Klaus Iohannis

Iohannis, după ședința CSAT: care este noua strategie națională de Apărare a Țării

301
Președintele Klaus Iohannis a prezentat într-o declarație de presă de la finalul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) care sunt liniile directoare ale noii Strategii Naţionale de Apărare a Ţării.

BUCUREȘTI, 27 mai - Sputnik, Marius Holdean. Klaus Iohannis a prezentat astăzi rezultatul discuțiilor din CSAT despre noua Strategie pentru apărarea țării. Președintele a declarat că strategia a fost elaborată în contextul pandemiei și că, în aceste condiții speciale, relațiile de putere dintre actorii globali sunt perturbate, ceea ce sporește impredictibilitatea mediului internațional.

”Perspectiva unei evoluții ciclice a virusului obligă statul român să continue măsurile pentru gestionarea unei asemenea crize pe multiple planuri, inclusiv creșterea rezilienței economice”, a precizat Iohannis.

Potrivit președintelui, noua strategie oferă răspunsuri la întrebările esențiale și arată ce este de făcut pentru a le atinge, iar politicile pulbice din domeniul securității naționale vor fi realizate având ca beneficiar final cetățeanul.

”Strategia pentru 2020 – 2024 operează cu același concept de siguranță națională extinsă, din precedentul document similar. Strategia vizează politica externă, ordinea publică, educația, sănătatea, economia, mediul, securitatea energetică”, a arătat Iohannis care a adăugat că România e un stat care trebuie să-și apere cetățenii, care le asigură securitatea și le respectă drepturile, fiind țara care își apără valorile, interesele, simbolurile, bunurile naționale și resursele naturale, patrimoniul.

În noua strategie, parteneriatul strategic cu SUA, apartenența la UE și NATO sunt reafirmați ca piloni ai securității naționale, a subliniat președintele, așadar, din acest punct de vedere, nici o noutate.

Mai departe, a arătat Iohannis, CSAT a avut o abordare determinată de schimbarea de paradigmă la nivel global, care ține cont de amenințările hibride și cibernetice și de deteriorarea relațiilor NATO – Rusia, președintele reluând astfel marota amenințării rusești și în noau strategie națională de securitate.

Iohannis a implicat participarea societății civile în gestionarea securității și a precizat că strategia propune și constituirea unui grup de reflecție strategică, bazându-se pe o diagnoză clară a statului român și a instituțiilor sale publice. De asemenea, colaborarea stat – privat și modernizarea cadrului legislativ au fost menționate de Iohannis ca preocupări ale noii strategii.

Președintele a anunțat că, în conformitate cu Constituția, documentul strategiei naționale va fi transmis Parlamentului și și-a exprimat speranta ca în cel mai scurt timp să fie aprobat.

”Am aprobat forțele armate ce pot participa la operațiuni în afara țării: 1940 militari și civili din Armată, cu 436 mai puțin decât anula acesta; 841 militari și polițiști de la MAI, mai puțini decât în acest an. Am aprobat programul pentru înzestrarea Armatei până în 2026. Resursele financiare fac posibilă realizarea obiectivului de modernizare a armatei”, a arătat Iohannis cu privire la dotările și misiunile Armatei.

El s-a referit apoi și la evoluția epidemiei, avertizând că numărul de infectări rămâne destul de constant, ”ceea ce înseamnă că ne menținem pe un platou”. El a afirmat că etapa va fi depșVom depășită cu bine ”dacă vom rămâne vigilenți și responsabili”.

 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

301
Tagurile:
Klaus Iohannis, CSAT
Ludovic Orban

Orban, pus la colț de propriul consilier! Premierul a pus un pariu pe care îl va pierde!

2
”Am făcut un pariu cu premierul, ministrul Economiei, al Finanțelor: starea economiei, la sfârșit de an, va arăta ceva mai prost decât prognozele destul de optimiste ale Institutului Național de Statistică”

BUCUREȘTI, 2 iul – Sputnik, Dragoș Dumitriu. Una dintre cele mai cunoscute figuri din zona managementului, deputatul Remus Borza, consilier onorific al premierului, îl pune din nou la colț pe premier.

Dacă la începutul lui aprilie Borza contesta vehement măsurile luate de Guvern în pandemie, prin care crea premisele unei crize economice grave, acum Borza critică Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică, lansat de premierul Orban.

”Au apărut critici într-o anumită parte a eşichierului politic cu privire la Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică, un proiect foarte ambițios al Guvernului Orban”, spune Borza, arătând că principala critică ”constă în lipsa lui de susținere, de finanțare”.

Borza spune că nu ar ”chiar atât de categoric, pentru că 100 miliarde euro, aceasta e valoarea programului, reprezintă o sumă rezonabilă și finanțabilă”. Dar, după această primă apreciere nici entuziastă, dar nici pesimistă, Borza îl trezește la realitatea dură pe Orban!

”Evident că nu o să mai avem 4,1 la sută creștere economică, deci implicit nu o să avem un PIB de 1.130 miliarde lei”, subliniază Borza. ”În urmă cu două luni, Guvernul, în plină pandemie, a venit cu o nouă prognoză, vorbim de o contracție de 1,9 la sută, înseamnă implicit un PIB mai mic decât cel înregistrat anul trecut”.

Ce crede Borza despre contracția economică? Într-un interviu acordat DC News, Remus Borza a dezvăluit că a făcut un pariu cu Orban și alți miniștri. 

”Am făcut un pariu cu premierul, ministrul Economiei, al Finanțelor: starea economiei, la sfârșit de an, va arăta ceva mai prost decât prognozele destul de optimiste ale Institutului Național de Statistică”, a spus Borza, detaliind: ”Probabil, vom avea o contracție economică de 4,5 la sută, adică o creștere economică negativă”.

Iar la trimestrul II ”vom avea o contracție economică chiar de 15 %”, a dezvăluit Remus Borza pariul făcut cu Orban.

Precizăm că, pe 30 iunie, Florin Cîțu aprecia contracţia economică la final de an la 2,2% din Produsul Intern Brut. Comentariile sunt de prisos.

Reamintim că, în aprilie, Borza arunca în aer acțiunea Guvernului în pandemie: ”Măsurile disproporționate de distanțare socială și de suspendare sau încetare a unor activități economice raportate la amploarea pandemiei (incomparabil mult mai redusă decât in alte state) vor genera o criza economică cu efecte sociale dramatice”.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

2
Tagurile:
Ludovic Orban
Tematic
Orban promite un dublu cincinal cu realizări mărețe, dar vrea un deceniu la guvernare
Orban, criticat dur: fondul de investiții de la PSD nu era bun, dar la PNL devine bun
Manifestarea lui Orban, un succes ca… plictiseală, un eșec pentru ideea de ”Plan economic”
Teodorovici nu iartă pe nimeni: nici pe Orban, nici pe Ciolacu!

Загрузка...
Ludovic Orban

Un celebru ex-ministru al Economiei pune la punct PNL ce trebuia făcut cu programul

22
”Un astfel de program trebuie să fie un Pact Național și nu proiectul electoral al unui Guvern de conjunctură”

BUCUREȘTI, 2 iul – Sputnik, Dragoș Dumitriu. Fostul ministru al Economiei și Finanțelor, Varujan Vosganian, una dintre cele mai avizate personalități în respectivele domenii punctează câteva considerații despre programul guvernamental „Reclădim România”.

Reamintesc un detaliu esențial - Varujan Vosganian este unul dintre cei mai importanți teoreticieni și practicieni ai Dreptei și economiei liberale! Deci nu e un parvenit sau un traseist stânga – dreapta, precum cei din PNL-Băsescu, foști socialiști.

Iată ce spune acum Varujan Vosganian: ”Noi așteptam de la Guvern un program de ieșire din criza pe care au provocat-o pandemia, precum și stările de urgență și de alertă care au însoțit-o, nu un program megaloman întins pe un deceniu”.

Mai întâi, fostul ministru observă că Programul ”își propune, mai degrabă, să impresioneze prin dimensiunile sale decât să ofere soluții practice”.

Mai exact, se pare că, de fapt, prin acest program, ”PNL a intrat în campania electorală”, consideră Varujan, apreciind ironic că ei par a spera ”să câștige nu doar alegerile parlamentare din 2020, dar și pe cele din 2024 și 2028”.

”Un program întins pe un deceniu, pentru a fi credibil, trebuie să fie rezultatul dialogului între forțele politice, de vreme ce e greu de presupus că un singur partid, fie el și PNL, va guverna țara în toată această perioadă”, spune Varujan Vosganian.

Și, ca punct final și fără replică: ”un astfel de program trebuie să fie un Pact Național și nu proiectul electoral al unui Guvern de conjunctură”.

Un obiectiv concret care ar trebui să fie subiect pentru pact național? ”De pildă, cel de-al treilea reactor de la Cernavodă care, dacă s-ar semna azi contractul, s-ar termina în 2026”, spune fostul ministru, care constată că, în condițiile actuale, ”nu e nici măcar negociat”.

Mai e ceva de comentat?

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

22
Tagurile:
PNL, Varujan Vosganian

Загрузка...