George Cristian Maior

E oficial: Maior „exilat” în Iordania, iar Muraru ambasador la Washington!

429
(reînnoit 07:08 05.03.2021)
George Maior a fost propus ambasador în Regatul Haşemit al Iordaniei, în timp ce consilierul prezidențial Andrei Muraru este propus ambasador al României în Statele Unite ale Americii.

BUCUREȘTI, 4 mar – Sputnik. MAE a anunțat că a transmis astăzi către Comisiile pentru Politică Externă și Comisiile pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din cadrul Senatului, respectiv Camerei Deputaților din Parlamentul României, în conformitate cu reglementările și practica relevante în vigoare, solicitarea de audiere, în perioada următoare, a unui număr de 26 de candidați pentru poziția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României, în urma aprobării numirii acestora de către Președintele României, Klaus Werner Iohannis.

MAE arată că pentru cei 26 de candidați a fost demarată deja procedura de solicitare a agrementului statului acreditar, conform Convenției de la Viena cu privire la relațiile diplomatice din 1961.

MAE amintește că în cadrul acestui proces, în urma aprobării Președintelui României, au fost publicate, la 22 februarie decretele de rechemare a 23 de ambasadori extraordinari și plenipotențiari ai României, care urmează să își încheie misiunea în termen de 90 de zile de la această dată, și au fost înaintate, corelativ, 26 de propuneri de numiri – inclusiv la misiuni unde conducerea era vacantă.

Iată și lista cu persoanele propuse pentru a ocupa o funcție de ambasador:

1. Republica Federală Germania - Adriana-Loreta Stănescu (Diplomat de carieră. Ocupă în prezent funcția de director general al Departamentului pentru Relații cu Vecinătatea Estică, din Centrala MAE (din 2017), a fost prim-colaborator la Ambasada României la Viena (2003-2009) și în cadrul Ambasadei României de la Berlin (2011-2016). Cunoaște limbile germană și engleză. Născută în 1968. Nu a mai ocupat funcția de ambasador).

2. Republica Austria - Emilian-Horațiu Hurezeanu (A fost din 2015 până în 2021 ambasador al României la Berlin. Scriitor și publicist, are o vastă experiență jurnalistică în domeniul politicii externe. A fost profesor invitat la mai multe universități din România și a ocupat, în perioada martie - septembrie 2003 funcția de consilier de politică externă și comunicare al Prim-ministrului României. Născut în 1955).

3. Confederația Elvețiană - Bogdan Mazuru (Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ambasador și a ocupat, din 2015 până în 2021, funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României la Viena. A mai ocupat funcția de ambasador al României la Bruxelles NATO (2001-2006), ambasador la Berlin (2006-2009) și ambasador la Paris (2010-2015). În Centrala MAE a exercitat funcțiile de secretar de stat (2009 - 2010) și director general. Cunoaște limbile engleză, germană și franceză. Născut în 1962).

4. Republica Polonă - Theodor-Cosmin Onisii (Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ambasador. Ocupă în prezent funcția de consilier de stat pentru politică externă în cadrul Oficiului Diplomatic al Cancelariei Primului-ministru al României, din 2019. A fost prim-colaborator la Ambasada României la Londra (2013-2019). A mai ocupat funcțiile de director al Direcției SUA și Canada, precum și vicepreședinte al Comisiei a VI-a Adunării Generale a ONU, pe durata postului la Misiunea Permanentă a României pe lângă Organizația Națiunilor Unite de la New York. Cunoaște limbile engleză și franceză. Născut în 1977. Nu a mai ocupat funcția de ambasador).

5. Republica Slovacă - Călin Fabian (Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ministru plenipotențiar. A ocupat funcțiile de ambasador al României în Republica Coreea (2012 -2016), ambasador al României în Regatul Țărilor de Jos (2007-2012), poziție din care a fost reprezentant al României la OIAC și alte organizații internaționale de la Haga, precum și de ambasador al României în Ungaria (2002-2005). În Centrala MAE, a exercitat funcțiile de șef al Direcției de Protocol (2017-2019), director al Direcției OSCE, Riscuri Asimetrice şi Neproliferare (2016 - 2017), director al Direcției pentru Europa Centrală si de Sud-Est (2001-2002). A fost consilier de stat pentru politică externă al prim-ministrului României (2005 - 2007). Cunoaște limbile engleză și maghiară. Născut în 1953).

6. Vatican - Lilian Zamfiroiu (Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar (din 2012). A ocupat, din 2016 până în 2021, funcția de ambasador la Luxemburg. În Centrala MAE a fost director general la Direcția Comunicare și Imaginea României (2001-2003), director general la Direcția Diplomație Publică (2003-2004), director general la Direcția Generală politici Publice (2004-2005), șef serviciu la Oficiul Diplomație Publică (2005-2006), director la Direcția Diplomație Publică (2006), la delegația Permanentă a României pe lângă UNESCO - Paris (2006-2013), președinte al Institutului Cultural Român (2013-2015). Cunoaște limbile franceză, italiană, engleză. Născut în 1963.)

7. Regatul Norvegiei - Marius Cristian Bădescu (Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ministru plenipotențiar și este, în prezent, reprezentant cu însărcinări speciale pentru securitate energetică în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. A deținut, în Centrala MAE, mai multe funcții de conducere: reprezentant cu însărcinări speciale pentru pregătirea Președinției României a Consiliului UE (2017 – 2019), secretar de stat pentru afaceri europene (2016 – 2017), director al Direcției Politici UE (2005-2009). În Serviciul Exterior și-a desfășurat activitatea în cadrul Reprezentanței Permanente a României la Bruxelles UE (2010-2016), în calitate de Reprezentant Permanent adjunct, anterior activând în cadrul Misiunii Permanente a României de la Geneva (2001-2005). Cunoaște limbile franceză și engleză. Născut în 1969. Nu a mai ocupat funcția de ambasador.)

8. Marele Ducat al Luxemburgului - Alexandrina-Livia Rusu (Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar. Lucrează, în prezent, la Misiunea Permanentă a României la Viena (din 2017), a activat și în cadrul Misiunii Permanente de la New York (1999-2003), a fost director la Direcția Relații Externe UE (2003-2007), a mai activat la Ambasada României la Roma (2007-2012), la Consulatul General de la Milano (2012-2013), la Reprezentanța Permanentă de la Strasbourg (2015-2017), unde, în perioada 2015-2016 a fost însărcinat cu afaceri a.i.. Cunoaște limbile engleză, spaniolă, franceză, italiană. Născută în 1973. Nu a mai ocupat funcția de ambasador.)

9. Irlanda - Laurențiu-Mihai Ștefan (Ocupă, din 2015, funcția de consilier prezidențial pentru politică internă. Anterior, în intervalul 2004-2015, a fost specialist în probleme politice al Ambasadei Statelor Unite ale Americii la București. A condus Societatea Română de Științe Politice între 2000-2005. A fost cercetător în cadrul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române (1995-1999), înainte de a deveni asistent, apoi lector al Facultății de Științe Politice a Universității din București (1999-2004). Ocupă, din 2004, funcția de cadru didactic asociat al acestei Facultății de Științe Politice a Universității din București. Începând din anul 2017, este cercetător științific în cadrul Centrului pentru Politici Publice de la Universitatea de Vest din Timișoara. Cunoaște limbile engleză, franceză, germană. Născut în 1967. Nu a mai ocupat funcția de ambasador.)

10. Republica Azerbaidjan - Vasile Soare (Diplomat de carieră. Are gradul diplomatic de ministru plenipotențiar și a ocupat, în perioada 2014 – 2020, funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Federația Rusă. Anterior, în Centrala Ministerului Afacerilor Externe, a ocupat funcția de director al Direcției Europa de Est și Asia Centrală (2008 - 2013), director al Direcției Europa Lărgită, director, respectiv director adjunct al Direcției Răsăritene (spațiul CSI). În perioada 2001 – 2008 a fost ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Kazahstan, acreditat și în Republica Kârgâză și Tadjikistan (din 2003). Cunoaște limbile rusă, mongolă și engleză. Născut în 1971.)

11. Japonia - Ovidiu Dranga (Diplomat de carieră. Deține, din 2006, gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar și a ocupat, din 2013 până în 2021, funcția de ambasador la Ambasada României la Varșovia. Anterior, a ocupat funcția de purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe (2012), secretar de stat pentru relația cu Parlamentul și diplomație publică (2012) și, din ianuarie până în iunie 2013, secretar de stat pentru afaceri globale. A deținut, în perioada 2005–2007, poziția de director general - director politic, iar anterior a fost director la Direcția NATO/Probleme Strategice din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. În perioada 2001–2005, a fost detașat în cadrul Departamentului pentru Politica de apărare și Integrare Euro-atlantică al Ministerului Apărării Naționale, unde a exercitat funcția de director general, locțiitor al secretarului de stat (2001 - 2003). În perioada 2008-2012, a fost ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României în Regatul Belgiei. Cunoaște limbile engleză, italiană, franceză. Născut în 1966.)

12. Republica Algeriană Democratică - Gruia Otiliu Jacotă (Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ministru consilier și activează, în prezent, în cadrul Biroul Politici pentru Vecinătatea Estică din Centrala Ministerului Afacerilor Externe. Anterior, a fost director al Direcției Asia Pacific (2008-2009) și director general al Direcției Generale de Cooperare Parlamentară Externă din cadrul Senatului României (2017-2020). În perioada 2013-2017, a fost ambasadorul extraordinar şi plenipotențiar al României la Bangkok, iar în perioada 2011-2013, însărcinat cu afaceri a.i. la Ambasada României la Bangkok. Cunoaște limbile engleză, franceză, germană, arabă. Născut în 1972.)

13. Regatul Haşemit al Iordaniei - George Cristian Maior (Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ambasador. A fost, din 2025 până în 2021, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României în Statele Unite ale Americii. Anterior a fost însărcinat cu afaceri a.i. al Ambasadei României din Dublin (1997-1999). Între 2000 și 2004 a fost secretar de stat şi şef al Departamentului pentru Integrare Euro-atlantică și Politica de Apărare în cadrul Ministerului Apărării Naționale. În noiembrie 2004, a fost ales senator în Parlamentul României. A ocupat funcția de director al Serviciului Român de Informații în perioada 2006-2015. Cunoaște limba engleză. Născut în 1967.)

14. Irak - Radu Octavian Dobre (Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ministru consilier. A ocupat, în perioada 2016 – 2020, funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în India, acreditat și în Republica Maldivelor, Republica Populară Bangladesh și Republica Federală Democratică Nepal, cu reședința la New Delhi. Anterior, a fost însărcinat cu afaceri a.i. la New Delhi (2013-2016) și consul general, șef al Consulatului General al României la Trieste (2008 - 2012). A mai activat în cadrul Ambasadei României la Atena (ianuarie - iunie 2003) și Misiunii Permanente a României la Bruxelles-UE (2004-2006). În Centrala MAE, a fost director general adjunct la Direcția Generală Afaceri Consulare (2006-2007) și șef al serviciului Centrului Operativ pentru Situații de Urgențe și Crize (2007-2008). Cunoaște limbile engleză, franceză și italiană. Născut în 1970.)

15. Statul Kuwait - Mugurel-Ioan Stănescu (Diplomat de carieră. Deține, din 2018, gradul diplomatic de ministru consilier și activează, în prezent, în cadrul Ambasadei României la Tokyo. În perioada 2016-2018, a fost consul general al României la Toronto. În Serviciul Exterior a mai fost în misiune la Ambasada de la Dublin (1997-1998), la Ambasada de la Washington (1999-2003), Ambasada de la Ottawa (2005-2010) și la Consulatul General de la Montreal (2012-2016, 2019-2020). În Centrala MAE, a activat în cadrul Departamentului Consular, Direcției Parteneriate-Proiecte Economice Strategice, Direcției America de Nord și Canada, Direcției Organizații Economice Internaționale. Cunoaște limbile engleză și franceză. Născut în 1969. Nu a mai ocupat funcția de ambasador.)

16. Republica Kenya - Dragoș Viorel Radu Țigău (Diplomat de carieră. Deține gradul de ministru plenipotențiar. A fost șef al Consulatului României de la Castellon, în perioada 2014-2019. A efectuat misiuni la Consulatul General al României de la Gyula, unde a îndeplinit funcția de gerant interimar, la Ambasada României de la Budapesta, în calitate de șef secție politică, la Consulatul General de la Montreal, Ambasada României de la Ottawa, îndeplinind rolurile de prim-colaborator și însărcinat cu afaceri a.i. (iulie 2002 – martie 2003), precum și la Ambasada României de la Londra. În Centrala MAE a lucrat la Direcția OSCE, Riscuri Asimetrice și Neproliferare, șef serviciu Direcția NATO, Direcția America de Nord, în cadrul căreia a îndeplinit funcția de director-adjunct. Cunoaște limbile engleză, franceză, spaniolă, germană și maghiară. Născut în 1967. Nu a mai ocupat funcția de ambasador.)

17. Republica Cuba - Theodora Magdalena Mircea (Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ministru plenipotențiar și este, în prezent, șef al Biroului de Informare MAE. În Serviciul Exterior a fost purtător de cuvânt al Reprezentanței Permanente a României la UE de la Bruxelles, ulterior devenind director și director general al Departamentului de Comunicare și Purtător de cuvânt al MAE (2008-2015). Între 2017- 2020 a ocupat funcția de coordonator al Serviciului de Comunicare și Promovare a primei Președinții a României la Consiliul UE (ianuarie-iunie 2019). Cunoaște limbile franceză, engleză, italiană, spaniolă. Născută în 1976. Nu a mai ocupat funcția de ambasador.)

18. Africa de Sud - Monica Cecilia-Sitaru (Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ministru plenipotențiar și ocupă, în prezent, funcția de director al Direcției Europa de Est și Asia Centrală din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. În perioada 2011-2015 a fost prim-colaborator la Ambasada României la Ankara. Între 2004 și 2005 și-a desfășurat activitatea în calitate de diplomat în cadrul Ambasadei României la Chișinău, iar între 2005-2008 a fost prim-colaborator în cadrul acestei ambasade. În Centrala MAE, a mai deținut, între aprilie și decembrie 2008, funcția de director adjunct la Direcția Cooperare cu Republica Moldova. Între 2018 și 2019, a activat în cadrul Secretariatului General al Guvernului. Cunoaște limbile engleză, franceză și rusă. Născută în 1967. Nu a mai ocupat funcția de ambasador.)

19. Republica Chile - Floricel Paul Mocanu (În Centrala Ministerului Afacerilor Externe a activat în cadrul Direcției relații interinstituționale (2009 - 2011) și a fost director al Cabinetului ministrului (mai – octombrie 2009). Este doctor în istorie și a lucrat în domeniul relațiilor internaționale în cadrul departamentului de specialitate al Senatului României. Cunoaște limbile engleză, franceză, italiană, spaniolă, sârbo-croată și rusă. Este născut în 1961. Nu a mai ocupat funcția de ambasador.)

20. Republica Federativă a Braziliei - Monica-Mihaela Știrbu (A ocupat, din 2016 până în 2021, poziția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Chile. Anterior, a fost Consul General al României la Sevilla (2007-2012), respectiv Consul General al României la Bilbao (2012-2014). În Centrala MAE și-a desfășurat activitatea, între 2014 și 2016, în cadrul Centrului de Pregătire și Instruire Consulară, predând cursuri de specializare în domeniul consular al personalului diplomatic, consular și tehnico-administrativ din cadrul MAE. Cunoaște limbile engleză, franceză și spaniolă. Născută în 1956.)

21. Republica Filipine – Răduța-Dana Matache (Diplomat de carieră. Este în prezent ministru-plenipotențiar în cadrul Direcției ONU, instituții specializate și francofonie. A fost ambasadorul României în Suedia în perioada 2009-2015, iar în perioada 2008-2009 a fost secretar de stat pentru afaceri europene în cadrul MAE. A mai ocupat funcția de director al Direcției NATO (2001-2002), director al Direcției Analiză și Planificare Politică (2000-2001). În Serviciul Exterior, a fost însărcinat cu afaceri a.i. (2006 - 2007) și respectiv prim-colaborator (2004 - 2006) în cadrul Ambasadei României în Regatul Unit și a activat în cadrul Ambasadei României la Washington. Cunoaște limbile engleză, franceză, suedeză și spaniolă. Născută în 1963.)

22. Republica Tunisiană - Elena Șerbănescu (Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar, din 2011. Este director al Direcției Juridic, Legislativ și Contencios din cadrul centralei MAE (din 2012). A lucrat în cadrul Centralei MAE și la direcția Resurse Umane (1996-2001), fiind Directorul acesteia în perioada 2000-2001. Cunoaște limbile franceză și engleză. Născută în 1959. Nu a mai ocupat funcția de ambasador.)

23. Republica Coreea - Cezar Armeanu (A ocupat, din 2017 până în 2021, funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Kazahstan, Tadjikistan și Republica Kârgâză. Anterior, a fost secretar general în cadrul Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri (2016 - 2017) și atașat economic în cadrul Ambasadei României în Norvegia (2009 – 2016). A mai ocupat funcțiile de secretar general, respectiv secretar de stat în cadrul Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației (2002 – 2009), director în cadrul Ministerului Turismului (2000 – 2002), Președinte al Asociației Oamenilor de Afaceri Dobrogea (1999 – 2000) și a condus Bursa Maritimă și de Mărfuri Constanța (1994 – 1999). Cunoaște limbile engleză, norvegiană, germană. Născut în 1958.)

24. Kazahstan - Mădălina Lupu (Diplomat de carieră. Are gradul de ministru-consilier. Este, în prezent, directorul adjunct al Direcției Europa de Est și Asia Centrală (din 2015). Între 2011 și 2015 a activat la Ambasada României la Moscova, iar în perioada iulie 2012 – octombrie 2015 a fost adjunct al șefului de misiune la Moscova. În Centrala MAE a mai ocupat poziții în cadrul Direcției Răsăritene și Direcției Conjuncturi Economice Internaționale. Cunoaște limbile engleză și rusă. Născută în 1978. Nu a mai ocupat funcția de ambasador.)

25. Republica Estonia - Călin Stoica (Diplomat de carieră. Are gradul de ministru plenipotențiar și, în prezent, este reprezentantul COPS (Comitetul Politic și de Securitate) la R.P. Bruxelles UE (din 2017) și a mai activat în cadrul M.P. Viena (2000-2001) și Ambasada României la Beijing (1994-1998). A fost detașat la Cancelaria Primului-Ministru (2016-2017), a mai fost director la Direcția OSCE, Riscuri Asimetrice și Neproliferare (aprilie-august 2017), director la Direcția ONU, Instituții Specializate și Francofonie al MAE (2015-2016), director general la Direcția Generală Afaceri Strategice (2008-2010) și director adjunct la Direcția OSCE (1999-2000). În perioada 2010-2015 a lucrat în cadrul Secretariatului Internațional al NATO. Cunoaște limba engleză. Născut în 1963. Nu a mai ocupat funcția de ambasador.)

26. Statele Unite ale Americii - Dan-Andrei Muraru (Ocupă, din 2014, funcția de consilier prezidențial, Șef al Departamentului Relații cu Autoritățile Publice și Societatea Civilă. În perioada 2012 – 2014 a fost Președinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). A fost consilier al directorului general al Arhivelor Naționale ale României, București (2007-2009), consilier în cadrul Cancelariei prim-ministrului României (2006–2007), consilier relații externe în cadrul Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București – Departamentul Relații Externe și Integrare Europeană (2005-2006). Este, din 2019, lector universitar doctor în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, București – Departamentul de Relații Internaționale și Integrare Europeană și cercetător în cadrul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, București. A beneficiat de numeroase burse de cercetare și a autorat și colaborat la un număr ridicat de studii și publicații. Cunoaște limbile engleză și franceză. Născut în 1982. Nu a mai ocupat funcția de ambasador.)

429
Tagurile:
George Maior
Tematic
Ingrid Mocanu îi cere lui George Maior să intervină urgent!
Știrea zilei: Iohannis pune capăt carierei lui Maior în SUA!
Decizie șocantă pentru George Maior! Ce se află în spate
Ludovic Orban și Florin Cîțu

Scandalul politic a folosit: BANII pentru arme s-au dat fără se bage de seamă

234
În timp ce Coaliția se certa, în Parlament s-au votat alți bani pentru dotări militare – sume uriașe, în pofida faptului că se taie banii pentru Sănătate

BUCUREȘTI, 21 apr – Sputnik. Sub guvernarea lui Iohannis, țara noastră este campioană la două capitole: împrumuturi externe uriașe (record istoric!) și cheltuieli pentru înarmare. 

© AP Photo / Vadim Ghirda

Astfel, în ciuda reducerilor sau înghețărilor salariilor, a tăierilor de sporuri și bonusuri, a lipsei investițiilor promise în infrastructură, a nesusținerii economie în pandemie și mai ales a reducerilor de la Sănătate – ei bine, în pofida tuturor acestora, România dă MAI MULȚI bani la înarmare!

Într-un interviu de la începutul lui aprilie, ministrul de Externe Aurescu era încântat de felicitările primite de la principalul beneficiar al cheltuielilor, SUA: ””Secretarul de stat american a avut cuvinte de apreciere deosebită pentru cooperarea militară între România și Statele Unite, inclusiv pentru efortul pe care România îl face de a aloca 2% din PIB pentru apărare”.

”Iată, anul acesta depășim 2%, avem 2,07% - este cel mai înalt nivel de alocare până în prezent”, spune mândru Aurescu!

Dar asta nu e tot!

Ieri, în timp ce Coaliția se certa iar televiziunile dădeau fele și fel de teme ”de senzație”, în Comisiile de Apărare, s-a aprobat, în unanimitate, solicitarea MApN de începere a procedurilor de atribuire a unor contracte aferente a 10 programe de înzestrare a Armatei.

Urmează votul în plen, care are un rezultat clar de pe acum.

Ei bine, programele ajung la valori uriașe – sute de milioane – iar după unele surse mass media ar fi vorba de peste 1 miliard de euro.

Cunoscutul jurnalist Bogdan Tiberiu Iacob notează: ”În timp ce scandalurile din pandemie iau amploare după vestea că ministerul Sănătății a tăiat 65% din banii destinați ATI, Parlamentul României dezbate azi, discret, aprobarea a zece programe militare ultra-secrete în valoare de cel puțin un miliard de euro”.

Dar, Bogdan Tiberiu Iacob este unul dintre puținii care au anunțat această nouă alocare de bani – și atât cât a putut, pentru că aceste 10 programe sunt clasificate ”secret de serviciu”.

De asemenea, odată votată procedura de atribuire a contractelor, sumele pot fi reevaluate – pentru că Parlamentul a votat doar un cadru necesar pentru contracte de peste 100 milioane euro, așa cum cere legea.

Iată și cele zece programe de înzestrare:

- Sisteme C4I cu capabilități de integrare ISTAR;

- Sistem UAS tactic clasa I;

- Sistem armament individual tip NATO;

- Aparatură optică și optoelectronică – Etapa I;

- Mașină de luptă a infanteriei, pe șenile;

- Echipamente și sisteme de detecție, avertizare, decontaminare și protecție (individuală și colectivă) CBRN;

- Sistem de război electronic mobil;

- Modernizare sistem artilerie antiaeriană Oerlikon Model GDF 103 la standardul sistem artilerie antiaeriană cu capacități CRAM;

- Sistem de securitate și apărare cibernetică;

- Autovehicule tactice blindate de tip ușor.

***

Reamintim că, tot ieri, un avion MIG 21 LanceR s-a prăbușit în zona Mureș, prilejuind o adevărată campanie a propagandei NATO pentru achiziția de noi avioane F16. Deci, să ne așteptăm la o nouă cerere ”de nerefuzat” din partea ministrului Ciucă – și probabil a președintelui Iohannis.

234
Tagurile:
armament, bani, MIG-21, Avion

Загрузка...
Ioana Mihaila

Iosefina Pascal și B.T. Iacob, date BOMBĂ despre noul ministru al Sănătății!

375
Astăzi va fi anunțat oficial noul ministru ale Sănătății, dar deja scandalul este uriaș în jurul său – datele scoase la iveală de ziariști sunt uluitoare

BUCUREȘTI, 21 apr – Sputnik. Numele noului ministru al Sănătății este deja cunoscut – iar azi, dr. Ioana Mihăilă va fi anunțată oficial.

Ioana Mihăilă este medic endocrinolog, are o clinică medicală, firmă cu contracte interesante și activitate civică. A candidat la Primăria Oradea și este în PLUS chiar de la fondarea  partidului. Mihăilă a fost numită în martie în funcţia de secretar de stat la Ministrul Sănătăţii

La Ministerul Sănătăţii a avut atribuţii de coordonator al structurilor care gestionează investiţiile din fonduri externe: Unitatea de implementare a proiectelor prin Banca Mondială, Unitatea de implementare şi coordonare programe, Direcţia de monitorizare a implementării proiectelor pentru spitale regionale.

”Vreau să promovez măsuri care cresc accesul pacienţilor din zonele rurale şi din comunităţile defavorizate la asistenţa medicală prin investiţii în centrele comunitare şi în cabinetele de medicină de familie. Voi promova digitalizarea sistemului de sănătate şi operaţionalizarea registrelor de boală”, afirma Ioana Mihăilă la numirea în funcție.

Dar, pe lângă toate astea, apar mai multe date interesante.

Astefl, cunoscutul jurnalist Bogdan Tiberiu iacob documentează faptul că ”posibilul viitor ministru al Sănătății, Ioana Mihăilă, deține o clinică privată cu repetate sponsorizări, de-a lungul anilor, de la AstraZeneca”.

Ce facem, reabilităm vaccinul ăla, săracul? – întreabă ironic ziaristul.

Jurnalista independentă Iosefina Pascal merge mai departe, descoperind și sponsorizări de Pfizer – dar și multe altele:

”Educație sexuală în școli, cursuri de antreprenoriat, comunicare “MOTIVAȚIONALĂ” cu pacienții, afaceri în domeniul sănătății, sponsorizari de la PFIZER, membru în ONG-ul lui Vlăduț, viitorul auto-propus consilier onorific”, înșiră Iosefina Pascal, atașând documentația aferentă.

În plus, jurnalista arată că familia Mihăilă are 3 firme, ”dintre care una este chiar o clinică privată cu o cifră de afaceri de aproape 3 milioane de lei, celelalte două având fiecare cifra de afaceri de peste 200.000 de lei”.

Iosefina Pascal arată și că Mihailă ar fi fost beneficiara a trei sponsorizări de la Pfizer, ”două fiind incomplet raportate la ANMDM” (Agenția Naționalăe a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România).

De asemenea, Ioana Mihăilă a declarat că a predat ”lecții de educație sexuală și sanitară” în școlile din Cluj, ca studentă și activistă într-un ONG.

”Apoi, după protestele REZIST, a intrat în ONG-ul lui Vlăduț & Cioloș, “Platforma România 100” - încă o dovadă că sunt legături vechi între ei”, scrie Iosefina Pascal.

Declarația de avere a viitorului posibil ministru arată foarte bine - 3 terenuri (inclusiv prin donație) și 5 clădiri.

”Tot de acolo aflăm și că are un contract foarte frumos cu CAS Bihor pentru clinica sa, în valoare de 324.000 RON”, scrie Iosefina Pascal, completând – ”A mai făcut și o donație generoasă către USR PLUS în campania electorală de 20.000 RON”.

Deci, un posibil ministru al Sănătății bine dotat material. Sau doar o persoană pusă ”de fațadă”, așa cum susține Iosefina Pascal?

 

375
Tagurile:
Bogdan Tiberiu Iacob, Iosefina Pascal, Ministrul Sănătății

Загрузка...
Feodor Lukianov

Lukianov: Moldova devine tot mai puțin interesantă pentru Rusia și Occident

0
În condițiile înrăutățirii relațiilor dintre Rusia și Occident, Moldova nu ar trebui să dea preferință niciunei părți, concentrându-se pe dezvoltarea internă, consideră redactorul-șef al revistei “Rusia în politica globală” Fiodor Lukianov.

Implicarea în jocurile geopolitice străine niciodată nu a fost spre binele cuiva. Nici în Moldova nu trebuie să se mizeze pe acest lucru, a declarat cunoscutul politolog rus, redactor-șef al revistei “Rusia în politica globală” Fiodor Lukianov.

“State precum Moldova au ajuns divizate din punct de vedere al opiniei publice, al acțiunilor interne ale diverselor forțe politice, iar acum, din câte îmi dau seama, ajung într-o situație dificilă”, declară Lukianov într-un interviu oferit Sputnik Moldova. – Pentru că pe marea arenă internațională s-a declanșat un război rece de proporții 2.0, care după formă se deosebește de cel din a doua jumătate a secolului XX, însă în conținut este același. Acest lucru presupune că statele care se află la o răscruce de drumuri, iar Moldova se află printre ele, pierd foarte mult din spațiul de manevră”.

Lukianov consideră că pasiunile care se aprind în relațiile dintre Rusia și comunitatea occidentală se vor replica într-o versiune miniaturală în politica internă a țărilor care se află într-o situație similară cu cea a Moldovei. Tot aici el concluzionează: aceste procese nu vor avea un final fericit.

“Cum trebuie să se comporte Moldova în această situație? Cred că republica nu trebuie să penduleze dintr-o parte în alta, ci să încerce să-și traseze o direcție de protejare a propriilor interese. Chiar dacă acestea nu vor coincide întru totul cu prioritățile rusești, oricum vor fi luate în considerație de Federația Rusă cu tot respectul”, se arată convins politologul.

Altceva este, presupune Lukianov, că și Moldova, și multe alte state din spațiul fostei URSS nu sunt capabile să-și formuleze clar propriile interese. Prin urmare, se transformă într-o arena a realizării unor interese străine. Anume acest lucru, în opinia redactorului-șef al revistei “Rusia în politica globală”, provoacă cele mai multe îngrijorări – “am temeri că tulburările interne din Moldova vor fi agravate de contextul conflictual extern”.

Valentina Matvienko
© Photo : предоставлено пресс-службой Совета Федерации

În același timp, Lukianov consideră pentru multe țări conceptul de opțiune devine vag.

Pe de o parte, relațiile dintre Rusia și Occident se tensionează, iar pe de altă parte, din câte îmi dau seama, Rusia, statele europene și SUA se concentrează tot mai mult pe propriile probleme interne, în special, în condițiile extraordinare ale pandemiei.

Prin urmare, interesul sau entuziasmul față de luptele geopolitice și încercările de a atrage de partea lor statele care se află în fața unor opțiuni se diminuează la toți. Moldova devine tot mai puțin interesantă pentru Rusia și Occident”, susține expertul rus.

Acest lucru doar subliniază necesitatea statelor din fosta URSS să atragă atenția la propria dezvoltare internă.

“Moldova, cred eu, trebuie să răspundă sie însăși la întrebarea: este viabilă în calitate de formațiune statală, are capacitatea de a asigura dezvoltarea propriei societăți? Nu să aleagă la infinit între Rusia și Occident în calitate de direcție de bază a politicii”, a conchis Lukianov.

Reamintim că pe 19 aprilie președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a rostit un discurs în cadrul sesiunii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și în decurs de 40 de minute a răspuns la întrebările adresate de deputații APCE. La subiectul legat de relațiile cu Federația Rusă, șeful statului, de facto, a recunoscut că odată cu preluarea mandantului de președinte, relațiile s-au înrăutățit. Totodată, Sandu a declarat că cele două state au “o agendă serioasă” – comerțul, migranții, Transnistria, trupele de menținere a păcii. În afară de aceasta, președintele Sandu și-a exprimat speranța că se va reveni la regimul moldo-rus de comerț, care a existat până la semnarea de către Moldova a acordului de asociere cu Uniunea Europeană.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Occident, Moldova, Rusia

Загрузка...