Cristian Rizea

Decretul prin care Rizea a rămas fără cetățenia Moldovei

236
Monitorul Oficial din Republica Moldova a publicat astăzi decretul prezidențial prin care Cristian Rizea a rămas fără cetățenia acestei țări

BUCUREȘTI, 3 nov - Sputnik. În Monitorul Oficial de astăzi din Republica Moldova a fost publicat un ”DECRET privind retragerea cetăţeniei Republicii Moldova În temeiul art. 88 lit. c) din Constituţia Republicii Moldova şi al art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea cetăţeniei Republicii Moldova”.

Potrivit textului oficial, preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a decretat la Art. 1. ”se retrage cetăţenia Republicii Moldova domnului Cristian MIHAI”, acesta fiind numele cu care este înregistrat Cristian Rizea în Republica Moldova.

La Art. 2. Al decretului se arată că prezentul decret intră în vigoare la data publicării, așadar el este deja în vigoare.

Cel care semnează decretul este președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, decretul fiind numerotat și datat cu numărul 1823-VIII. Chişinău, 2 noiembrie 2020. 

Într-o postare pe pagina sa de Facebook în care anunță că i s-a retras cetățenia, Cristian Rizea anunță că se va lupta în instanță împotriva deciziei.

Captură ecran din Monitorul Oficial al Republicii Moldova
© Screenshot / Monitorul Oficial al RM
Captură ecran din Monitorul Oficial al Republicii Moldova
236
Tagurile:
Cristi Rizea

Ce partide candidează la alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020

129
(reînnoit 14:27 01.12.2020)
Dacă pentru cei care locuiesc în România, alegerile sunt pe 6 decembrie, pentru românii din diaspora alegerile se vor desfășura în două zile, și anume în 5 și 6 decembrie.
Ce partide candidează la alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020

La alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020 s-a înscris în cursă 18 partide. Separat de acestea, mai există și 17 organizații non-guvernamentale care candidează pentru a reprezenta minoritățile naționale altele decât cea maghiară, reprezentată de UDMR. Ordinea lor în acest infografic este luată după felul în care vor apărea pe buletinele de vot din cadrul circumscripției Municipiului București.

Alegerile parlamentare în România 2020, pe scurt

Potrivit legislației în vigoare, senatorii și deputații se aleg prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale.

Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 73.000 de locuitori, iar norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori.

Numărul locuitorilor care se iau în calcul este conform populației după domiciliu, raportat de Institutul Național de Statistică la data de 1 ianuarie a anului precedent anului în care au loc alegeri la termen.

Parlamentul României este bicameral, fiind format din Camera Deputaților cu 329 de membri și Senat cu 136 de membri. Mandatul este obținut pentru o durată de patru ani.

Cei 329 de membri ai Camerei Deputaților sunt aleși prin mai multe metode: 308 sunt aleși din 42 de circumscripții constituite din cele 41 de județe ale României și municipiul București, prin reprezentare proporțională, iar patru sunt aleși, tot prin reprezentare proporțională, dintr-o circumscripție reprezentând diaspora română, în timp ce următoarele 17 locuri sunt alocate minorităților naționale. Aceste locuri suplimentare se adaugă pentru grupurile minoritare etnice care concurează în alegeri, în prezent fiind 17 minorități etnice reprezentate în Parlament.

Partidele trebuie să treacă un prag electoral care se calculează în două moduri: fie prin raportarea procentului de 5% la totalul voturilor valabil exprimate la nivel național, fie prin calcularea procentului de 20% din voturile valabil exprimate în cel puțin patru circumscripții electorale.

Cei 136 de membri ai Senatului sunt aleși din 43 de circumscripții constituite din 41 de județe (un total de 121 de locuri), municipiul București (13 locuri) și diaspora română (două locuri).

 

129
Tagurile:
Candidați, partide, România, Alegeri parlamentare
Тема:
Alegeri parlamentare în România 2020

Загрузка...
Maia Sandu

Politica Maiei Sandu ar putea aduce daune ireparabile reglementării transnistrene

95
(reînnoit 13:18 01.12.2020)
Președintele ales al Moldovei își concentrează atenția pe „eliminarea prezenței militare rusești” fără să spună vreun cuvânt despre soluționarea politică a diferendului.

Editorial de Alexandr Isaev

La prima sa conferință de presă de după alegeri, Maia Sandu s-a pronunțat din nou în favoarea retragerii contingentului militar rus din Transnistria. Președintele ales amiintește despre acest lucru în fiecare discurs public al său - și, judecând după intensitatea declarațiilor, subiectul prezenței militare a Rusiei în Transnistria va deveni unul dintre subiectele cheie în timpul președinției sale.

Nu există nimic nou în tema contingentului militar rus pentru Chișinău. De exemplu, fiecare președinte nou al Moldovei este obligat să se ocupe de problema scoaterii sau nimicirii, sau a altui mod de a rezolva problema cu stocurile uriașe de muniție ale armatei a 14-a sovietice, care se află în depozitele din Cobasna. Aceste depozite sunt păzite de armata rusă din cadrul Grupului Operațional al Forțelor Ruse din Transnistria (OGRV). Și mulțumesc lui Dumnezeu că sunt păzite, pentru că în caz de ceva Beirutul ne va părea o petardă copilărească în comparație cu ceea ce se poate întâmpla la aceste depozite.

Totuși, judecând după declarațiile pe care Maia Sandu a reușit să le facă, noul președinte ales al Moldovei arată aici o abordare exotică și foarte îngrijorătoare.

"Când vorbim despre prezența rusească în Moldova, trebuie să o împărțim în două componente. Prima este Grupul Operațional al Forțelor Militare. Nu avem un acord cu privire la localizarea acestor trupe, iar poziția Moldovei este că acestea ar trebui retrase, precum și armele", a spus Sandu.

De asemenea, potrivit președintelui ales al Moldovei, ea va pleda și pentru retragerea forțelor de menținere a păcii.

"Cealaltă parte este misiunea de menținere a păcii. Avem un acord din 1992 privind desfășurarea forțelor de menținere a păcii. Moldova consideră că, deoarece nu există amenințări militare, această misiune ar trebui transformată într-o misiune civilă sub auspiciile OSCE", a spus ea.

Rețineți doar pentru viitor că o situație în care „nu există amenințări militare”, așa cum a arătat practica ultimelor decenii de mai multe ori, se poate transforma într-o astfel de amenințare militară timp de 24 de ore, iar drept consecință are de suferit nu doar întregul continent european, ci și este o bătaie de cap pentru întreaga lume.

Să subliniem un alt punct important: pentru prima dată, problema retragerii militarilor ruși, în discursul primei persoane în stat, (pe care Sandu îl va ocupa pe 24 decembrie) nu a fost legată de o reglementare politică.

Брифинг официального представителя МИД России М. Захаровой
© Sputnik / Владимир Астапкович

Adică, carul nu se pune, pur și simplu, înaintea carului. Este instalat separat și anume pe acesta se propune să-l împingem.

Poate că Sandu crede că aduce o notă inovatoare afirmând că „poziția ei este că ”trupele” ar trebui retrase, precum și armamentul”. Dacă este așa, atunci președintele ales al Moldovei se înșală grav. Nu este suficient doar să „ai o poziție” - poate, așteptând să apară parteneri externi care vor implementa această poziție.

De exemplu, al treilea președinte al Moldovei, Vladimir Voronin, sub care a început procesul de scoatere a muniției din depozitele din Cobasna, îi poate reaminti lui Sandu cât de dificil este acest lucru. După negocieri îndelungate, dificile și detaliate, primul eșalon a fost pregătit pentru expediere acum 19 ani, pe 30 noiembrie 2001 - primele 500 de tone din 42.000 (!) de tone.

Dacă Sandu nu-și amintește ce a urmat, atunci să ceară sfatul unui expert reputat. Acesta vă va spune că s-a reușit scoaterea a 42 de eșaloane de muniție, după care totul s-a oprit în loc. Și nu pentru că au intervenit „forțe externe” necunoscute, încercând să intervină în proces. Ci pentru că în Transnistria au început proteste de masă, când oamenii s-au întins literalmente pe șine, obstrucționând mișcarea trenurilor militare care scoteau obuzele. Situația din procesul de negociere s-a schimbat. Procesul a devenit mai complicat, iar apoi scoaterea acestora s-a oprit de tot.

Din această experiență, Maia Sandu - dacă intenționează să rezolve probleme reale și să nu se angajeze în exprimarea agendei politice a altcuiva - ar trebui să învețe o lecție importantă: problema scoaterii armamentului (și retragerea militarilor care păzesc depozitele) nu poate fi rezolvată fără acordul, în primul rând, al transnistrenilor înșiși. Și, în general, fără a lua în considerare opinia locuitorilor de pe malul stâng, este imposibil să se rezolve oricare dintre problemele legate de ei.

Adică, apucându-se de soluționarea acestei probleme, un politician responsabil ajunge instantaneu și inevitabil la concluzia corectă: în primul rând, este necesar dialogul. Acesta este chiar calul care trebuie să scoată carul greu al problemei, să-l miște din loc.

Cu toate acestea, Maia Sandu nu a spus niciun cuvânt despre intenția sa de a iniția un dialog cu Transnistria. Mai mult, ea a declarat că nu a planificat nicio întâlnire cu Vadim Krasnoselski în viitorul apropiat și a văzut rolul ei în procesul de negociere doar ca facilitând activitatea formatului „5 + 2”. Dar înainte de a face ceva în cadrul formatului internațional, poate pentru început merită măcar să dai mâna cu cei cu care urmează să negociezi?

Imediat a devenit clar că atunci când a mers la conferința de presă cu declarații importante despre problema reglementării transnistrene, Sandu nici măcar nu a încercat să se consulte cu aceiași participanți în formatul 5 + 2.

Comentând declarațiile lui Sandu, secretarul de presă al președintelui rus, Dmitri Peskov, a spus că Moldova „nu a discutat anterior cu Rusia propunerea de retragere a forțelor rusești de menținere a păcii din Transnistria și dislocarea observatorilor civili aici sub auspiciile OSCE”, care a fost exprimată de Maia Sandu.

Apropo, propunerea de a transforma misiunea de menținere a păcii într-una civilă nu este nici ea nouă. Conversații similare au avut loc deja pe marginea procesului de negociere din 2007. Și această experiență Sandu trebuie, de asemenea, să o studieze înainte de a formula maxime care nu promit altceva decât să destabilizeze situația în care Sandu (cel puțin din vorbe) intenționează să obțină progres.

Se pare că președintele ales al Moldovei va trebui să învețe multe lucruri înainte de a încerca să dezlege nodurile care nu se dezleagă cu amenințări.

Per ansamblu, putem concluziona că procesul propriu-zis de reglementare nu este interesant pentru administrația Sandu. Accentul este pus pe eliminarea prezenței militare rusești. Cel puțin aceasta este tocmai concluzia care trebuie trasă din cele spuse de șeful ales al statului moldovenesc.

Nu mai întâi „să se ajungă la o formulă solidă și stabilă pentru asigurarea integrității teritoriale a Moldovei, cu condiția respectării intereselor tuturor cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului” și abia apoi să se decide asupra retragerii forțelor de menținere a păcii. Ci să fie retrași soldații de menținere a păcii, și atât. Problemele care vor urma inevitabil unei astfel de acțiuni, aparent, sunt planificate a fi soluționate expromt, pe măsură ce vor apărea.

O astfel de abordare nu poate fi numită serioasă. Dar poate fi numit cu încredere periculoasă și destabilizatoare. Practica unui sfert de veac a reglementării conflictului de pe Nistru a arătat că intransigența și lipsa de flexibilitate sunt instrumente inutile. Desigur, când vine vorba de interesele naționale ale Republicii Moldova și de reunificarea țării. Și nu despre îndeplinirea ordinelor altor persoane de a expulza Rusia din regiune - cu orice preț. Prețul în acest caz ar putea fi unul greu de suportat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

95
Tagurile:
Transnistria, Maia Sandu

Загрузка...
Munți din România

Monolit metalic misterios a apărut în România FOTO, VIDEO

0
(reînnoit 17:07 01.12.2020)
Un monolit metalic ciudat a fost observat în România, la doar câteva zile după ce a fost descoperit un bloc similar într-un deșert îndepărtat din Utah - înainte de a fi înlăturat, nu se ştie de cine.

BUCUREŞTI, 1 dec – Sputnik. Obiectul misterios din metal, de 4 metri înălţime, a fost găsit lângă o fortăreață veche și pe un sit arheologic din orașul Piatra Neamț, scrie RT

Fotografiile și video-urile arată că structura metalică seamănă uimitor cu un monolit similar care a fost descoperit în Utah săptămâna trecută, fiind însă înlăturat ulterior de un grup neidentificat. Totuşi, monolitul din România este decorat cu mai multe rânduri de semne sub formă de bucle care par gravate pe suprafaţa metalică.

​Într-o înregistrare video, cineva bate cu degetele în monolit şi, după zgomotul rezultat, blocul pare a fi gol.

Autoritățile române investighează modul cum a ajuns monolitul acolo, relatează Daily Mail. Potrivit unui oficial, structura a fost instalată într-o zonă protejată, pe un sit arheologic, și nu există aprobarea necesară din partea Ministerului Culturii pentru amplasarea acestuia.

Descoperirea ciudatei structuri vine la doar câteva zile după ce Biroul de Administrare a Terenurilor din Utah a raportat că un monolit similar a fost înlăturat de o „persoană sau un grup necunoscut”, după ce oficialii au dat peste el săptămâna trecută. Blocul metalic, găsit într-o zonă îndepărtată a deșertului Utah, era, de asemenea, goală.

Încă nu este clar dacă există vreo legătură între cele două structuri misterioase. În ciuda unor zvonuri care au circulat pe internet, este puțin probabil ca monolitul din Utah să fi fost transportat până în România.

Un fotograf de pe Facebook susține că a fost martor când un grup de patru bărbați au răsturnat obiectul din Utah și apoi au desprins bucăți din structură, care ar fi fost înlăturate cu ajutorul unei roabe.

0
Tagurile:
România

Загрузка...