Klaus Iohannis

Știrea zilei: Iohannis declarație de ultimă după noul record de infectări țintă clară!

577
(reînnoit 13:40 09.07.2020)
Președintele intervine la scurt timp după ce raportările au dat la iveală un nou record – și exact când în Parlament încep dezbaterile pe legea Guvernului privind carantina și izolarea.

BUCUREȘTI, 9 iul – Sputnik, Dragoș Dumitriu. Președintele Iohannis a susținut o declarație de presă la ora 13, imediat după publicarea noului raport al infectărilor, elaborat de GCS.

De asemenea, declarația lui Iohannis s-a suprapus peste începerea dezbaterilor în Parlament pe legea Guvernului privind carantina și izolarea.

Reamintim că proiectul a fost amendat drastic în Comisia Juridică, după o dezbatere la care PSD a invitat mai multe ONG-uri pentru a dezbate legea.

Declarația lui Iohannis a fost amplă și s-a axat pe două direcții problemele uriașe pe care le-a creat pe plan mondial, cu evidențierea succeselor Guvernului Orban și subliniind incompetența precedentelor guvernări; a doua direcție s-a referit la necesitatea adoptării de urgență a legii trimise de guvern.

O declarație lungă, de 17 minute, ternă, ușor politizată, în care s-a explicat în felurite moduri, că trebuie luate măsuri în sensul celor propuse de guvern, care, în opinia lui Iohannis, e un fel de model la nivel european, dacă nu chiar mondial!

Nicio referire la CCR, la criticile unor juriști de marcă sau ale medicilor de renume.

”România și românii au nevoie nu numai de verva discursurilor politice, uneori subsumate discursurilor de campanie, ci de argumente raționale, solide de disponibilitate de a asculta experții din domeniu și de a găsi soluțiile cele mai bune pentru societate”, a spus Iohannis.

Președintele a lansat un fel de mesaj la unitate… dar în jurul Guvernului, cu o înțepătură la adresa CCR.

”Este nevoie ca împreună, uniți, autorități, politicieni, jurnaliști, societate civilă, dincolo de viziunile care ne despart, să transmitem cetățenilor un mesaj unitar. Virusul este real, nu are culoare politică, nu poate fi interzis prin lege și nici nu dispare de la sine prin simpla negare a existenței lui. De aceea, fac un apel la Parlament să adopte urgent cadrul de care este nevoie pentru ca autoritățile să acționeze pentru protejarea sănătății oamenilor”, a spus președintele.

Deci, Iohannis reia informația falsă că s-ar nega existenta virusului – ceea ce este fals! Se neagă exagerarea pericolului și panica indusă. 

Redăm textul integral al Declarației președintelui României:

Am transmis astăzi Parlamentului, conform legii, informarea privind starea de urgență instituită pe întregul teritoriu al României prin cele două decrete, semnate pe 16 martie și, respectiv, 14 aprilie.

Documentul prezintă în mod sintetic și transparent acțiunile și inițiativele pe care le-am avut pe perioada stării de urgență pentru a atinge obiectivele prioritare urmărite, respectiv protejarea sănătății cetățenilor, limitarea efectelor pandemiei, protejarea și relansarea economiei. Totodată, documentul propune și o serie de măsuri menite să îmbunătățească în viitor capacitatea de răspuns din partea statului în fața unor provocări similare.

Pandemia COVID-19 a generat o criză la nivel mondial care a reclamat din partea tuturor statelor acțiuni rapide, adaptabilitate și soluții inedite. Ne aflăm astăzi la aproape jumătate de an de la momentul în care, pe 30 ianuarie, Organizația Mondială a Sănătății recunoștea riscurile majore reprezentate de epidemia cu noul coronavirus, declarând-o situație de urgență pentru sănătatea internațională, motivată de faptul că SARS-CoV-2 nu putea fi comparat cu niciun virus anterior, fiind total atipic ca manifestare a bolii, agresivitate și capacitate de transformare, dar și adaptare la mediu.

Noul coronavirus a schimbat radical viețile tuturor și a pus la încercare sistemele de sănătate, de protecție socială, precum și pe cele economice de pe întregul mapamond.

Realitatea din toate țările afectate ne arată acum, fără echivoc, că pericolul unei răspândiri masive a virusului, care să nu poată fi ținută total sub control, a putut fi evitat doar prin adoptarea de măsuri ferme.

România a acționat la timp și eficient. În data de 16 martie, am semnat decretul privind instituirea stării de urgență, în urma evaluării situației epidemiologice naționale și internaționale, a discuțiilor din cadrul CSAT, a consultării membrilor Guvernului și a dialogului cu specialiștii în epidemiologie și sănătate publică, protejarea și siguranța cetățenilor fiind obiectivul fundamental.

Unica rațiune a acestor măsuri restrictive a fost evitarea unui scenariu negru, caracterizat printr-un val masiv de victime și îmbolnăviri, un scenariu care ar fi fost inevitabil mai ales în condițiile în care România nu avea niciun fel de stocuri medicale pentru situații de urgență, iar toate statele lumii erau angrenate într-o cursă contra cronometru pentru achiziția acelorași resurse sanitare.

De asemenea, în evaluarea situației și aprecierea necesității instituirii stării de urgență, am luat în considerare una dintre caracteristicile esențiale care diferențiază România de celelalte state europene, și anume existența celei mai numeroase diaspore din Europa. În contextul pandemiei, revenirea pe teritoriul național a unui număr important de români din diaspora, inclusiv din zone puternic afectate de epidemie, a reprezentat una dintre cele mai mari provocări pentru autoritățile române și un argument pentru instituirea stării de urgență.

Într-un context dominat de evoluții nefavorabile, a fost nevoie de o intervenție rapidă, coordonată și eficientă din partea autorităților pentru sprijinirea populației și a agenților economici, precum și de un comportament responsabil și solidar din partea cetățenilor. Evoluția situației epidemiologice la nivel național a condus la evidențierea unor carențe majore în cele mai importante sisteme ale statului, în special în cel medical, unde s-a constatat lipsa materialelor care să acopere și nevoile urgente, esențiale.

Mai mult, pandemia a scos la iveală o serie de fragilități sistemice, precum o economie națională puternic dezechilibrată, lipsa investițiilor publice, productivitate scăzută și o capacitate administrativă redusă.

Criza COVID-19 a pus o presiune uriașă pe marile sisteme publice, care, ani la rând, au fost subfinanțate și, uneori, gestionate fără simț de răspundere. Diletantismul și lipsa de responsabilitate a guvernărilor anterioare au avut un impact negativ asupra capacității statului de a răspunde unei asemenea amenințări. Din cauza vulnerabilităților sistemice, efortul autorităților române de a gestiona o criză de o asemenea anvergură a fost cu atât mai anevoios.

În pofida acestor condiții deosebite, instituțiile implicate direct în managementul crizei au reușit, prin implementarea unor măsuri dure, excepționale, să diminueze efectele negative ale epidemiei COVID-19, acționând rapid, proporțional și eficient. Acest lucru ar fi fost imposibil fără profesionalismul și dedicarea personalului medical.

Datorită modului în care toți actorii implicați și, în special, cei aflați în prima linie și-au făcut datoria, a fost evitată o criză sanitară de proporții și au fost salvate numeroase vieți omenești.

De asemenea, răspunsul cetățenilor la apelul autorităților a fost unul covârșitor pozitiv. Prin modul responsabil și rațional în care s-au raportat la ansamblul de măsuri sanitare instituite, românii au dovedit că au înțeles gravitatea situației și necesitatea respectării măsurilor adoptate. Deși restricțiile impuse au fost fără precedent în perioada postdecembristă, justețea și proporționalitatea acestora au fost întărite și de comportamentul majorității cetățenilor, care le-au asimilat și le-au integrat în viața lor de zi cu zi.

La rândul lor, sectorul neguvernamental și cel economic s-au alăturat demersului statului de a face față epidemiei, contribuția acestora fiind semnificativă.

Pe durata stării de urgență, m-am consultat permanent cu Guvernul și am participat constant la videoconferințe cu autoritățile, cu managerii de spitale, cu prefecții și șefii instituțiilor publice deconcentrate pentru a afla în mod direct care sunt problemele cu care se confruntă și pentru a mă asigura că măsurile instituite sunt suficiente. Toate aceste evenimente au fost anunțate în mod transparent, iar rezultatul dialogului cu autoritățile din domeniu a fost, de fiecare dată, comunicat public.

Prin promptitudinea reacției autorităților la criza sanitară, prin cadrul excepțional creat odată cu instituirea stării de urgență, precum și prin măsurile luate, România s-a dovedit a fi una dintre țările cu capacitatea instituțională de a gestiona în mod adecvat riscurile asociate COVID-19 și de a acționa rapid, oportun și corect pentru limitarea răspândirii epidemiei. Astfel, datele statistice de la nivel mondial și european relevă faptul că, deși nu dispune nici pe departe de resursele financiare și materiale ale altor state membre ale Uniunii Europene și nici de un sistem sanitar performant, România a gestionat în mod eficient această criză sanitară în timpul stării de urgență.

Totuși, această pandemie ne-a pus în față tabloul a 30 de ani de eșecuri în organizarea și administrarea statului român. Sunt carențe majore, imposibil de suplinit în doar câteva luni. Efortul de construcție a unui stat eficient va fi unul de durată, de aceea reformarea marilor sisteme publice nu mai poate fi amânată la nesfârșit. Pașii mari care s-au făcut acum, în direcția unei ample digitalizări, de exemplu, trebuie continuați în mod accelerat.

Tot ce s-a dovedit în această perioadă că nu funcționează trebuie așezat pe baze corecte. Tocmai de aceea, o parte importantă a informării pe care am trimis-o Parlamentului este reprezentată de un set de măsuri propuse pentru ca, în viitoare situații de criză, valorificând lecțiile acestei experiențe, statul să dispună de o capacitate crescută de răspuns pentru a proteja eficient cetățeanul.

Și, pentru că am ajuns la acest capitol, țin să menționez una dintre marile probleme cu care ne-am confruntat și, iată, ne confruntăm în continuare, anume lipsa unei legislații coerente și bine gândite. Am fost nevoiți să gestionăm această pandemie cu legi slabe și sumar croite, astfel că, în cele mai critice momente sanitare, a trebuit să ajustăm din mers și legislația.

În viața unui stat, există situații excepționale care impun măsuri excepționale, situații în care chiar paradigma acțiunii statale se schimbă. Fără îndoială, regimul stării de urgență a fost gândit de legiuitorul constituant astfel încât să asigure un răspuns prompt la un pericol iminent pentru cetățeni sau chiar pentru însuși statul român. Tocmai din acest motiv, întregul cadru normativ al măsurilor excepționale, pe de o parte, trebuie regândit și aliniat cu arhitectura constituțională, iar, pe de altă parte, trebuie să cuprindă instrumente suficiente pentru o acțiune promptă și eficientă a autorităților.

Prin Constituție, în situații de criză sanitară, statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea sănătății publice. În realizarea acestei obligații, soluțiile legislative, pe lângă faptul că trebuie să asigure un just echilibru între drepturile și libertățile concomitent garantate și protejate de stat, trebuie să asigure și depășirea crizei.

De aceea, în spiritul Constituției, fac un apel la colaborare loială între instituțiile fundamentale ale statului. Acum nu este momentul disputelor politice și al orgoliilor. Interesul comun al tuturor, în acest moment, trebuie să fie, mai presus de orice, salvarea vieții românilor și protejarea cetățenilor țării noastre. În astfel de momente de cumpănă pentru o întreagă țară, politicienii din toate partidele trebuie să fie la înălțimea funcțiilor deținute.

Vedem permanent în ultimele săptămâni tot felul de contre și dispute despre o măsură sau alta. România și românii au nevoie din partea politicienilor nu doar de verva discursurilor politice, uneori subsumate interesului de campanie, ci de argumente raționale, solide, de disponibilitate de a asculta experții din domeniu și de a găsi soluțiile cele mai bune pentru societate.

Este nevoie ca împreună, uniți, autorități, politicieni, jurnaliști, societate civilă, dincolo de viziunile care ne despart, să transmitem cetățenilor un mesaj unitar. Virusul este real, nu are culoare politică, nu poate fi interzis prin lege și nici nu dispare de la sine prin simpla negare a existenței lui. De aceea, fac un apel la Parlament să adopte urgent cadrul de care este nevoie pentru ca autoritățile să acționeze pentru protejarea sănătății oamenilor.

Dragi români,

Am intrat, de aproape o jumătate de an deja, într-o perioadă cu extrem de multe incertitudini și este absolut normal să resimțim nesiguranță și să ne dorim ca totul să revină cum a fost. Și eu îmi doresc asta. Deocamdată însă acest lucru, din păcate, nu este posibil. Avem soluții pentru a ne relua viețile cât mai aproape de normalitate, însă ține de responsabilitatea fiecăruia dintre noi să reușim acest lucru. Oricâte eforturi ar face statul, sănătatea noastră, a tuturor, ține și de conștiința fiecăruia.

Să purtăm mască, să respectăm distanțarea fizică și să ne spălăm des pe mâini! Asta ne spun medicii.

Aceste trei măsuri nu sunt menite să ne facă viața mai grea, ci, dimpotrivă, să ne protejeze. Ele ne asigură libertatea de a face în siguranță aproape toate activitățile de care ne bucuram înainte de pandemie. Să nu pierdem ceea ce am câștigat deja! Suntem o națiune puternică și putem să trecem împreună cu bine și peste această perioadă.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

577
Tagurile:
Declarație
Tematic
Ciolacu procedează ca Năstase, PROVOCARE pentru Orban și Iohannis – pot să facă la fel?
PSD-Ciolacu dă înapoi în fața lui Orban! Pune batista pe țambal și apelează la… Iohannis!
Ziua în care CCR îl poate face de rușine pe Iohannis!
Revenim la starea de urgență, ca Serbia? Iohannis ne pune pe jar la întrebarea cheie!
Iohannis – conferință de presă esențială, într-un moment crucial! Textul integral
Declarații de presă susținute de ministrul finanțelor publice, Florin Cîțu

Premierul Cîțu a anunțat NOILE MĂSURI de relaxare text INTEGRAL

234
(reînnoit 14:37 24.06.2021)
Premierul României, Florin Cîțu, a anunțat noi măsuri de relaxare, adoptate de Guvern la propunerea Comitetului Național pentru Situații de Urgență și care intră în vigoare la 1 iulie.

BUCUREȘTI, 24 iun – Sputnik. Într-o conferință de presă premierul României, Florin Cîțu, a anunțat noile măsuri de relaxare, adoptate de Guvern la propunerea CNSU.
În contextul în care starea de alertă a fost modificată începând cu 12 iunie, premierul anunță acum noi relaxări, vizând organizarea de evenimente, zona culturală, sport, dar și turism și deservire a populației.

” În spațiile închise sau deschise se pot organiza evenimente cu până 50% din spectatori, de asemenea, și evenimente culturale cu până în 2500 de spectatori”, a spus premierul precizând – ”Ce e peste trebuie să fie vaccinați”.

Un alte aspect important - restaurantele și cafenelele pot fi deschise până la ora 2 noaptea, la capacitate maximă.

Programul cluburilor și al barurilor se extinde până la ora 2 noaptea, iar pensiunile și hotelurile pot caza la limita maximă.

De asemenea, la evenimente sportive pot participa spectatori la 50% din capacitate, indiferent dacă evenimentul se desfășoară la interior sau la exterior, dar cu condiția ca spectatorii să fie vaccinați sau testați.

Dacă toate persoanele sunt vaccinate, evenimentele se pot desfășura cu participarea spectatorilor până la capacitatea maximă a spațiului.

Târgurile, bâlciurile, talciocurile se redeschid iar sălile de fitness vor fi deschise până la capacitatea maximă.

Măsurile vor intra în vigoare de la 1 iulie.

***

Iată textul integral al Hotărârii adoptate la propunerea Comitetului Național pentru Situații de Urgență:

234
Tagurile:
Florin Cîţu

Загрузка...
Klaus Iohannis

Iohannis recunoaște: ”Sunt domenii în care discuțiile cu Rusia ar fi benefice”

170
(reînnoit 16:30 24.06.2021)
Președintele Klaus Iohannis a răspuns întrebărilor despre un summit european la care ar urma să fie invitată Rusia.

BUCUREȘTI, 24 iun – Sputnik. Prezent la summitul UE, președintele Iohannis a făcut o scurtă declarație de presă și a răspuns întrebărilor jurnaliștilor.

Ioahnnis a explicat că la summit se ca discuta despre managementul situațiilor de criză – amintind aici pandemia, dar și și schimbările climatice. ”Managementul situațiilor de criză trebuie îmbunătățit”, consideră președintele României.

”Sperăm să nu vină următoarea criză”, a spus Iohannis – ”Vorbind de managementul crizelor, avem nevoie să-l îmbunătățim, la nivel european. A fost foarte benefică implicarea Comisiei în achiziția de vaccinuri și cum au ajuns ele în statele membre”.

De asemenea, în cadrul întâlnirii se vor aborda situații complexe internaționale, printre care relația cu Rusia.

Întrebat de propunerea cancelarului Merkel și a președintelui Macron de a fi invitată Rusia la un viitor summit UE, președintele Klaus Iohannis a recunoscut că există situații în care dialogul este preferabil.

Această chestiune o vom discuta în consiliu și voi spune acolo prima dată opinia noastră, a spus Iohannis.

”Sunt probleme care trebuie discutate în relația cu Federația Rusă - sunt unele chestii pe care nu le putem tolera, dar sunt domenii discuțiile sunt preferabile. În cazul problemelor globale cum este încălzirea trebuie găsite canale de comunicare.

Dar, președintele Klaus Iohannis a sibliniat că deocamdată este vorba de o propunere, care urmează a fi analizată.

170
Tagurile:
Klaus Iohannis
Тема:
Relațiile româno-ruse

Загрузка...

Fanii suedezi celebrează victoria cu scorul 3:2 în meciul cu Polonia

0
Fanii suedezi celebrează la Stockholm victoria asupra echipei Poloniei cu scorul 3:2, în cadrul Euro 2020

Fanii selecționatei naționale a Suediei au întâmpinat cu mult entuziasm victoria în meciul cu echipa Poloniei, în cadrul Euro 2020.

Urmăriți imaginile video ale momentului.

0

Загрузка...