chiar oamenii lor s-au îndoit - Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă".

”Nu credem că aţi putea vota împotriva unei asemenea comisii de anchetă, care va veni să facă lumină pentru ceea ce oamenii dumneavoastră s-au îndoit”, le-a spus liderul PSD Lucian Romaşcanu celor din USR PLUS.

Senatorul AUR, Rodica Boancă, a amintit că la Senat, ”comisia de anchetă care ar fi făcut poate lumină în cazul 'Foişor' a fost respinsă cu două voturi diferenţă”.

”Acum, când această anchetă ar veni chiar în ajutorul domnului Voiculescu şi poate al doamnei ministru de acum, nu cred că aveţi nicio scuză pentru a o pica”, a spus senatoarea AUR, subliniind – ”Comisia de anchetă are ca rol verificarea, cercetarea unor posibile infracţiuni, abuzuri în cazul de faţă, unele inadvertenţe grave în sistemul sanitar”.

În replică, liderul deputaţilor USR PLUS, Ionuţ Moşteanu, a considerat că nu este necesară o asemenea comisie, în condiţiile în care Ministerul Sănătăţii lucrează la un raport privitor la datele pandemiei.

”Comisiile n-au făcut nimic, pentru că erau folosite numai pentru scandal - și în cazul ăsta, nu este nimic de făcut în Parlament. Avem un minister care lucrează la un raport, au fost prezentate şi nişte date preliminare şi în zilele următoare veţi vedea cu toţii un raport”, a spus liderul USR.

Mai mult, se pare că USR PLUS vrea să ascundă… gunoiul sub preș: ”Din datele preliminare (?!), ministrul Ioana Mihăilă, a arătat că au fost nişte erori umane de înscriere a morţilor în bazele de date”, a spus Moșteanu.

Deci, ca și în cazul Barna, Alexe, Chirica etc. etc. ”fără penali” și ”transparență totală” nu se aplică în orice situație – ci numai pentru PSD.

284
Tagurile:
USR, PNL

Загрузка...
MAE al României

MAE român a reacționat la expulzarea diplomatului român de la Moscova

234
(reînnoit 19:22 11.05.2021)
Ministerul Afacerilor Externe din România a confirmat că Federaţia Rusă l-a declarat persona non grata pe adjunctul ataşatului militar din cadrul Ambasadei României în Federaţia Rusă.

BUCUREȘTI, 11 mai – Sputnik. Ministerul Afacerilor Externe din România a confirmat că Federaţia Rusă a declarat persona non grata pe adjunctul ataşatului militar din cadrul Ambasadei României în Federaţia Rusă.

здание Министерства иностранных дел (МИД)
© Sputnik / Владимир Песня

MAE recunoaște că decizia Rusiei vine ”în reacţie la declararea persona non grata de către România, la 26 aprilie 2021, a domnului Alexey Grishaev, adjunctul ataşatului militar din Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti”.

În comunicatul său, MAE ține să justifice că ”decizia autorităţilor române a avut la bază activităţile şi acţiunile domnului Alexey Grishaev, care au contravenit prevederilor Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961”.

Reacția MAE vine după ce, astăzi, ambasadorul României Cristian Istrate a fost convocat la Ministerul rus de Externe, unde i s-a înmânat o notă a ministerului prin care căpitanul G. Iliescu, adjunct al ataşatului militar al Ambasadei României, este declarat persona non grata.

Angajatul ambasadei române are termen 72 de ore pentru a părăsi teritoriul Federaţiei Ruse.

Această măsură a fost luată de partea rusă ca răspuns la declararea persona non grata a unui adjunct al ataşatului militar al Ambasadei Rusiei la Bucureşti, în mod nejustificat, în 26 aprilie, a anunțat MAE rus. 

Reacție politică de la București

Cristian Diaconescu, președintele PMP, spune că decizia de astăzi a Moscovei reprezintă o reacție în oglindă la expulzarea lui Alexey Grishaev, care avea același rang cu diplomatul român în cauză.

Cristian Diaconescu a declarat la B1 TV că nu există legătură între decizia Rusiei și Summitul B9.

„După părerea mea, sunt două acțiuni distincte. Ministerul de externe rus a înțeles să retalieze în ceea ce privește măsurile luate de Ministerul de Externe de la București, reacția este în oglindă, practic, declarând persona non grata un diplomat român de același rang cu cel care a fost trimis acasă de la București”, a detaliat Diaconescu.

234
Tagurile:
MAE al României, Rusia, România

Загрузка...
Военнослужащие армии США в провинции Кандагар, Афганистан

Americanii aruncă Rusiei o "bombă afganeză"?

256
După ce Joe Biden a anunțat, la mijlocul lunii aprilie, decizia de a amâna data retragerii complete a trupelor din Afganistan – de la 1 mai la 11 septembrie, sângele se varsă din ce în ce mai mult în această țară țară.

Editorial realizat de Piotr Akopov

Numai pe 8 mai, în urma exploziei din raionul Dasht-e-Barchi din Kabul au decedat aproape șaizeci de oameni, în principal școlărițe cu vârsta cuprinsă între 11 și 15 ani. Ce se întâmplă? Cineva nu vrea să-și retragă trupele sau, dimpotrivă, cineva îi îndeamnă pe americani, îi forțează să plece? Și ce se va întâmpla după ce vor pleca aceștia din urmă?

Pentru Rusia, aceasta nu este o întrebare lipsită de importanță: în ciuda prăbușirii URSS-ului, ea mai are încă, de fapt, o frontieră comună cu Afganistan. Tadjikistanul, care înglobează în sine cea mai mare parte a fostei frontiere sovietice cu Afganistan, face parte din CSTO – adică este aliatul nostru militar (al Rusiei - nota redacției). Uzbekistanul și Turkmenistanul, care au graniță comună cu Afganistan, sunt, de asemenea, incluse în zona intereselor noastre naționale (rusești - nota redacției) și a responsabilității noastre (a rușilor - nota redacției). Dacă în Afganistan va izbucni un adevărat război civil, fumul conflagrațiilor sale va acoperi întreaga Asie Centrală și, în cel mai rău caz, flăcările se vor răspândi și spre ea, doar în Afganistan trăiesc aceleași popoare ca și în toate cele trei ex-republici sovietice menționate mai sus. În Rusia, există chiar presupuneri că retragerea trupelor americane nu reprezintă o înfrângere, ci o diversiune împotriva noastră: se spune că Washingtonul sustrage în acest fel atenția Kremlinului – spre est, unde totul va arde în timpul apropiat, iar rușii vor fi nevoiți să-și folosească toate forțele pentru a ʺstingeʺ coșmarul din Asia Centrală. Poate, în general, ar trebui să le cerem americanilor să rămână?

Astfel de pseudo-conspirații sunt ridicole: americanii nu au realizat nimic din ceea ce au vrut în Afganistan (este o altă chestiune că toate visele lor erau din start nerealiste sau absurde).

Au lichidat "Al-Qaida"* – ea avea regimente și divizii sau ea a fost și rămâne o organizație de rețea, care leagă diferite structuri și grupări în diferite părți ale lumii islamice? Da, sunt grupuri radicale, dar ocupația americană a Afganistanului a crescut doar ura față de Yankees în lumea islamică, adică a favorizat, în esență, sporirea influenței jihadiștilor.

Au învins Talibanul? Dar el va veni la putere la Kabul în viitorul apropiat – după plecarea americanilor: fie în mod pașnic, ca parte a guvernului de coaliție, fie în mod militar – atunci deja de unul singur.

Au vrut americanii să preseze, din Afganistan, Rusia și China (precum și Iranul), pentru a amenaja o platformă destinată prezenței permanente în regiunea cheie a Eurasiei? Au vrut, dar pentru acest lucru trebuiau să ʺrepareʺ cu adevărat Afganistanul și să-l ia sub controlul lor – nu s-a întâmplat nimic de acest gen. Americanii vor fi obligați nu doar să plece – în cel mai rău caz, vor fi nevoiți să ia cu ei și zeci de mii de afgani, care au lucrat pentru ei. Acei colaboratori, complici ai ocupanților – doar așa sunt numiți nu numai de talibani. Adică, pozițiile SUA în Afganistan vor fi nu, pur și simplu, subminate, ci distruse.

Dar SUA, după plecare, vor să se stabilească în țările vecine? Iată și The Wall Street Journal a infomat sâmbătă că Washingtonul "caută platforme regionale pentru a desfășura trupele și a exercita controlul asupra talibanilor după retragerea trupelor din Afganistan". Printre opțiunile luate în considerare se numără atât țările vecine, cât și țările mai îndepărtate, de exemplu Emiratele Arabe Unite. De asemenea, se analizează posibilitatea de desfășurare a navelor Marinei SUA în Golful Persic.

Biden a promis deja că, dacă "Al-Qaida"* sau ISIS * vor reprezenta o amenințare pentru America sau pentru interesele acesteia în Afganistan, atunci SUA vor efectua atacuri aeriene. Dar americanii vor să aibă posibilitatea de a reacționa rapid, deoarece după 11 septembrie (și chiar se vorbește despre jumătatea lunii iulie) în Afganistan nu vor rămâne trupe americane sau străine – și ce vor face în cazul unui atac asupra ambasadei americane (în care vor să lase până la 1000 de persoane)? Să trimită ajutor din Pakistan? Este prea departe, dar și relațiile cu el se înrăutățesc pe zi ce trece, prin urmare "cea mai preferabilă opțiune pentru crearea bazelor militare ar fi Uzbekistanul și Tadjikistanul, care au o frontieră directă cu Afganistanul și, în caz de necesitate, ar asigura deplasarea rapidă a trupelor".

Совместные военные учения вооруженных сил Грузии и США Достойный партнёр
© Sputnik / Александр Имедашвили, STF

Dar există o problemă – Rusia și China pot împiedica realizarea planurilor americane, notează The Wall Street Journal. Desigur, așa și este: nimeni nu le va permite americanilor să se consolideze în Asia Centrală. După 11 septembrie 2001, Rusia a permis Statelor Unite să stabilească baze în Kârgâzstan și Uzbekistan, dar atunci și Rusia era slabă, și relațiile cu Statele Unite nu se aflau într-o stare de confruntare activă. Acum nu se mai poate discuta despre niciun fel de consolidare, inclusiv temporară, a americanilor în Asia Centrală: după 20 de ani de ocupație a Afganistanului, ei vor trebui să părăsească complet regiunea. Va răspunde pentru securitatea acesteia Organizația pentru Cooperare de la Shanghai (OSC), creată de Rusia și China, care include acum nu numai toate republicile din Asia Centrală, ci și India și Pakistan, iar în curând și Iranul va deveni membru cu drepturi depline.

Adică, Afganistanul va fi complet înconjurat de state-membre ale OSC, în timp ce el însuși are doar statut de observator. Kabulul nu a fost admis în OSC din motive complet obiective: o țară ocupată și lipsită de suveranitate deplină nu poate fi membru al alianței. Scopul OSC – menținerea păcii în Asia, în primul rând în Asia Centrală. OSC nu dispune deocamdată de trupe proprii de menținere a păcii, dar nici nu există nevoia de a trimite trupe în Afganistan, de a înlocui unii ocupanți cu alții.

Afganii se luptă între ei de mai bine de patruzeci de ani, iar de 28 de ani se luptă și cu trupe străine. Este necesar să se asigure condiții politice pentru un dialog complexiv intra-afgan și, dacă nu reconciliere, atunci cel puțin o coabitare armată, dar pașnică a diferitelor popoare, structuri politice, religioase, tribale și clanale. Fără interferențe externe, cu atât mai mult atlantice, dar cu participarea activă (și influența) tuturor vecinilor și a țărilor apropiate – Rusia, China, Pakistan, Iran și India.

Deși și Statele Unite ar putea și ar trebui să ia parte la reconcilierea afganilor între ei – numai că atitudinea față de susținătorii lor din Afganistan, după retragerea trupelor, se poate dovedi a fi un obstacol în calea oricărui dialog. Oricum ar fi, principala sarcină a responsabilității pentru Afganistan, după plecarea americanilor, va reveni OSC și, mai ales, celor trei participanți ai săi: Rusia, China și Pakistan (cu toată complexitatea relațiilor afgano-pakistaneze din cauza pashtunilor divizați de ʺlinia Durandʺ). Acest lucru este și în interesul lor, și în interesul poporului afgan. Cele mai complexe și mai variate contradicții interne din Afganistan nu reprezintă un motiv pentru a renunța la ea sau pentru a se proteja cu un zid militar de jur împrejur. Al doilea scenariu este pur și simplu imposibil, iar primul nu corespunde intereselor vecinilor săi și intereselor marilor superputeri asiatice, inclusiv ale Rusiei.

Афганистан. Талибы.
© AP Photo/ Ishtiaq Mahsud, File

Sarcina minimă a OSC – împiedicarea răspândirii problemei afgane în afara țării, până la nivelul când CSTO va fi nevoită să se ocupe de aceasta. Iar sarcina maximă – ʺîmpingereaʺ tuturor părților afgane către o reconciliere reală și construirea unui nou Afganistan federal. Un popor curajos, care a trecut prin atâta durere, trebuie, într-un final, să ducă o viață liniștită, independentă și pașnică în țara lui montană. Nu ca în Elveția, desigur, deși și cantoanele elvețiene, la fel, au luptat între ele, ultima dată chiar destul de recent după standardele istorice – la mijlocul secolului al XIX-lea.

Afganistanul nu va deveni Elveția – și toate încercările de a transfera normele occidentale pe pietrele sale au rănit doar țara – dar el are tot dreptul să se transforme dintr-un focar de tensiune pentru Asia Centrală într-un vecin pașnic pentru toți prietenii săi. Este necesar doar să-i ajutăm pe afgani să revină la o viață pașnică independentă – pentru ei înșiși și nu în numele intereselor geopolitice și al experimentelor strategilor străini.

* Organizație teroristă interzisă în Rusia.

256
Tagurile:
Rusia, Afganistan

Загрузка...