Participare la reuniunea Consiliului European (Bruxelles, Regatul Belgiei)

Ce a făcut Iohannis timp de două zile la Bruxelles

235
Administrația Prezidențială a informat publicul despre participarea președintelui României, Klaus Iohannis, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European și la Summitul euro, în format extins

BUCUREȘTI, 11 dec - Sputnik. Comunicatul de presă al Administrației Prezidențiale referitor la participarea lui Klaus Iohannis la Consiliul European care a avut loc pe data de 10-11 decembrie la Bruxelles informează că principalele subiecte de pe agenda reuniunii au vizat negocierile privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și Planul european de redresare economică. De asemenea, printre temele de discuție s-au numărat agrearea unui nou obiectiv climatic pentru 2030; securitatea internă a Uniunii și aspecte legate de relațiile externe ale UE, precum relația transatlantică, situația din Mediterana de Est și vecinătatea sudică.

Nu în ultimul rând, se arată în comunicat, au fost continuate și discuțiile privind coordonarea măsurilor, la nivelul Uniunii, în contextul generat de pandemia de COVID-19.

Comunicatul arată că, în ceea ce privește viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027 și Planul european de redresare economică, au fost adoptate concluzii ale Consiliului European prin care sunt aduse clarificări suplimentare cu privire la propunerea legislativă referitoare la condiționalitatea privind protejarea bugetului și intereselor financiare ale Uniunii din perspectiva respectării principiilor statului de drept.

”Ca urmare, în scopul asigurării unei implementări obiective și eficiente a acestei condiționalități, Comisia Europeană va elabora și adopta orientări, în consultare strânsă cu statele membre, și va informa Consiliul European asupra acestora”, se arată în comunicat, fără să aducă precizări clare asupra celei mai importante dezbateri de la acest Consiliu.

În schimb, aflăm că ”președintele Klaus Iohannis a reiterat susținerea României pentru adoptarea legislației aferente condiționalității referitoare la statul de drept vizând protejarea bugetului Uniunii Europene”.

Un alt rezultat important al reuniunii, mai spune Administrația Prezidențială, a fost acordul șefilor de stat și guvern din Uniune cu privire la obiectivul UE pentru 2030 de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% față de nivelul din 1990.

Președintele Klaus Iohannis, arată comunicatul, a arătat că România susține noua țintă ambițioasă de reducere a emisiilor la nivelul Uniunii, subliniind totodată necesitatea unei abordări realiste în pregătirea implementării, în condițiile în care aceasta va presupune eforturi considerabile pentru transformarea economiilor europene.

Comunicatul arată că, la solicitarea Președintelui Klaus Iohannis, textul concluziilor Consiliului European face referire la posibilitatea utilizării gazului ca tehnologie de tranziție care să sprijine realizarea obiectivului Uniunii pentru 2030.

Cu privire la lupta contra pandemiei, comunicatul arată că liderii țărilor UE au salutat evoluțiile înregistrate cu privire la dezvoltarea unor vaccinuri eficiente împotriva virusului SARS-CoV-2, manifestând, totodată, îngrijorare față de menținerea unui număr ridicat de cazuri de infectare.

”Consiliul European a agreat, de asemenea, consolidarea eforturilor de coordonare a măsurilor la nivelul Uniunii, în special în ceea ce privește o ridicare graduală a restricțiilor, invitând Comisia Europeană să prezinte o propunere privind un cadru comun pentru testele antigen și pentru recunoașterea reciprocă a rezultatelor testelor”, se mai spune în comunicat.

De asemenea, șefii de stat și de guvern din Uniune au subliniat importanța unei pregătiri adecvate a distribuirii vaccinurilor și a campaniilor de vaccinare, inclusiv din perspectiva strategiei de comunicare.

235
Tagurile:
Bruxelles, Klaus Iohannis
Tematic
Acum: Iohannis pune țara la cale, sfidând Constituția!
PSD, întâlnire urgentă după demersurile lui Iohannis și PNL
Tupeu, ironie… sau ce? Iohannis, mesaj cu Drepturile Omului!
Reacții la Suspendarea lui Iohannis – se vrea dizolvarea AUR!
ONG-urile se întorc împotriva lui Iohannis
Ultima oră: În fine, Iohannis face ceea ce trebuie!
Marcel Ciolacu face cea mai abilă mutare contra lui Iohannis!
Ungaria, lecție pentru liderii Românei, AURescu și Iohannis!
Daniel Zamfir

Daniel Zamfir denunță asasinarea economică a românilor

126
(reînnoit 14:52 21.01.2021)
Senatorul Daniel Zamfir reia bătălia pentru drepturile românilor în fața politicilor bancare și fiscale abuzive – denunțând politica lui Florin Cîțu.

BUCUREȘTI, 21 ian – Sputnik. În plină criză generată de pandemie, românii nu sunt ajutați – ci, dimpotrivă sunt spoliați de instituții de credit, dar și de stat, acuză Daniel Zamfir, deci un adevărat ”asasinare economică” a populației.

Parlamentarul care și-a construit un solid renume prin apărarea românilor în fața abuzurilor băncilor revine denunțând ceea ce el numește dur ”CĂMATĂRIA CA POLITICĂ DE STAT”.

”Ca și cum nu era suficient că le-a facilitat băncilor și IFN-urilor să aplice dobânda la dobândă pentru perioada amânării ratelor, ANAF-ul, ÎN ACELAȘI STIL CĂMĂTĂRESC, percepe dobânzi și penalități de întârziere pentru perioada amânării impozitelor și contribuțiilor datorate de antreprenori pe perioada pandemiei”, acuză senatorul.

În plus, Daniel Zamfir subliniază cinismul cu care lucrează premierul Florin Cîțu, pe care l-a supranumit ”Cîțu cămătaru”.

”Fără să i se miște un mușchi pe față, Cîțu prezintă asta ca pe sprijin acordat celor cu rate la bănci și firmelor romanești”, scrie Daniel Zamfir, acuzându-l pe premier că este un veritabil ”asasin economic”.

126
Tagurile:
Daniel Zamfir
Tematic
Zamfir: ”Vor să prăduiască Portul Constanța, CEC-ul”
Zamfir: Cîțu a pus ochii pe Hidroelectrica încă din 2019
Mare victorie pentru Daniel Zamfir – ajută zeci de mii de români

Загрузка...
Klaus Iohannis

ACUM: Iohannis a convocat miniștrii are o zi dificilă!

77
Președintele Klaus Iohannis a chemat mai mulți miniștri pentru o ședință urgentă – după care va participa la importantă videoconferință cu membrii Consiliului European, în condițiile în care Comisia a lansat are două propuneri incendiare.

BUCUREȘTI, 21 ian – Sputnik. Președintele Iohannis a convocat la ora  14:30, la Palatul Cotroceni, o ședință de lucru la care vor participa premierul Florin Cîțu, viceprim-ministrul Dan Barna, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea.

Ședința are loc înaintea unei importante videoconferințe cu membrii Consiliului European, la care preşedintele Klaus Iohannis va participa începând cu ora 19.00.

În principiu, videoconferința cu membrii CE se referă la măsurile privind gestionarea pandemiei de COVID-19, dar ea vine în contextul dezbaterilor pe tema propunerilor de introducere a unui ”paşaport” pentru vaccinarea anti-COVID.

Deocamdată, România, prin preşedintele Iohannis, pare a se opune acestei idei, dar e posibil să cedeze în fața ”dorinței” impuse de la Bruxelles, așa cum s-a întâmplat de cele mai multe ori.

Reamintim că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost de acord cu această iniţiativă venită din partea Greciei. Desigur, Grecia, care are venituri mari din turism, are tot interesul unei asemenea selecții, pentru a putea ridica restricțiile.

De asemenea, Germania susține o formulă asemănătoare.

***

Tpt la video conferință este posibil să se înceapă discuțiile pe tema noii strategii a Comisiei Europeană pentru impulsionarea deschiderii, solidității şi rezilienţei sistemului economic şi financiar al UE pentru anii următori.

Comisia Europeană dorește ca UE să aibă un rol primordial în guvernanţa economică mondială și să proteze comunitatea împotriva practicilor neloiale şi abuzive.

”Acum este momentul Europei: să reparăm prejudiciile aduse de criză şi să pregătim viitorul pentru noua generaţie”, a declarat Ursula von der Leyen.

Abordarea noii strategii se bazează pe trei piloni: consolidarea rolului internaţional al monedei euro, dezvoltarea în continuare a infrastructurilor pieţei financiare a UE şi îmbunătăţirea rezilienţei acestora.

Un aspect delicat este aplicarea extrateritorială a sancţiunilor de către ţările terţe, dar şi promovarea în continuare a punerii în aplicare şi – atenție - a executării uniforme a sancţiunilor impuse de UE.

Ori, în contextul unei noi administrații la Casa Albă, noua strategie europeană presupune multe probleme și provocări.

Deci, pe președintele Iohannis, care poartă răspunderea negocierilor pentru România, îl așteaptă o zi dificilă.

77
Tagurile:
Klaus Iohannis
Tematic
Orban, întâlnire cu Iohannis – mesaj către insurgenții din PNL
Conspirație în PNL, Rareș cere demisia lui Orban – Iohannis, implicat!
Iohannis, ”implicat” în vaccinare: formalisme și truisme

Загрузка...
Ратко Младич

Sârbii nu uită și nu iartă: NATO, obligată plătească!

0
Agresiunea NATO contra fostei Iugoslavii a inclus și folosirea unor arme cu radioactivitate - sârbii au declanșat acțiuni în justiție contra NATO, pentru obținerea de despăgubiri, sunt susținuți și de italieni.

BUCUREȘTI, 21 ian – Sputnik, Dragoș Dumitriu. Victimele sârbe ale agresiunii militare NATO din 1999 asupra Belgradului și altor zone din fosta Iugoslavie au înaintat ieri procese împotriva alianței pentru utilizarea muniției cu uraniu sărăcit în timpul atacurilor aeriene.

Srdjan Aleksic, avocatul care conduce echipa de experți juridici, a declarat pentru Sputnik International că a adunat timp de câțiva ai cazuri cu dovezi materiale clare, iar procesele deschise împotriva NATO, ca persoană juridică, vor fi intentate în numele victimelor agresiunii.

Avocatul Aleksic a explicat că a inițiat cinci acțiuni în instanțele superioare din orașele Belgrad, Novi Sad, Kragujevac, Nis și Vranje.

”Victimele sunt persoane fizice - soldați decedați și bolnavi și ofițeri de poliție din Republica Federală Iugoslavia, care se aflau în Kosovo în 1999. În prima etapă, dorim ca acestea să fie cazuri identice”, a spus Aleksic, preluând experiența cazuri în depuse în instanțe de soldații italieni afectați de radiații.

Mai concret, acțiunile în instanță au avut în vedere și cazul soldaților din Europa de Vest, mai ales italieni, care au fost supuși unor doze mari de radiații în timp ce serveau în NATO, în apropierea munițiilor radioactive și a locului în care au fost folosite. 

În Italia au avut loc asemenea procese, în cazul mai multor militari italieni afectați de radiații, iar din această cauză Aleksic este asistat de avocatul italian Angelo Fiore Tartaglia, care a reprezentat cu succes interesele armatei italiene în speța similară.

”Are 181 de hotărâri judecătorești, care au intrat deja în vigoare în Europa, va fi membru al echipei mele de experți juridici”, spune Aleksic. ”Avem peste 3.000 de pagini de probatoriu, inclusiv verdicte, avize ale experților, materiale ale unei comisii guvernamentale italiene speciale - am adunat suficiente dovezi ”.

Ca un cuantum al despăgubirilor, avocatul caută să câștige despăgubiri în valoare de cel puțin 300.000 de euro pentru fiecare dintre victimele sârbe.

Următorul pas, după ce Curtea Superioară din Belgrad va da câștig de cauză, va fi trimiterea unei notificări oficiale la sediul NATO, în termen de șase luni. Alianța va trebui să răspundă în termen de 30 de zile.

Reamintim că agresiunea NATO s-a derulat în perioada 24 martie - 10 iunie 1999, în cele 78 de zile au fost lansate 25.000 de lovituri aeriene asupra Serbiei.

Pilotul român Ioan Alexandru Pricop a publicat o analiză pe baza mărturiilor și relatărilor, dar și folosind date din surse militare -  ”În seara de 24 martie 1999, fără aprobarea Consiliului de Securitate al ONU, NATO a lansat cea mai mare operațiune militară din istoria sa: Operațiunea Forțele Aliate”.

3500 de aeronave, inclusiv elicoptere de luptă, 1200 avioane de vânătoare NATO împreună cu mii de rachete Tomahawk au atacat mii de ținte din întreaga Serbie. ”Au fost lovite pe rând: obiectivele militare apoi infrastructura și obiectivele civile”, scrie autorul.

Și, atenție – ”Peste 200 de tone de combustibil nuclear au fost aruncate peste Serbia în urma bombardamentelor efectuate cu bombe cu uraniu sărăcit, unele zone din Serbia nefiind locuite nici în ziua de azi (2014, n.n.) din cauza gradului ridicat al radioactivității”.

”Timp de 78 de zile Serbia a fost bombardată de NATO. În raiduri au fost implicate 3500 de aeronave euroatlantice (inclusiv elicoptere de luptă), venind în valuri de 1200 de aeronave. Atacurile au fost sprijinite de trei mari portavioane, 6 submarine de atac dotate inclusiv cu armament atomic, 2 crucișătoare, 7 distrugătoare, 13 fregate. Numai în Marea Mediterană se aflau 4 nave amfibii de război având peste 10.000 de pușcași marini la bord”.

Autorul amintește că bombardamentele au lovit întreaga țară, paralizând-o. ”Au fost executate peste 25.000 de lovituri aeriene și au fost neutralizate la sol 995 de obiective. Peste 3000 de rachete de croazieră au lovit teritoriul statului iugoslav”.

Președintele sârb, Aleksandar Vucic, a declarat că utilizarea armelor cu uraniu sărăcit în timpul operațiunii NATO stă la baza creșterii numărului de pacienți cu cancer în țara balcanică.

Belgradul a înființat o comisie specială pentru a investiga consecințele bombardamentelor NATO din 1999 asupra mediului și sănătății sârbilor.

Autoritățile sârbe spun că aproximativ 2.500 de persoane, inclusiv 89 de copii, au fost uciși și aproximativ 12.500 de persoane au fost rănite în bombardamente. Potrivit diverselor surse, daunele materiale sunt evaluate între 30 și 100 de miliarde de dolari.

Așa cum menționam, operațiunea militară poate fi considerată o agresiune, pentru că a fost efectuată fără aprobarea Consiliului de Securitate al ONU și numai pe baza afirmațiilor țărilor occidentale conform cărora autoritățile iugoslave ar fi efectuat operațiuni de epurare etnică, provocând o ”catastrofă umanitară”.

Desigur, în cazul epurărilor etnice împotriva sârbilor din Croația nu s-a luat o atitudine atât de fermă.

Precizăm că România NU era membru NATO în perioada atacării Iugoslaviei, dar a permis survolul teritoriului de către aviația nord atlantică.

Președintele sârb, Aleksandar Vucic, a declarat că utilizarea armelor cu uraniu sărăcit în timpul operațiunii NATO stă la baza creșterii numărului de pacienți cu cancer în țara balcanică. Mai mult, Belgradul a declarat că a creat o comisie specială pentru a investiga consecințele bombardamentelor NATO din 1999 asupra mediului și sănătății sârbilor.

0
Tagurile:
NATO, Serbia

Загрузка...