Nelu Tătaru în vizită la spitalul de la Piatra Neamț

Tătaru, nouă confirmare bombă! Caz de Parchet, nu de Demisie!

211
(reînnoit 09:23 17.11.2020)
Ministrul Nelu Tătaru o copiază pe Sorina Pintea! A făcut o nouă declarație pentru care ar trebui să își dea demisia la prima oră – și își recunoaște uriașa vinovăție pentru care sistemul de Sănătate NU funcționează.

BUCUREȘTI, 18 nov – Sputnik. După aberația taxată de majoritatea mass media și de români – că ”toți suntem de vină” pentru tragedia de la Piatra Neamț - Nelu Tătaru a venit cu o nouă declarație, pentru care ar trebui să demisioneze azi, la prim oră.

Ministrul a declarat nici mai mult, nici mai puțin, că ”80% din managerii spitalelor din România ar trebui schimbaţi”.

”Eu, la un moment, pe timpul acestei pandemii, am spus că 80% din manageri ar trebui schimbaţi. Îmi menţin aceeaşi părere”, a declarat Nelu Tătaru la Digi24, subliniind că „limitarea ca putere a ministerului”.

Continuând politica găinii, de a împrăștia mizeria în toate direcțiile, Tătaru a acuzat ”guvernele, miniştrii Sănătăţii, factorii politici şi cei locali din ultimii 30 de ani” pentru situaţia actuală a sistemului medical.

”În tot ce înseamnă reforma din Sănătate înseamnă o schimbare radicală, atât legislativă, cât şi la nivel de administrare a spitalelor - coordonarea acestor spitale ar trebui să ajungă la Ministerul Sănătăţii”, a declarat Nelu Tătaru.

În primul rând Tătaru NU a spus anterior că ”80% din manageri ar trebui schimbaţi” – ci a declarat că „80% din managementele spitalelor nu corespund” sau că ”80% dintre managerii spitalelor din România practică un management defectuos” – și asta spunea în septembrie 2020. Până atunci… nu prea!

Prima întrebare: de unde are Tătaru această cifră, cum a calculat-o? Simplu – a preluat-o/plagiat-o de la predecesoarea sa, Sorina Pintea, cea care declara încă din aprilie 2019 -  „80% din manageri nu au ce căuta în sistem”. Pintea a repetat această declarație până la finalul mandatului!

De ce nu a procedat (guvernul) PSD la schimbarea managerilor? Nu știm exact, dar să ne amintim că orice tentativă a Guvernului de schimbare a fost blocată în 2019 de președintele Iohannis! Practic, 2019 a fost anul în care PSD a fost boicotat continuu de Iohannis!

Incendiu Piatra Neamț
© Inquam Photos / tvmneamt.ro / Flavius Corfu

Dar nu același lucru s-a întâmplat cu guvernul PNL, pe care Iohannis nu numai că l-a susținut, dar a încălcat flagrant Constituția pentru a-l ajuta! În plus, aproape jumătate din administrațiile județene erau PNL!

A doua întrebare este evidentă: de ce Nelu Tătaru - ministru încă din martie 2020 – nu a operat schimbări ale managerilor, conservând procentul de ”manageri necorespunzători” dezvăluit de Sorina Pintea?!

Ce rezultă de aici? Că Nelu Tătaru cunoștea bine că ”80% din manageri nu au ce căuta în sistem” – și asta în plină pandemie, nu în perioadă de calm în domeniu, așa cum era pe timpul Sorinei Pintea!

Ce mai rezultă? Că știind acest fapt și neluând nicio măsură – nici măcar de a face presiuni prin mass media – Nelu Tătaru și al său PNL au pus în pericol viața a 80% din pacienții tratați în spitale cu management ”necorespunzător”!

Altfel spus – cei care au murit în spitale sau în urma internării în spitale pot fi asumați, într-o proporție importantă, de cei care știau că managementul este ”necorespunzător” și NU l-au schimbat! Nu au făcut NIMIC să îl schimbe!

Atacată din toate direcțiile, inclusiv de procurori, Sorin Pintea a avut curajul să dezvăluie situația! Ajutat și acoperit de Sistem, Nelu Tătaru a tăcut luni de zile, apoi a preluat/plagiat informația de la Pintea - dar mai ales NU a făcut nimic să schimbe ceva! În primă pandemie și criză sanitar-medicală!

Demisia… este puțin spus! Dacă era PSD la guvernare, strada ar fi chemat procurorii! Acum… se tace, complice! Poate unii se simt vizați când  Tătaru spune ”toți suntem de vină”.

211
Tagurile:
Nelu Tătaru
Tematic
USR, revoltat de Tătaru: “Pare desprins complet de realitate”
Tătaru: ”Haideți să nu ne gândim la sărbători”
Medic mort de COVID, Tătaru, luat la întrebări

Ce partide candidează la alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020

140
(reînnoit 14:27 01.12.2020)
Dacă pentru cei care locuiesc în România, alegerile sunt pe 6 decembrie, pentru românii din diaspora alegerile se vor desfășura în două zile, și anume în 5 și 6 decembrie.
Ce partide candidează la alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020

La alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020 s-a înscris în cursă 18 partide. Separat de acestea, mai există și 17 organizații non-guvernamentale care candidează pentru a reprezenta minoritățile naționale altele decât cea maghiară, reprezentată de UDMR. Ordinea lor în acest infografic este luată după felul în care vor apărea pe buletinele de vot din cadrul circumscripției Municipiului București.

Alegerile parlamentare în România 2020, pe scurt

Potrivit legislației în vigoare, senatorii și deputații se aleg prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale.

Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 73.000 de locuitori, iar norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori.

Numărul locuitorilor care se iau în calcul este conform populației după domiciliu, raportat de Institutul Național de Statistică la data de 1 ianuarie a anului precedent anului în care au loc alegeri la termen.

Parlamentul României este bicameral, fiind format din Camera Deputaților cu 329 de membri și Senat cu 136 de membri. Mandatul este obținut pentru o durată de patru ani.

Cei 329 de membri ai Camerei Deputaților sunt aleși prin mai multe metode: 308 sunt aleși din 42 de circumscripții constituite din cele 41 de județe ale României și municipiul București, prin reprezentare proporțională, iar patru sunt aleși, tot prin reprezentare proporțională, dintr-o circumscripție reprezentând diaspora română, în timp ce următoarele 17 locuri sunt alocate minorităților naționale. Aceste locuri suplimentare se adaugă pentru grupurile minoritare etnice care concurează în alegeri, în prezent fiind 17 minorități etnice reprezentate în Parlament.

Partidele trebuie să treacă un prag electoral care se calculează în două moduri: fie prin raportarea procentului de 5% la totalul voturilor valabil exprimate la nivel național, fie prin calcularea procentului de 20% din voturile valabil exprimate în cel puțin patru circumscripții electorale.

Cei 136 de membri ai Senatului sunt aleși din 43 de circumscripții constituite din 41 de județe (un total de 121 de locuri), municipiul București (13 locuri) și diaspora română (două locuri).

 

140
Tagurile:
Candidați, partide, România, Alegeri parlamentare
Тема:
Alegeri parlamentare în România 2020

Загрузка...
Maia Sandu

Politica Maiei Sandu ar putea aduce daune ireparabile reglementării transnistrene

97
(reînnoit 13:18 01.12.2020)
Președintele ales al Moldovei își concentrează atenția pe „eliminarea prezenței militare rusești” fără să spună vreun cuvânt despre soluționarea politică a diferendului.

Editorial de Alexandr Isaev

La prima sa conferință de presă de după alegeri, Maia Sandu s-a pronunțat din nou în favoarea retragerii contingentului militar rus din Transnistria. Președintele ales amiintește despre acest lucru în fiecare discurs public al său - și, judecând după intensitatea declarațiilor, subiectul prezenței militare a Rusiei în Transnistria va deveni unul dintre subiectele cheie în timpul președinției sale.

Nu există nimic nou în tema contingentului militar rus pentru Chișinău. De exemplu, fiecare președinte nou al Moldovei este obligat să se ocupe de problema scoaterii sau nimicirii, sau a altui mod de a rezolva problema cu stocurile uriașe de muniție ale armatei a 14-a sovietice, care se află în depozitele din Cobasna. Aceste depozite sunt păzite de armata rusă din cadrul Grupului Operațional al Forțelor Ruse din Transnistria (OGRV). Și mulțumesc lui Dumnezeu că sunt păzite, pentru că în caz de ceva Beirutul ne va părea o petardă copilărească în comparație cu ceea ce se poate întâmpla la aceste depozite.

Totuși, judecând după declarațiile pe care Maia Sandu a reușit să le facă, noul președinte ales al Moldovei arată aici o abordare exotică și foarte îngrijorătoare.

"Când vorbim despre prezența rusească în Moldova, trebuie să o împărțim în două componente. Prima este Grupul Operațional al Forțelor Militare. Nu avem un acord cu privire la localizarea acestor trupe, iar poziția Moldovei este că acestea ar trebui retrase, precum și armele", a spus Sandu.

De asemenea, potrivit președintelui ales al Moldovei, ea va pleda și pentru retragerea forțelor de menținere a păcii.

"Cealaltă parte este misiunea de menținere a păcii. Avem un acord din 1992 privind desfășurarea forțelor de menținere a păcii. Moldova consideră că, deoarece nu există amenințări militare, această misiune ar trebui transformată într-o misiune civilă sub auspiciile OSCE", a spus ea.

Rețineți doar pentru viitor că o situație în care „nu există amenințări militare”, așa cum a arătat practica ultimelor decenii de mai multe ori, se poate transforma într-o astfel de amenințare militară timp de 24 de ore, iar drept consecință are de suferit nu doar întregul continent european, ci și este o bătaie de cap pentru întreaga lume.

Să subliniem un alt punct important: pentru prima dată, problema retragerii militarilor ruși, în discursul primei persoane în stat, (pe care Sandu îl va ocupa pe 24 decembrie) nu a fost legată de o reglementare politică.

Брифинг официального представителя МИД России М. Захаровой
© Sputnik / Владимир Астапкович

Adică, carul nu se pune, pur și simplu, înaintea carului. Este instalat separat și anume pe acesta se propune să-l împingem.

Poate că Sandu crede că aduce o notă inovatoare afirmând că „poziția ei este că ”trupele” ar trebui retrase, precum și armamentul”. Dacă este așa, atunci președintele ales al Moldovei se înșală grav. Nu este suficient doar să „ai o poziție” - poate, așteptând să apară parteneri externi care vor implementa această poziție.

De exemplu, al treilea președinte al Moldovei, Vladimir Voronin, sub care a început procesul de scoatere a muniției din depozitele din Cobasna, îi poate reaminti lui Sandu cât de dificil este acest lucru. După negocieri îndelungate, dificile și detaliate, primul eșalon a fost pregătit pentru expediere acum 19 ani, pe 30 noiembrie 2001 - primele 500 de tone din 42.000 (!) de tone.

Dacă Sandu nu-și amintește ce a urmat, atunci să ceară sfatul unui expert reputat. Acesta vă va spune că s-a reușit scoaterea a 42 de eșaloane de muniție, după care totul s-a oprit în loc. Și nu pentru că au intervenit „forțe externe” necunoscute, încercând să intervină în proces. Ci pentru că în Transnistria au început proteste de masă, când oamenii s-au întins literalmente pe șine, obstrucționând mișcarea trenurilor militare care scoteau obuzele. Situația din procesul de negociere s-a schimbat. Procesul a devenit mai complicat, iar apoi scoaterea acestora s-a oprit de tot.

Din această experiență, Maia Sandu - dacă intenționează să rezolve probleme reale și să nu se angajeze în exprimarea agendei politice a altcuiva - ar trebui să învețe o lecție importantă: problema scoaterii armamentului (și retragerea militarilor care păzesc depozitele) nu poate fi rezolvată fără acordul, în primul rând, al transnistrenilor înșiși. Și, în general, fără a lua în considerare opinia locuitorilor de pe malul stâng, este imposibil să se rezolve oricare dintre problemele legate de ei.

Adică, apucându-se de soluționarea acestei probleme, un politician responsabil ajunge instantaneu și inevitabil la concluzia corectă: în primul rând, este necesar dialogul. Acesta este chiar calul care trebuie să scoată carul greu al problemei, să-l miște din loc.

Cu toate acestea, Maia Sandu nu a spus niciun cuvânt despre intenția sa de a iniția un dialog cu Transnistria. Mai mult, ea a declarat că nu a planificat nicio întâlnire cu Vadim Krasnoselski în viitorul apropiat și a văzut rolul ei în procesul de negociere doar ca facilitând activitatea formatului „5 + 2”. Dar înainte de a face ceva în cadrul formatului internațional, poate pentru început merită măcar să dai mâna cu cei cu care urmează să negociezi?

Imediat a devenit clar că atunci când a mers la conferința de presă cu declarații importante despre problema reglementării transnistrene, Sandu nici măcar nu a încercat să se consulte cu aceiași participanți în formatul 5 + 2.

Comentând declarațiile lui Sandu, secretarul de presă al președintelui rus, Dmitri Peskov, a spus că Moldova „nu a discutat anterior cu Rusia propunerea de retragere a forțelor rusești de menținere a păcii din Transnistria și dislocarea observatorilor civili aici sub auspiciile OSCE”, care a fost exprimată de Maia Sandu.

Apropo, propunerea de a transforma misiunea de menținere a păcii într-una civilă nu este nici ea nouă. Conversații similare au avut loc deja pe marginea procesului de negociere din 2007. Și această experiență Sandu trebuie, de asemenea, să o studieze înainte de a formula maxime care nu promit altceva decât să destabilizeze situația în care Sandu (cel puțin din vorbe) intenționează să obțină progres.

Se pare că președintele ales al Moldovei va trebui să învețe multe lucruri înainte de a încerca să dezlege nodurile care nu se dezleagă cu amenințări.

Per ansamblu, putem concluziona că procesul propriu-zis de reglementare nu este interesant pentru administrația Sandu. Accentul este pus pe eliminarea prezenței militare rusești. Cel puțin aceasta este tocmai concluzia care trebuie trasă din cele spuse de șeful ales al statului moldovenesc.

Nu mai întâi „să se ajungă la o formulă solidă și stabilă pentru asigurarea integrității teritoriale a Moldovei, cu condiția respectării intereselor tuturor cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului” și abia apoi să se decide asupra retragerii forțelor de menținere a păcii. Ci să fie retrași soldații de menținere a păcii, și atât. Problemele care vor urma inevitabil unei astfel de acțiuni, aparent, sunt planificate a fi soluționate expromt, pe măsură ce vor apărea.

O astfel de abordare nu poate fi numită serioasă. Dar poate fi numit cu încredere periculoasă și destabilizatoare. Practica unui sfert de veac a reglementării conflictului de pe Nistru a arătat că intransigența și lipsa de flexibilitate sunt instrumente inutile. Desigur, când vine vorba de interesele naționale ale Republicii Moldova și de reunificarea țării. Și nu despre îndeplinirea ordinelor altor persoane de a expulza Rusia din regiune - cu orice preț. Prețul în acest caz ar putea fi unul greu de suportat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

97
Tagurile:
Transnistria, Maia Sandu

Загрузка...
Serghei Lavrov

Lavrov a comentat solicitarea lui Sandu privind retragerea trupelor ruse din Transnistria

0
(reînnoit 19:35 01.12.2020)
Ministrul Afacerilor Externe al Rusiei Serghei Lavrov a comentat declarația președintelui ales al Republicii Moldova, Maia Sandu, privind retragerea forțelor de menținere a păcii din Transnistria.

CHIȘINĂU, 1 dec - Sputnik. Șeful diplomației ruse consideră că retragerea pacificatorilor ruși din stânga Nistrului nu va soluționa diferendul transnistrean.

„Este dificil să înțelegem ce anume a avut în vedere doamna Sandu atunci când a anunțat necesitatea retragerii forțelor ruse de menținere a păcii, dar faptul că acest lucru nu va duce soluționarea conflictului este cert. Cu greu putem accepta o astfel de solicitare destul de iresponsabilă”, a declarat Serghei Lavrov. 

Șeful diplomației ruse a atras atenția că anume pacificatorii ruși au pus capăt fazei „fierbinți” a conflictului din stânga Nistrului și de atunci asigură „înghețarea” conflictului, care nu amenință pacea în regiune. 

„Noi auzim declarațiile ei (Maiei Sandu) conceptuale privind prioritatea orientării spre UE, dar auzim și faptul că ea își dorește să păstreze relații bune cu Federația Rusă. Cred că relațiile bune cu orice țară (...) presupun faptul că trebuie să se țină cont de interesele bilaterale și de înțelegerile la care s-a ajuns anterior. Pacificatorii ruși, la fel ca pacificatorii moldoveni și ucraineni, se află în zona de conflict, în conformitate cu deciziile adoptate în formatul „5+2”, aprobate de OSCE, și ele, mai întâi de toate, servesc pentru menținerea stabilității care joacă un rol cheie în prevenirea unei noi escaladări a conflictului sângeros”, a subliniat Lavrov. 

Oficialul a reamintit, de asemenea, că Rusia a reușit să retragă din regiune aproximativ jumătate din munițiile Armatei a 14-a sovietice depozitate la Kolbasna între 2001 și 2003, în perioada în care relațiile dintre autoritățile moldovenești și administrația transnistreană s-au îmbunătățit.

„Acolo există și trupe rusești care asigură paza depozitelor de la Kolbasna în care se păstrează muniții. Aceste depozite se află într-o astfel de stare încât încetarea controlului poate declanșa incidente grave”, a menționat.

El a menționat, de asemenea, că ministrul rus al Apărării, Sergei Șoigu, și-a anunțat deschiderea de a utiliza munițiile pe loc.

"Acest lucru necesită cooperarea părților și, în primul rând, voința Chișinăului și Tiraspolul", a subliniat ministrul rus de externe.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0

Загрузка...