Alegeri parlamentare 2020 în România

Cine sunt candidații AUR la parlamentare: Lista completă

2488
(reînnoit 22:44 06.12.2020)
Cine sunt candidații Partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Lista completă pentru Senat și Camera Deputaților.

BUCUREȘTI, 6 dec – Sputnik, Octavian Racu. Potrivit unor estimări, Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) ar putea avea toate șansele să ajungă în Parlament, în urmă alegerilor legislative.

Formațiunea a fost înființată pe 1 decembrie 2019, iar președintele ei este cunoscutul activist unionist, George Simion.

AUR are o platformă național-creștină și conservatoare. Programul politic, potrivit site-ului oficial, are la bază patru piloni: familia, patria, credința, libertatea. Formațiunea susține aflarea României în Uniunea Europeană, însă insistă pe apărarea suveranității naționale.

Lista complete a candidaților din partea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR):

Alba

Senat:

Topîrcean Anca

Opruța Daniel

Mărginean Simona

Farcaș Vasile

Camera Deputaților

Rusu Daniel-Gheorghe

Blaj Iulian-Remus

Opruța Luminița-Ana

Fechete Mirela-Elena

Pintea Daniela-Mihaela

Jurca Marin

Mihai Ruxandra-Mihaela

Arad

Senat

Lădașiu-Ciolacu Flaviu-Călin

Grad Iuliu-Aleodor

Mârnea Maria-Silvia

Petran Mihai-Lucian

Iancu Petru-Marian

Camera Deputaților

Nagy Vasile

Tiba Cristina

Milea Cristian

Amaftiesei Arabela-Clara

Dascăl Marius-Claudiu

Tersanszki Raveca

Sechelea Emilia

Tiba Robert-Zsolt

Pascariu Mihai-Cosmin

Argeș

Senat

Horneț Iuliean

Uță Ion

Lalu Magdalena Silvia

Paraschiv Virgil

Sima Magdalena Rodica

Rădulescu Gheorghe Mihai

Camera Deputaților

Chelaru Mircia

Marinescu Cicerone Nicolaie

Gingărași Georgiana-Nicoleta

Coșa Anca Mihaela

Mihăiță Dumitru

Iancu Theodor-Ilie

Badea Gabriel-Octavian

Duca Daniela

Bihor

Senat

Popuț Florica

Chis Mircea Ioan

Suciu Cosmin George

Dragos Liviu Alexandru

Pocola Mirela Vasilica

Berb Lucia

Camera Deputaților

Lasca Mihai Ioan

Gal Iosif Ovidiu

Lasca Cristian Vasile

Vaida Florin Emanuel

Toseszchi Miguel Leon

Poput Florian Viorel

Lucaciu Raul Ionut

Costea Daniel Aurel

Vaida Georgiana Alina

Nica Nicolae Octavian

Andor Marius Călin

Pocola Ioan

Bacău

Senat

Târziu Grăjdeanu Adela-Ioana

Băbușanu Mihaela

Fieraru Vasile

Mârleanu Nicolae

Groza Vasile Cristinel

Camera Deputaților

Andrușceac Antonio

Ungureanu Josif

Paladi Adrian Florin

Ghiurca Laurențiu

Panaite Marinela Anca

Mocanu Bogdan Constantin

Diria Maria Gianina

Pal Eduard

Panaite Marius Mircea

Ciorbă Gabriela Mariana

Bistrița-Năsăud

Senat

Filipoi Victor

Deneș Zaharie-Ioan

Lușcan Zamfira

Goarță Adrian-Ștefan

Camera Deputaților

Seserman Marcel

Barteș Ionuț-Radu

Miosil Anton-Florin

Goarță Andreea

Serețan Nicolae-Emanuel

Cotu Ciprian-Ioan

Scuturici Valeri

Botoșani

Senat

Cosma Dorinel

Rotaru Pamfil Teofil

Mascan Adrian

Melinte Rodica

Antochi Olga

Camera Deputaților

Feodorov Lucian

Grădinaru Radu Vicentiu

Antochi Constantin

Onoftei Constantin

Iancu Ciprian

Muraru Petru Claudiu

Rotariu Maricica

Avădănei Mioara

Brașov

Senat

Gal Adina Camelia

Borcșa Dionisie

Ciopașu Ioan

Banciu Nicolae Olimpiu

Mălnici Gheorghe

Czika Ladislau

Camera Deputaților

Tobă Francisc

Borta Raluca Maria

A-Anei Ioan

Rotaru Mihai Constantin

Munteanu Iulian Andrei

Brânzea Bogdan Gheorghe

Diac Emanuela Loredana

A-Anei Flaviu Octavian

Ciochină Maria Alexandra

Cărăuș Andrei Marian

Stoica Camelia Maria

Borta Laurențiu Dumitru

Brăila

Senat

Hangan Andrei

Munteanu Nicolae

Ferescu Mihaela-Lucia

Toader Săndica

Camera Deputaților

Ciubuc Ciprian

Iliuță Miruna-Elena

Tătăruș Ionel

Constantin Adrian

Vasilache Alexandru

Stroe Gheorghe

Midoi Ion-Dorin

București

Senat

Târziu Claudiu-Richard

Dîrlău Andrei-Emil

Mitroi Florea

Iancu Elena

Dima Ștefan-Ovidiu

Hila Tudor-Virgil

Butnaru Nicu

Udescu Serbanel-Mihail

Costandachi Cristian

Budiș Cecilia-Iolanda

Avrămiță Petre

Dan Gheorghe-Valentin

Brezeanu Lucreția-Eugenia

Chița Constantin-Nicolae

Ciubuc Cristina

Crefelean Ionica-Ramona

Mazăre Mihaela-Doina

Camera Deputaților

Simion George-Nicolae

Mihai Ana-Maria

Geamănă Dragoș

Vîlcu Selena Gabriela

Neațu Eugenia

Coman Ion

Chița Marius

Enache Diana

Cotîrlan-Simioniuc Costel

Ciosici Claudia-Nela

Stanomir Paul-Sebastian

Florea Stela

Bordeanu Cătălin-Florin

Bosancu George-Alexandru

Vasilache Patricia

Ciobanu Cristian

Vasile Dumitru Luminita Luana

Cimpoae Anghelina

Odajiu Ecaterina

Lupașcu Alexandra

Coman Ionuț-Lucian

Popescu George-Alin

Peng Zhi-Da-Răzvan

Nicula Cristian-Nicolae

Mitroi Tiberiu-Florentin

Ivanciu Augustin-Emanuel

Simionovici Constantin

Sfetcu Carmen

Bârcoci Iulian-Ștefan

Diaconu Romeo-Mirel

Dima Cezar

Ciobanu Octavian

Moruzi Eduard-Mihuț

Negrea Adela

Caraian Vasile

Abaza Violeta-Adriana

Ionescu Valentin-Marius

Buzău

Senat

Colceag Florian

Mînzală Valentin

Mircea Adriana Elena

Stuparu Cornel

Untea George

Camera Deputaților

Roman Nicolae

Magherau Otilia

Mahovici Alexandru

Ionescu Mihail

Marin Nicoleta

Radu Costică

Cotoc Bogdan Ionuț

Moraru Anamaria Sandra

Berechet Anamaria Sandra

Caraș-Severin

Senat

Hrimiuc Corneliu Constantin

Pițigane Daniel-Lucian

Caraconcea Daniela

Lisacenco Laurențiu-Emanoil

Camera Deputaților

Arman Letiția

Humeniuc Bogdana-Loredana

Boncilă Darius-Crinel

Gai Cristian-Daniel

Caraconcea Ion

Șoșoi Enache

Tufiși Alexandra-Teodora

Călărași

Senat

Mihai Marius-Dan

Crivac Dumitra

Chirică-Ungureanu Dali-Cristina

Niculae Dumitru

Camera Deputaților

Balabașciuc Călin-Constantin

Stanciu Nicu-Georgel

Stanciu Mirela-Georgiana

Ghiurcă Sorin-Cristian

Grigore Alexandru

Carată Ovidiu-Cristian

Cluj

Senat

Nicula Valeriu

Lup Smaranda-Nicoleta

Moldovan Tudor-Daniel

Neumann Florian-Ludovic

Vlad Emilia-Felicia

Tătaru Traian

Camera Deputaților

Coleșa Ilie-Alin

Roșca Neacșu Simona-Teodora

Opriș Daniel

Todea Adriana

Crișan Ioana-Simina

Coleșa Ramona

Saucă Ioan

Petaca Alexandru-Dan

Pop Roxana-Yasmina

Crișan Ionel-Dumitru

Danciu Daniel-Florin

Constanța

Senat

Mateescu Sorin Cristian

Aelenei Evdochia

Simion Romica

Iorga Sorin

Palasca Iani

Scurtu Nicoleta

Mihalache Vasilică

Camera Deputaților

Focsa Dumitru-Viorel

Aelenei Dănuț

Dumitrache Dumitru

Constantinescu Carmen-Gabriela

Ghiță Gabriel

Daduica Constantin

Tianu Victor

Floroaei Anișoara

Corman Adrian

Giba Liliana

Ungureanu Manuela

Tonu Ion-Cristian

Butacel Ciprian

Bologa Alexandru-Șerban

Covasna

Senat

Neagu Ionuț

Stoian Mircea

Prodănoiu Aurora-Aurelia

Crețu Mioara

Camera Deputaților

Constantin Ionel

Rujoi Attila

Nicoară Sergiu-Gabriel

Nistor Ciprian-Vasile

Sandu Cristian-Vasile

Manolache Mihaela

Dâmbovița

Senat

Nae Victor

Gheorghe Ion

Sandu Pavel

Prodan Gheorghe

Ciocan Adriana-Nicoleta

Camera Deputaților

Rădoi Vasile

Iancu Niculae

Ionescu Gheorghe-Romică

Olteanu Romulus

Stanciu Mihai

Iancu Marius-Nicolae

Coman Elena

Goloiu Constantin

Voicu Valentin-Stelian

Dolj

Senat

Gheorghe Ionel

Epure Claudia-Mihaela

Curcă Paul-Cătălin

Mihăescu Dan

Preda Radu

Paraschiv Mariana

Camera Deputaților

Dămureanu Ringo

Vava Claudiu-Ștefan

Hantea Ioana

Ungureanu Dumitru

Banciu Marian

Plotogea Angela

Florescu Nicolae

Epure Silviu

Nițu Andreea-Mihaela

Stănia Florinel

Răducanu Adrian

Tutunaru Floriana-Mădălina

Vintilă Cristian

Galați

Senat

Tudor Adrian-Elena

Miron Dan-Alexandru

Iuteș Vlad-Vivian

Gorea Vladimir

Coman Denis-Daniela

Anton Mihail

Camera Deputaților

Muncaciu Sorin-Titus

Scripnic Lilian

Chiriac Cosmin-Ionuț

Tomșa Dorina-Maura

Tudorache Marius-Octavian

Barbu Vasile

Sălcianu Marius

Anastasiu Sorin

Râmniceanu Alexandru-Ștefan

Troacă Marian

Onea Viorica

Palela Elisabeta

Giurgiu

Senat

Stănilă Alexandru

Buduleci Șerban Andrei

Nicolaescu Alexandru-Cătălin

Țepeluș Mariana-Flori

Camera Deputaților

Mirea Diaconu-Florian

State Constantin-Mirel

Trâmbez Cristian-Ștefan

Peptea Emil-Gheorghe

Bărzoi Ionela-Laurenția

Moțoc Vasile

Gorj

Senat

Dinache Andrei-Florian

Dămureanu Andreea-Adriana

Bologan Victoria-Georgeta

Vlăducu Daniela-Tina

Camera Deputaților

Fîciu Nicolae

Dinache Elena-Andreia

Simioana Florin-Adrian

Negrea Mihai-Cristian

Mihart Petre-Leonard

Ungureanu Augustina

Abagiu Nicolae-Ioneluș

Hunedoara

Senat

Șortan Eugeia

Popa Cristian-Alexandru

Ivancov Ioana Loredana

Mărginean Valentin

Iordache Mihăiță

Camera Deputaților

Gavrilă Anamaria

Napău-Stoica Radu-Călin

Moroti Cristina-Elena

Stamate Mihaela

Drăgan Paul-Andrei

Mârza Ciprian

Sîrb Nicușor-Dobrin

Diniș Ioan-Stelian

Harghita

Senat

Vila Rodica

Camera deputaților

Bun Adrian

Curea Alexandru-Valentin

Lengyel Ana-Maria-Elena

Șaitiș Mirela-Iuliana
Precup Liviu
Lup Nicolae

Ialomița

Senat

Boancă Rodica

Costea Adrian

Lecatzas Georges

Drumea Ilie

Camera Deputaților

Păunescu Silviu-Titus

Andronache Doru-Cătălin

Brăcaci Mihaela-Valentina

Oltenașu Sorin George

Stroe Cristian

Boancă Florin

Iași

Senat

Iovanovici Șoșoacă Diana

Achirei Ionela-Alina

Barbacaru Bogdan-Vasile

Ivănuță Gabriela

Anghelina Ionica

Bîtea Valentina

Albișteanu Camelia

Camera Deputaților

Albișteanu Mihail

Ivănuță Cristian Daniel

Bitea Alexandru

Pușcașu Mihnea

Croitoru Florin-Flavian

Bamburic Cătălin

Hordilă Ionel-Liviu

Bătoaie Florin

Lutic Elena

Platon Teodor

Azoiței Ana-Maria

Rachieru Andrei

Vână Constantin

Bîtea Roxana

Enache Gabriel Dan

Awad Beian Omar Amza

Ilfov

Senat

Hurduzeu Ovidiu

Mihai Claudiu-Marian

Târâlă Emil-Costel

Balkan Olga-Gabriela

Camera Deputaților

Șerban Gianina

Crefelean Bogdan

Paraschiv Andrei-Mircea

Ionescu Iulian-Aurel

Leonte Laurențiu-Marius

Trusculete Marian-Alexandru

Murea Bogdan-Florian

Maramureș

Senat

Ștefanca Toader

Opriș Laurențiu

Palencsar Teodora

Pop Teodor

Câmpan Daniel-Ionel

Camera Deputaților

Pop Darius

Botiș Radu

Ciornei Daniel-Cătălin

Palencsar Paul-Robert

Bozga Daniel

Inoan Ionica-Daniel

Tibil Cornel

Chesa Daniel

Tibil Maria Anișoara

Mehedinți

Senat

Nistor Marian

Mlțdinoiu Catinca Tatiana

Vătuiu George

Tămîși Costel

Camera Deputaților

Blidaru Iulian

Vătășoiu Irina-Cosmina

Dîrpeș Petre-Aurelian

Rățulescu Daniel

Schinteie Vasilică

Ciolacu Nichifor Florian

Mureș

Senat

Darii Radu

Pîncă Ioan

Berța Ioan

Grama Gabriela-Maria

Vasiu Tatiana-Manuela

Hărțăgan Maria

Camera Deputaților

Tanasă Dan

Marin Marinela

Marcu Vlad

Natea Liviu-Adrian

Florea Crinișor-Florin

Hobai Ioana-Mariana

Vâlvă Mihai

Tittes-Gherman Petru-Vlad

Mureșan Liviu-Marius

Petra Claudiu-Florin

Neamț

Senat

Lavric Sorin

Iacob Dumitru

Climescu Vasile

Lulea Francisc

Aluculesei Alina-Elena

Camera Deputaților

Mitrea Dumitrinea

Constantin Radu-Emil

Poețelea Ionuț-Valeriu

Arsinte Valentin

Țifui Ghiță

Apetri Dorin-Constantin

Rotundu Mădălina-Alexandra

Diaconu Claudiu

Irimia Ioana-Alexandra

Lulea Tereza

Olt

Senat

Văduva Cristian

Balaci Cristiana

Mitruț Marian

Ceaușene Constanța

Zofei Mircea

Camera Deputaților

Stancu Octavian-Marius

Băbiceanu Remus-Nicolae

Bou Damiana-Ionela

Crăciunescu Dorinel-Consantin

Magiu Ervin-Ionuț

Stancu Constanța

Răduț Alexandru

Necșulea Costel

Prahova

Camera Deputaților

Axinia Adrian George

Enache Cristian Ionuț

Cucu Auraș Mihăiță

Pușcașu Petre

Petre Bogdan Nicolae

Nicolăescu Hera

Cucu Ioana Mihaela

Oprea Niculina

Beju Sorin Gabriel

Avram Grațiela

Pavelescu Gheorghe Ștefan

Sîrb Andreea Florița

Moroianu Robert Georgia

Sandu Mircea Ionuț

Satu-Mare

Senat

Pop Lucian-Mircea

Irimuș Cristian-Cătălin

Zirbo Emil-Viorel

Alexandrescu Andreea-Anca

Camera Deputaților

Câcău Iulian

Grandt Martina-Andrada

Calița Laurențiu

Filip Vasile-Gheorghe

Lucuț Vasile

Boroș Andrei-Cristian-Bogdan

Abaza Ionuț

Sălaj

Senat

Secară Vasile

Andreias Vasile-Sorin

Farcaș Iuliu

Ciloci Nina

Camera Deputaților

Joldiș Vasile

Crăciun Raluca Alexandra

Bogdan Florin

Cioaza Marcel-Mihai

Vaida Romulus-Paul

Timoc Ioan-Paul

Sibiu

Senat

Cătană Gheorghe-Adrian

Nistor Cristina-Diana

Pop Mioara-Ioana

Flutur Dumitru-Sebastian

Cojocaru Radu-Dorin

Camera Deputaților

Suciu Sebastian-Ilie

David Cristian-Liviu

Tatu Mirona-Ioana

Mătușan Codruț-Liviu

Bobița Daniela

Bozan Liviu-Dumitru

Popa Gheorghe

Oprișiu Laura-Mirela

Suceava

Senat

Dăneasă Mircea

Hîncu Adriana

Savencu Simion-Ioan

Patraucean Dorin-Zaharie

Balabașciuc Mgurel-Sorin

Luca Cătălin-Ionel

Camera Deputaților

Pușcașu Florin

Acatrinei Gheorghe

Siretean Mircea

Puha Ionel-Cristinel

Melinte Iulian-Iustin

Maloș Constantin

Zaharia Vasile

Amariei Marius

Hrab Elena Angelica

Muraru Florin

Daniliuc Mircia

Sandu Cătăin-Saniel

Tcaciuc Adrian

Teleorman

Senat

Uba Valentin-Cătălin

Ristea Dana-Cătălina

Askary-Abad Liliana-Emilia

Camera Deputaților

Codreanu Florin-Nicolae

Epure Constanța-Iuliana

Călcîia Marius

Ristea Radu

Avramescu George-Răzvan

Seceleanu Lidia-Simona

Enache Bogdan-Florin

Timiș

Senat

Olteanu Dorina

Dumitrean Nicolae-Solomon

Ianosev Srebranca

Ianoșev Dragoslav

Szanda-Volk Ștefan

Matica Marius-Florin

Camera Deputaților

Stoica Ciprian-Titi

Cojocaru Grigore

Olărașu Bianca-Victoria

Sîrbescu Alexandru

Morariu Daniel

Savilla Silviu-Adrian

Bobaru Costel

Malița Firoana

Hălălai Cristian-Sabin

Olarașu Laurențiu

Lungu Ionuț

Curcă Dumitru-Marian

Iscru Grigorie

Tulcea

Senat

Cioromelea Valentin-Rică

Bezman Emil

Dima Mariana

Manole Paul-Adrian

Camera Deputaților

Doboș Elena

Platon Paul-Andrei

Condrat Cristian

Blebea Răzvan

Tudorache Daniela

Vaslui

Senat

Busuioc Andrei

Samson Maria

Filimon Ion

Camera Deputaților

Enachi Raisa

Volocaru Simion-Gabi

Țîganu Alexandru

Becciu Mihaela

Șerban Dan

Untu Nicu

Avram Ionuț

Munteanu Valentin

Munteanu Ioan

Vâlcea

Senat

Vinereanu Mihai

Tudorache Constantin

Sorescu Elena Loredana

Chircuș Marian

Camera Deputaților

Carbunescu Gheorghe

Craciun Iuliana

Mazilu Elena Loredana

Maioru Mihai

Gheorghitescu Nicolae Florin

Sandu Dan Florin

Lazar Roland Filip

Vadean George Alexandru

Vrancea

Senat

Roșu Ilie

Damian Nicolae

Spulber Maricel

Țiganuș Nela

Camera Deputaților

Badiu Georgel

Rusu Cosmin-George

Militaru Viorel

Pîslaru Florica-Florentina

Gălățanu Dorin-Marian

Petrea Daniela

Anghelachi George

Diaspora

Senat

Dragoș Marcu

Ramona Lovin

Mihai Arnăutu

Cristina Iirina Butură

Camera Deputaților

Boris Volosatîi

Alexandru-Eduard Nica

Filofteia Zamfir

Tudor Călin Teglă

Vladica Roskanovic

Luminița Păucean Fernandes

2488
Tagurile:
alegerile parlamentare, Candidați
Тема:
Alegeri parlamentare în România 2020 (115)
Tematic
Ce este Partidul AUR care e la un pas să intre în Parlament
Disperare progresistă: Marile NUME aduse de AUR în Parlament
Paul Ghițiu

Paul Ghițiu explică evoluția senzațională a AUR și succesul de public al Dianei Șoșoacă

182
În prima parte a interviului oferit Sputnik, fostul senator Paul Ghițiu analizează evoluția partidului AUR, conflictul dintre partid și Diana Șoșoacă, pentru ca apoi să arunce lumina asupra misterelor bugetului propus de Guvernul Cîțu.

Paul Ghițiu, fostul senator și secretar general al partidului Alternativa României, scriitor, cineast, publicist, analist politic şi social, care s-a remarcat în ultimii ani prin acțiuni civice creştine, a oferit Agenției de presă Sputnik un interviu care va fi publicat în două părți și în care se apleacă atât asupra temelor momentului, cât și asupra evoluției generale a lumii.

În prima parte a interviului oferit Sputnik, fostul senator Paul Ghițiu analizează evoluția partidului AUR, conflictul dintre partid și Diana Șoșoacă, pentru ca apoi să arunce lumina asupra misterelor bugetului propus de Guvernul Cîțu.

1. Este dezbaterea momentului în România: AUR versus Șoșoacă. Ați fost om politic, senator în Parlamentul României, cum ați caracteriza partidul AUR din punct de vedere politic și cum interpretați războiul intern iscat în această formațiune?

În legătură cu AUR e încă greu de dat un verdict. Sunt acolo oameni de excepţie şi cauze minunate – cum ar fi cea a eroilor anticomunişti – dar sunt şi lucruri neclare. Am terminat, în chiar zilele de după alegeri, o analiză a acestuia pe baza detaliilor anterioare completate cu nişte elemente de excepţie: imaginile din noaptea alegerilor cu conducerea AUR pe scările sediului, asupra cărora voi reveni. Analiza, care ridica o serie de întrebări despre onorabilitatea acestui proiect,  nu am publicat-o atât din grija de a nu greşi în concluzii, cât şi pentru ca să nu pară o alăturare la corul masiv al contestatarilor, iar eu un manevrat al unor forţe oculte.

Luând pe rând întrebările dumneavoastră, legat de războiul Şoşoacă-AUR, mi-am exprimat părerea că el este puternic defavorabil partidului, în analiza ”Războiul Şoşoacă-AUR, un conflict asimetric, net favorabil senatoarei. Aurul prăjit!”. Voi cita un paragraf din această analiză care răspunde pe scurt întrebării:

„Raportul de forţe Şoşoacă- AUR este unul net defavorabil partidului. Vedeta, prin agitaţia permanentă şi atacurile verbale publice la adresa autorităţilor, cu cuvinte simple, cu mesaje clare, pe înţelesul şi placul nemulţumiţilor de tot felul - de la măşti, 5G şi vaccinare, la justiţie şi guvernare - a reuşit să atragă un număr important de susţinători. Chiar de fani. Şoşoacă este admirată, susţinută, adulată, urmată. Puterea ei mediatică este în acest moment foarte mare, probabil cea mai polarizatoare din spaţiul politic românesc. De aici încolo nu are - cel puţin pentru o perioadă de timp, cât nu se plictisesc spectatorii şi fanii - decât a continua să facă acelaşi lucru. Mai ales că acum a scăpat de o mare grijă: singură, fără partid (să fim serioşi, Neamul Românesc nu există, e o caricatură), nu trebuie să şi ducă la îndeplinire promisiuni, proiecte etc.

Şoşoacă poate acum zburda pe toată scena, cu un AUR înghesuit într-un colţ, gata să fie aruncat în culise. (Totuşi, la un moment dat Şoşoacă va trebui să ofere spectatorilor o schimbare care să ţină trează atenţia şi aderenţa acestora.)”

Mai nou, atât despre partid cât şi despre Diana Şoşoacă apar informaţii în care găsim amestecate servicii, masonerie (şi de o parte şi de cealaltă), oligarhi, mafie etc. ceea ce în loc să clarifice, tulbură mai mult apele.

Dacă prin definirea politică înţelegeţi şi activitatea politică nu numai originea şi structura, e greu de definit politic în acest moment AUR-ul, pentru că dincolo de cuvintele mari din anul trecut şi chiar din primele zile de după alegeri, nu avem ştiri despre iniţiative politice deosebite de restul vieţii politice de la noi. De exemplu, ei au obţinut într-o comisie introducerea amendamentului ca în spaţiile exterioare să nu se mai poarte masca ceea ce nu e sigur că se va vota în plen şi, mai ales, lăsându-i în mare suferinţă pe elevi, în primul rând, şi pe toţi adulţii care lucrează. Te-ai fi aşteptat ca AUR să se bată pe viaţă şi pe moarte pentru abrogarea totală a măştii, sau măcar la copii. Sunt unii care vin şi zic că decât nimic, mai bine un compromis, că nu pot întoarce ei roata.. Păi dacă tot nu o poţi opri şi întoarce, poate că ar fi cazul să nu pui mâna la învârtirea ei...

Pentru proiectul de buget, AUR a venit cu peste 200 de amendamente propunând mărirea sumelor pentru sănătate, educaţie, agricultură, tineret şi sport, românii din afara graniţelor, aşezămintelor religioase româneşti din afară etc. Cea mai spectaculoasă propunere este cea de a se tăia subvenţiile partidelor de la stat – sume într-adevăr de sute de milioane de euro anual şi de a se reduce indemnizaţiile uriaşe ale parlamentarilor.

Hopul pentru partid va fi însă votarea bugetului. După cum spune unul dintre oamenii de excepţie ai Aurului, Andrei Dîrlău:

AUR trebuie să se poziționeze consecvent în opoziție, anti-sistem.

Este un buget de dezastru. Dezastrul se va produce sub forma tăierilor de salarii și pensii și a altor măsuri de austeritate insuportabile pentru populație. AUR va avea dreptate să se fi opus.

Altfel, dacă va vota de dragul de a-și vedea câteva amendamente aprobate, câștigul va fi insignifiant. Sau ele nici măcar nu vor trece. AUR nici nu se va fi opus vehement, nici nu va câștiga ceva.

În fine, pentru o definire corectă avem în acest moment prea puţine sau prea mobile detalii atât din punct de vedere al structurii şi dependenţei de un centru de putere, cât şi al activităţii. Să aşteptăm, viitorul ne va lămuri cu siguranţă. Şi mă gândesc mai ales că ceea ce vor face ne va arăta şi cine sunt.

Aş vrea însă să remarc ceva legat de impunerea spectaculoasă a Dianei Şoşoacă în spaţiul public în care a început să disloce votanţi şi din alte zone decât cea creştin-naţională, pe care se revendică AUR, cum ar fi din zona PSD-ului.

După cum vede probabil şi roverul NASA de pe Marte, în România impostura este definiţia majorităţii celor implicaţi în viaţa publică fie ca politicieni/partide, ca activişti civici/onguri recunoscute de autorităţi, sau ca elite de stânga, dreapta şi chiar unele zis creştine. Avem o uriaşă producţie de impostori, care oferă modelul zilei, deci vor fi urmaţi, din păcate, de şi mai mulţi.

2. Cum explicați succesul la public al senatoarei Diana Șoșoacă?

Dincolo de ceea ce spune (ceea ce vor mulţi să audă), succesul lui Şoşoacă pe piaţă stă în folosirea împotriva impostorilor chiar a mijloacelor de luptă din arsenalul acestora.

Impostura, goală de conţinut, adică goală de sentimente pentru cel de alături, goală de responsabilitate, goală de cultură, goală de competenţă, goală de cinste şi corectitudine, goală de respect, bun simţ, bunăvoinţă, generozitate etc. se acoperă cu tupeu grosier, cu mult zgomot, cu strigăte, cu agresivitate, cu potop de acuzaţii inventate, rostite în fraze scurte, cu cuvinte răstălmăcite, cu minciună, cu înşelăciune şi tot restul.

Nu ştiu cum stă Şoşoacă la impostură, nu o pot măsura şi nu am elemente cu care să pot să o caracterizez fără a cădea în judecarea ei nefundamentată. dar aplombul cu care apare în locurile fierbinţi şi căruia nu-i rezistă paznici, miliţieni şi jandarmi, zgomotul intens (maşinile de urgenţă ale lui Arafat par doar jucării prin comparaţie), acuzaţiile mitraliate şi întrebările strigate cu putere, învolburarea spaţiului şi chiar a timpului, daruri naturale ale Dianei, cizelate în anii de #Rezist, sunt evidente. Diana Şoşoacă aplică cu succes impostorilor politici şi curtenilor lor civici reţeta Rezist, pe care aceştia au folosit-o atât atunci când erau în opoziţie cât şi acum la putere, pe care ei au primit-o de la specialiştii din afară, au aplicat-o aici sub îndrumarea serviciilor locale şi străine; reţetă de care se tem şi pare a-i paraliza, doar că de data asta pe probleme reale, nu pe unele inventate.

Dacă toţi şefii mari şi mici care s-au cocoţat pe funcţiile şi scaunele de toate mărimile, de la cel de preşedinte la şefuleţi de prin administraţie ar fi de calitate, dacă un număr semnificativ dintre ei ar impune prin competenţă, responsabilitate, dăruire şi tot restul, vuietul public al Dianei Şoşoacă ar suna ca un vaiet de tinichea, spart şi fără ecou.

Dar, pentru că realitatea este cea descrisă mai sus, el pare a fi, pentru mulţi deznădăjduiţi, vuietul clopotelor apocalipsei turmei de impostori care s-au aşezat pe toate circuitele vitale ale acestui neam şi, blocându-le, încearcă să îl sufoce.

3. Cum caracterizați politica de austeritate propusă de Guvernul Cîțu și ce efecte credeți că va avea asupra României și românilor? Și, tot la acest capitol, o analiză a bugetului propus de Guvern ar fi foarte utilă pentru a înțelege de unde se taie și la cine se adaugă... Cum rămâne, de exemplu, cu ”România educată”?

În primul rând nu e nicio politică de austeritate, asta e o mare minciună, o grosieră încercare de manipulare a populaţiei pentru a accepta să fie din nou vaca de muls pentru sumele exorbitante îndreptate către furnizorii externi de armament, marile corporaţii, importurile nejustificate şi cu valori umflate de multe ori, afacerile mafiei politico-economice, bugetele supradimensionate ale serviciilor, subvenţiile pentru partide sau veniturile directe şi indirecte (subvenţiile pentru cabinetele parlamentare) ale parlamentarilor.

Austeritate i se propune cetăţeanului căruia nu-i cresc veniturile, ci îi sunt plafonate, ba chiar tăiate, nu-i cresc pensiile, ba chiar se urmăreşte scăderea lor prin neacordarea măririlor prevăzute de lege şi prin „reaşezarea” sistemului de pensii astfel încât pensia să se adapteze „priorităţilor” enumerate mai sus şi nu să fie ea prioritatea. Ca să nu mai amintim o serie întreagă de alte „măsuri de austeritate” care vor apăsa greu asupra oamenilor. Este un buget dezastru pentru cei neconectaţi la conductele de drenare a banilor de la buget, adică pentru marea majoritate a populaţiei.

Consiliul Economic şi Social, unde sunt prezente patronatele, sindicatele şi organizaţii ale societăţii civile au dat aviz negativ proiectului de buget, după care Cîţu a atacat consiliul spunând că este un organism politic. În realitate obiecţiile CES - impactul economico-social, carențele de dialog social și civic, neimplicarea partenerilor sociali în etapele de consultare și dezbatere publică, nelăsarea unui timp suficient pentru analiza aprofundată – sunt reale şi fundamentate.

Chiar dacă i-a dat aviz pozitiv, Consiliul Fiscal a introdus în avizul său o serie de recomandări care în realitate pun sub semnul întrebării coerenţa acestuia, cum ar fi creșterea veniturilor bugetare prin eficientizarea colectării fiscale, reducerea masivă a evaziunii și concurenței fiscale neloiale, optimizarea ratelor de impozitare, abolirea portițelor, excepțiilor și șmecheriilor prin care unii mari contribuabili își reduc artificial obligațiile fiscale etc.

4. Cât de realist este bugetul propus de actualul Guvern?

Foarte pe scurt, bugetul pentru 2021 probabil că nu va fi finanţabil – se colectează 27 % din PIB, cu o treime mai puţin decât media europeană de 40 %, are un deficit mare, de 7,2 % din PIB, circa 80 miliarde lei, este construit pe o datorie publică ajunsă la limita de catastrofă pentru un stat, de circa 6 % din PIB, cu un deficit de cont curent de 4,9 % din cauza importurilor uriaşe – singurul stat din UE care trece de 4 %. De exemplu, România importă 75 % dintre produsele alimentare în timp ce îşi neglijează grav stimularea agriculturii şi a producţiei alimentare interne, ba chiar o sabotează, sabotaj amplificat de guvernul Cîţu.

Nu mai vorbesc despre faptul că șansele ca România să beneficieze de fondurile alocate prin Fondurile de Coeziune din cadrul de finanțare 2021-2027 și Mecanismul de Redresare și Reziliență prin investiții, care să relanseze cu adevărat economia națională sunt grav periclitate de lipsa şi/sau de slaba calitate a documentelor de programare prezentate Comisiei Europene, ceea ce înseamnă că acele multe miliarde de euro promise triumfalist, dar mincinos, de primul dintre impostorii ţării, au mari şanse să nu ajungă şi, oricum, să nu ajungă la timp, adică înainte de declanşarea dezastrului.

În ceea ce priveşte unde se duc în final mai mulţi şi unde mai puţini bani, e cam aşa: guvernul, după ce iniţial tăiase puternic de la sănătate, educaţie, tineret, în proiectul trimis Parlamentului pretinde că a dat mai mult, cum ar fi la sănătate, dar nu spune că de fapt a mărit bugetul ministerului, în timp ce domeniul sănătăţii pe ansamblu, cu toate componentele lui, primeşte mai puţini bani. La fel cu educaţia, cultura, agricultura şi altele real importante. Tot el ne spune că a modificat şi se duc mai puţini bani la servicii, dar iarăşi sunt multiple căi lăturalnice, cum ar fi cele care ţin de pixul domnului Iohannis, şeful CSAT-ului, pentru a spori aceste alocaţii. Ca să nu mai vorbim de rectificările făcute prin ordonanţe unde nimeni nu mai controlează alocările. Şi aş vrea să mai remarc obsesia militaristă a guvernelor ultimilor ani, cu precădere a celor PNL şi acum PNL-USR/PLUS, bugetul armatei crescând constant, dar nu spre nevoile reale ale acesteia, ci spre importuri de armament nefolositor, plătite cu sume exorbitante.

S-au folosit cifre şmecherite pentru a direcţiona în ascuns sume spre interesele prioritare ale guvernului şi camarilei sale, sau pentru a arăta creşteri de venituri şi a ne închide gura. De exemplu, la fundamentarea bugetului câștigul salarial mediu brut utilizat în proiectul lui Cîţu este de 5150, deşi el a fost în 2020 de 5429 de lei. De ce? Simplu, pentru ca premierul Cîţu să vină şi să ne scoată ochii că salariul mediu brut va creşte la 5380 în 2021. Şi multe altele.

182
Tagurile:
Diana Șoșoacă, George Simion, AUR

Загрузка...
Dominic Fritz

Fritz de Timișoara, prima reacție la suspiciunea e agent BND, serviciu secret german

515
Primarul Timișoarei reacționează după ce o anchetă de presă induce suspiciunea că ar avea legătură cu serviciul secret german BND – dar evită întrebările puse

BUCUREȘTI, 28 feb – Sputnik. Controversatul primar USR al Timișoarei, germanul Dominic Fritz, răspunde unei anchete de presă din care apare suspiciunea că ar fi agent al unui serviciu secret german.

Fritz compară situația sa cu an unei femei era suspectată de vrăjitorie în Evul Mediu, care era legată și aruncată în apă.

”Dacă se îneca, era considerată inocentă, Dumnezeu s-o odihnească, iar dacă reușea să rămână în viață, era dovadă că avea un pact cu diavolul și era condamnată la moarte”, scrie Fritz.

Ori, în cazul său, primarul întreabă: ”Cum te aperi împotriva unor acuzații că ești spion? „Nu sunt spion” ar fi ceva ce un spion ar spune”.

„Din experiența mea de până acum din politică și administrație, testul pentru vrăjitorie și spionaj în secolul 21 nu e cu mult diferit cu cel de acum 700 ani - dacă cumva supraviețuiești falsurilor și atacurilor murdare, trebuie să ai ceva în spate, serviciile, de toate felurile, Soros&BillGates, un pact cu diavolul, pentru că, se știe bine, cu muncă, adevăr și entuziasm nu ajungi departe, nu-i așa?”, spune Fritz.  

Paranteză: ar trebui să-i reamintim germanului că a ajuns primar cu ajutorul unui partid care s-a ridicat NUMAI pe bază de acuzații nedemonstrate de tip ”au furat” – sau aberații precum ”vor să scoată România din Europa”, ”Vor să ne ducă la Moscova”, ”oamenii rușilor” etc. Deci, ceea ce e ”politică pro-occidentală” pentru unii, e ”test medieval de vrăjitorie” pentru alții?! Se pare că da.

Să continuăm. ”Nu am stofă de James Bond”, spune onestul personaj, continuând cu o mărturisire demnă de o comedie: ”Roșesc imediat când spun o minciună, iar în puținele dăți în viața mea, în studenție, când am călătorit fără bilet, m-am dat jos după câteva stații pentru că nu suportam tensiunea”.

Concluzia e de tot râsul: ”Nu aș fi un bun spion tocmai pentru că am claritate morală”. Și când te gândești că atâția timișoreni l-au votat!

Dominic Fritz spune despre el însuși că ”Sunt un om curajos doar atunci când lupta mea este bazată pe adevăr”. Îi întoarcem reflecția anterioară – ce altceva ar fi spus un spion?

”Mă gândesc că dacă guvernul german ar fi fost preocupat să ajungă la secretele geopolitice și geostrategice planetare din Primăria Timișoara, ar fi găsit o cale mai discretă decât să trimită un neamț get-beget să câștige o bătălie improbabilă pentru un mandat de primar”, spune Fritz, făcând apel la logica gânditorului de berărie.

Pe de altă parte, el clarifică situația GIZ, ”agenția de dezvoltare a guvernului German la care mi-am început cariera, are peste 22.000 angajați în 120 țări și un buget anual de peste 3 miliarde de euro”.

”Contribuie la o mai bună educație pentru 8,7 milioane de elevi în lume, a construit un sistem de asigurare medicală pentru 500 milioane de indieni, susține proiecte pentru mici agricultori în Africa sau pentru reformarea sistemelor de energie în Asia”, scrie Fritz..

De asemenea, reabilitarea centrului istoric din Sibiu și a Pieței Unirii din Timișoara ”au făcut parte din proiecte implementate de GIZ (atunci GTZ) în anii înainte de aderare la UE”, arată Fritz, subliniind ”Sunt mândru că am lucrat cu ei”.

Dar, mai grav, Fritz spune că e mândru și de ”toate atacurile și fake news-urile care se aruncă spre noi, pentru că îmi arată că suntem pe drumul cel bun”.

Primarul explică și de ce a ”stârnit un mușuroi de interese” - a început ”curățenia, temeinic, prin toate hârtiile și toate cotloane”.

”Nu poți să construiești solid pe incompetență, risipă din banii publici, inerție”, scrie Dominic Fritz, ”De aceea dedic acest an curățeniei: în finanțele primăriei, în managementul societăților din subordine, în primărie și în oraș. Mai sunt foarte multe de făcut”  .

Și o promisiune: ”Toți cei care speră că o să mă oprească vor avea nevoie de multă răbdare, pentru că abia am început lupta pentru o administrație curată și performantă care să fie în slujba timișorenilor. Nu e vrăjitorie. E normalitate”.

Nu ne putem dori decât ca primarul să reușească și CONCRET în tot ceea ce spune. Și să fie cât mai transparent în privința propriei biografii.

Pentru că e de remarcat că, în ancheta cu pricina, erau nouă întrebări, la care primarul NU răspunde nici în această reacție. Ce să înțelegem din asta? S-a înecat sau nu… vrăjitoarea?

515
Tagurile:
Agent, Dominic Fritz, Primar, Timișoara

Загрузка...
Horea, Cloşca şi Crişan

Scurt metraj superb despre Horea ”Focul viu al muntelui”

89
(reînnoit 20:41 28.02.2021)
Un omagiu adus martirului libertății și conștiinței românești din Transilvania, Vasile Nicola Ursu - Horea, o realizare de excepție! Și o cercetare care scoate la iveală locul unde eroul a fost martirizat

BUCUREȘTI, 28 feb – Sputnik. Ziua de azi a fost marcată în toată țara, dar mai ales în Transilvania, ca dată de cinstire a martiriului eroilor naționali Horea și Cloșca.

Am selectat două realizări care marchează această dată – evocând memoria uneia dintre cele mai complexe personalități ale istoriei noastre, Vasile Nicola Ursu – zis Horea.

Constructor de biserici, inițiat în taine străvechi, om cu o pregătire mult mai vastă decât ar reieși din istoria învățată în scoală, Horea reprezintă un moment de răscruce al conștiinței naționale – dar mai ales al recunoașterii națiunii în epoca luminilor, creând premisele reprezentării românilor ca entitate națională cu drepturi politice de prim rang.

De fapt, de la Horea pornesc Avram Iancu, Bărnuțiu, Barițiu, Rațiu și Memorandumul, culminând cu Iuliu Hossu și Iuliu Maniu. Gândirea politică transilvană îl are la origini pe Horea! 

De fapt, cum ar putea fi definit Horea? În opinia mea, cea mai potrivită definiție este, deocamdată, ”Misteriosul Rex Daciae”. Misteriosul Rege al Daciei, cu nume de împărat bizantin! 

Prima realizare selectată este a unui cineast talentat, Cosmin Pleșa, care a pus într-un scurt metraj – eseu o idee a unui fiu al locurilor lui Horea, colonelul de vânători de munte Ioan Uțiu, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, unul dintre cei mai consecvenți ecologiști și apărători ai Munților Apuseni. 

”Horea – Focul viu al muntelui” este un scurt metraj care folosește muzica marelui Grigore Leșe și e realizat la Andonexstudio. Merită urmărite cele câteva minute ale înălțătorului film-eseu!

A doua realizare omagială aparține cercetătorului Alexandru Moldoveanu, care a reușit să identifice cu exactitate locul martiriului lui Horea și Cloșca. Locul unde, în urmă cu 236 de ani, pe 28 februarie 1785, Vasile Ursu Nicola, zis Horea, și Ion Oargă, zis Cloșca, au fost martirizați – uciși în chinuri cumplite de autoritățile ungurești.

Alexandru Moldoveanu a identificat locul martirajului de pe ”Dealul Furcilor”, comparând terenul cu prezentarea acestuia de pe gravura cunoscută, în care Johann Andreas Brinhauser, redă execuția.

Într-un articol publicat de Active News, cunoscutul ziarist Victor Roncea arată că Alexandru Moldoveanu a transmis locația (fotografia de mai jos) cu un scop important: avertizarea ca terenul pe care a fost vărsat sângele martirilor Horea și Cloșca să nu ia vreo destinație nepotrivită.

”Autoritățile locale nu intervin pentru a ridica un cuvenit monument pe locul martiriului. În prezent nici măcar o troiță de lemn la stradă nu amintește de această oribilă crimă anti-românească. O inițiativă creștinească a fost sabotată de autoritățile locale”, scrie Victor Roncea.

 

Locul execuției lui Horea și Cloșca - pe Dealul Furcilor, Alba Iulia
© Photo : Activ News
Locul execuției lui Horea și Cloșca - pe Dealul Furcilor, Alba Iulia

 

89
Tagurile:
Horea

Загрузка...