Liviu Pleșoianu

Pleșoianu îl face praf pe Aurescu după reacția MAE: ”Băi, băiatule, se umflară tărâțele!”

2062
(reînnoit 08:26 23.05.2020)
”Doar că se umflară cam selectiv... Aurescule, ambasadorului SUA i-ai zis la fel, diplomat curajos și neipocrit ce ești?!?”

BUCUREȘTI, 23 mai, Sputnik, Dragoș Dumitriu. Ministerul Afacerilor de Externe a reacționat la un text postat de premierul Moldovei, Ion Chicu, ca replică la o declarație a europarlamentarului Siegfried Mureșan, extrem de critică la adresa Guvernului de la Chișinău.

”Faţă de declaraţiile denigratoare la adresa României postate în cursul zilei de astăzi, 22 mai 2020, pe o platformă de socializare, de către prim-ministrul Republicii Moldova, domnul Ion Chicu, MAE român consideră că acestea sunt complet inacceptabile şi îşi exprimă dezacordul puternic faţă de conţinutul acestora”, se arată într-un comunicat de presă al MAE.

În același comunicat se folosesc termeni extrem de duri la adresa premierului Chicu, care este acuzat de ”o profundă lipsă de respect la adresa României şi a relaţiei bilaterale privilegiate de Parteneriat Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova”.

Aurescu a avut o discuţie telefonică pe această temă șeful diplomației de la Chișinău; de asemenea, ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti a fost convocat din dispoziţia lui Bogdan Aurescu pentru a i se aduce la cunoștință supărarea MAE.

Deci, o întreagă tevatură… de ce? Pentru un text în care premierul Chicu respingea criticile lui Mureșan – ”atacurile concertate ale unor personaje cu pretenţii de avocaţi ai Moldovei pot să-i impresioneze doar pe patronii lor” – și vorbea de România, ca fiind cea mai coruptă țară din Europa.

De fapt, s-ar putea spune că Ion Chicu cita din discursurile unor politicieni români de prim rang ori ale unor ambasadori ”parteneri strategici” – dar și din statistici europene, care plasează țara noastră pe podiumul corupției din țările UE.

 În plus, este ciudată și unică această supărare a unui ministru de Externe care a tăcut mâlc la tot felul de declarații ale unor ambasadori străini – mai ales la imixtiunile politice al lui Adrian Zuckerman – dar și la scandaluri care vizau românii din străinătate. Sau la scandalul ambasadorului român din China, dezvăluit de un ziarist, nu de MAE!

”Ia uite, băi, băiatule, băi, ce se umflară tărâțele la MAE! Doar că se umflară cam selectiv... Aurescule, ambasadorului SUA i-ai zis la fel, diplomat curajos și neipocrit ce ești?!?”, a reacționat deputatul Liviu Pleșoianu.

Deputatul Liviu Pleșoianu a punctat incidentul, explicând, pe etape, ceea ce s-a petrecut:

1. ”Politrucul PNL Siegfried Mureșan a atacat Moldova de dincolo de Prut și a vorbit despre "corupție" și "deteriorarea statului de drept"”.

2. ”Premierul de dincolo de Prut a reacționat la atacul politrucului PNL Siegfried Mureșan. L-a făcut "băiețaș oploșit prin structurile europene, care vine cu patronajul peste noi", "ratat, nimic în viață"”.

După care, observă Pleșoianu, Ion Chicu a mai zis asta: "Ce-ai făcut, june, în țara ta, că geme de cea mai mare corupție din Europa? Ai numai în județul Suceava jumate din numărul de bolnavi COVID-19 înregistrați în toată țara mea.".

3. ”Marele diplomat, curajosul și neipocritul ministru de Externe Aurescu, deodat' roșu se făcu de furie patriotică și dădu de țărână cu premierul Moldovei de dincolo de Prut și ca un tunet... tună: "declarațiile sunt complet inacceptabile și îmi exprim dezacordul puternic față de conținutul acestora"”.

4. ”Îl apreciez enorm pe curajosul și neipocritul ministru Aurescu deoarece, așa cum toți românii au văzut, a șters pe jos și cu ambasadorul Zuckerman, când acesta a vorbit despre România ca despre o țară "cu o corupție ENDEMICĂ"”.

Desigur, o ironie a lui Pleșoianu, pentru că, așa cum spuneam, azi-supăratul Aurescu a tăcut mâlc și a declarat statutul de ”aliat dedicat” al României față de puterea reprezentată de Zuckerman.

Adică ministrul a reiterat, de câte ori a avut prilejul, statutul de colonie – punând în practică principiul lui Iohannis ”Mai bine slugă la americani”.

Iată postarea lui Liviu Pleșoianu – atent la toate, ca de obicei:

Deocamdată, nu a fost o reacție, la comunicatul emis de MAE român, din partea Ministerului moldovean de Externe, nici de la premierul Chicu.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

2062
Tagurile:
Liviu Pleșoianu, Bogdan Aurescu
Tematic
Pleșoianu, nou demers fulminant, e singurul parlamentar care spune MARELE adevăr!
Liviu Pleșoianu, reacție totală de “măsurile” Guvernului în Starea de Alertă
Liviu Pleșoianu se revoltă, dă de pământ cu cei care ridică în slăvi ”o IMPOSTOARE”!
Pleșoianu continuă revolta pe atitudinea din PSD – și pune tunurile pe DNA
Pleșoianu, război total din cauza ”expulzării lui Zuckerman” – PSD, reacție disperată!
Klaus Iohannis și Viktor Orban

Iohannis, sacrificat pentru restabilirea relațiilor dintre România și Ungaria

273
(reînnoit 11:16 27.05.2020)
Vizita de ieri a ministrului Afacerilor Externe și comerțului exterior al Ungariei, Péter Szijjártó, în România, a avut loc într-un context tensionat de acuzațiile președintelui Klaus Iohannis despre ”vânzarea Ardealului”

BUCUREȘTI, 27 mai - Sputnik, Marius Holdean. Întâlnirea de ieri dintre miniștrii de Externe ai Ungariei și României de la București a avut loc în efortul de a detensiona relațiile dintre cele două țări în urma atacurilor lansate de Iohannis la adresa PSD că ar fi plănuit ”vânzarea Ardealului” într-o înțelegere cu Viktor Orban, premierul Ungariei. Până acum, nici o dovadă nu a fost adusă în acest sens, dar Péter Szijjártó  a făcut ieri efortul de a interpreta ieșirile publice ale locatarului de la Cotroceni în cheie politică și electorală.

Drept urmare, mesajul împăciuitor al Ungariei a fost ca politicienii români să nu mai folosească Ungaria în campania electorală internă. Deși o palmă grea pentru președintele României – acesta fiind astfel acuzat, indirect, că a stârnit un conflict cu Ungaria doar din rațiuni politice mărunte – formula adoptată de Ungaria permite liniștirea apelor și reintrarea pe făgașul normalității a relațiilor dintre cele două state. Nici măcar ministrul de externe român, Bogdan Aurescu, nu a putut salva imaginea președintelui și nu i-a putut lua apărarea în conferința de presă comună cu omologul ungar. Fie nu a înțeles capcana oficialului maghiar – sacrificarea lui Iohannis pentru împăcarea cu România – fie nu a a avut pregătirea și capacitatea de a-i da un răspuns lui Szijjártó care să-i salveze fața președintelui.

Prin interpretarea atacurilor nemaivăzute ale lui Iohannis la adresa maghiarilor în cheie electorală internă, Budapesta îi refuză președintelui României calitatea de a reprezenta statul român, declarându-l un simplu politician ieșit la cules de voturi sau la stârnit furia publică împotriva adversarilor politici de la PSD. Numai considerându-l pe Iohannis un cetățean particular ale cărui declarații nu angrenează statul român și în nici un caz nu îl reprezintă a putut Ungaria să refacă relația normală cu România. Dacă Iohannis ar fi fost luat în serios, iar acuzațiilor sale li s-ar fi acordat greutatea statului, devenind poziția oficială a României, atunci acest gen de atac la adresa Budapestei ar fi închis orice posibilitate de comunicare și colaborare între cele două capitale.

Dar soluția adoptată de Ungaria a fost ca declarațiilor cetățeanului Iohannis să nu li se răspundă și să fie declasate ca simple perorații politice ale unei persoane aflate în campanie electorală. În felul acesta, ele au putut fi trecute în plan secund, ca toate nebuniile și promisiunile pe care le spun politicienii în campaniile electorale și le uită a doua zi după alegeri.

Singurul perdant al afacerii rămâne Iohannis, pe care Ungaria a decis astfel public, prin declarație oficială dată la București, să îl coboare de pe tronul de președinte și să îl treacă în categoria politicienilor înfierbântați care zic vrute și nevrute, dar nu trebuie băgați în seamă, iar declarațiile lor rămân fără consecințe reale.

Dacă Budapesta și-a permis să neutralizeze astfel pericolul conflictului cu România, dovedind o diplomație abilă, nu același lucru poate fi făcut de UDMR. Spre deosebire de Péter Szijjártó, care a reprezentat ieri statul ungar și la București, dar și la Cluj, Kelemen Hunor, în conferința comună din capitala Ardealului, a fost mai puțin îngăduitor cu președintele Iohannis și i-a transmis că așteaptă scuze de la acesta. UDMR este implicat în politica internă a României și, de aceea, nu poate avea distanța și înălțimea Budapestei de a nu-l lua în serios pe președintele de la Cotroceni.

Dacă Iohannis este în campanie electorală, la fel este și UDMR care trebuie să își păstreze electoratul aproape, un electorat care nu poate trece la fel de ușor ca Ungaria peste acuzațiile lui Iohannis. Transformați brusc din susținătorii lui Iohannis în ”inamicii” României care complotează cu o putere străină pentru ”vânzarea Ardealului”, maghiarii din România nu vor uita niciodată afrontul adus de Iohannis, iar această temă va fi principalul cal de bătaie al UDMR la următoarele alegeri.

Budapest s-a spălat pe mâini de acuzațiile lui Iohannis: nu bagi în seamă un politician disperat după atenție, chiar dacă transmiți public, cum a făcut-o ieri Péter Szijjártó, de două ori, și la București, și la Cluj, că preferi să nu fii amestecat în ciorba politică internă din România. Iohannis rămâne însă cu o comunitate maghiară supărată care nu îi găsește scuze președintelui și care, după următoarele alegeri, nu va mai dori să sprijine PNL la guvernare, de vreme ce liberalii s-au suit în barca anti-maghiară a locatarului de la Cotroceni.

Culmea este că nu relațiile dintre România și Ungaria vor avea cel mai mult de suferit de pe urma intervenției anti-maghiare a președintelui, acestea fiind pasate abil de diplomatul Péter Szijjártó, ci relațiile interne dintre comunitatea maghiară și tabăra politică a lui Iohannis. Din fericire, așa cum a ținut să arate și Kelemen Hunor, românii nu au mers pe fenta președintelui și nu consideră maghiarii din România ca inamici, după cum a arătat un sondaj de opinie făcut după inflamarea temei de către Iohannis. În schimb, maghiarii din România nu vor mai fi niciodată partenerii echipei lui Iohannis și, deci, nici a PNL-ului care îi duce trena președintelui. Acum, acest lucru pare să nu aibă mare importanță. Dar după alegeri, cu un PNL slăbit care nu va putea face singur majoritatea în Parlament indiferent ce jocuri electorale ar face și cât s-ar juca cu data alegerilor, Iohannis va plăti scump prețul îndepărtării UDMR-ului.

273

Загрузка...
Klaus Iohannis şi Kelemen Hunor

Disputa UDMR-Iohannis continuă: Kelemen Hunor așteaptă scuze de la președintele României

98
Președintele UDMR Kelemen Hunor a declarat într-o conferință de presă că așteaptă scuze de la președintele Iohannis pentru declarațiile sale despre ”vânzarea Ardealului” și și-a afirmat dreptul de a vorbi ”despre ce vrea el” ca parlamentar de România.

BUCUREȘTI, 27 mai - Sputnik, Marius Holdean. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a contrazis ieri, într-o conferință de presă ținută la Cluj, unde l-a avut alături pe ministrul de Externe al Ungariei Péter Szijjártó, solicitarea ministrului de Externe român referitoare la abținerea de către politicienii maghiari la declarații considerate ofensatoare.

Mai mult, el a spus că se poate trece peste acest episod dacă președintele Iohannis își cere scuze.

„În ultima perioadă s-a creat o atmosferă anti-maghiară în România, politicienii se întrec în declarații anti-maghiare și sper să nu devină acesta un maraton pentru ei, sper să ajungem la sfarșitul acestei situații”, a declarat Hunor.

El a arătat că a fost realizat un sondaj de opinie care arată că majoritatea românilor nu împărtășesc viziunea președintelui României, și nu consideră că maghiarii sunt inamicii statului.

”Faptul că o bună parte dintre români dezaprobă declarațiile șefului statului este important pentru noi. Putem păși acum mai departe, dar nu sunt de acord cu opinia celor care ne spun ca politicienii maghiari să nu mai facă declarații referitor la aceste probleme. Eu, ca parlamentar în România, vorbesc despre ce vreau eu, nu accept instrucțiuni. Consider că vom putea păși mai departe, cu o simplă declarație de scuze. Știu, în România nu este la modă să îți ceri cuze, dar pentru toate lucrurile există câte un început”, a mai spus preșdintele UDMR.

El a adăugat că poate accepta faptul că ziua de 4 iunie este o zi bucuroasă pentru comunitatea românească, dar românii trebuie să înțeleagă că din perspectiva maghiarilor această zi nu este una de bucurie ”pentru că a fost ziua în care noi am ajuns în minoritate”

”Nu ne puteţi cere să celebrăm această zi, precum nu puteţi cere unui copil să celebreze moartea mamei. Dar, totuşi, putem să proiectăm un viitor împreună, pentru că în Europa Centrală, în această regiune, avem nevoie unii de ceilalţi şi trebuie să trăim în pace şi cu respect reciproc, trebuie să păşim dincolo de aceste greutăţi, pentru că nu suntem inamici”, a precizat Kelemen Hunor.

Și ministrul de Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a subliniat în aceeași conferință de presă, a doua de pe teritoriul României după cea de la București, că ar fi bine dacă Ungaria nu ar mai fi tema campaniilor electorale din România.

„Noi suntem conştienţi de faptul că România se află în faţa unor campanii electorale. Dar nouă ne-ar prii  mult dacă Ungaria n-ar mai constitui tema acestor campanii. Se apropie ziua de 4 iunie. Noi, în relaţiile noastre cu România, ne dorim respect reciproc”, a afirmat oficialul maghiar.

El consideră că acest respect reciproc înseamnă ”să acceptăm, sau cel puţin să înţelegem”, că acelaşi eveniment istoric poate avea altă însemnătate pentru două naţiuni diferite.

”Pentru noi, Tratatul de la Trianon este unul dintre cele mai grele și mai triste momente ale istoriei Ungariei. Dar acest lucru nu trebuie să însemne o relaţie negativă. Noi acceptăm acest fapt istoric al Ungariei şi tot ce ne dorim este să clădim relaţii pozitive în viitor. Și suntem pregătiţi pentru acest lucru”, a mai spus Szijjártó Péter.

98
Tagurile:
Bogdan Aurescu, Peter Szijjarto, Kelemen Hunor

Загрузка...

COVID-19 România: 12.162 persoane declarate vindecate și externate.

0
Până astăzi, 27 mai, pe teritoriul României, au fost confirmate 18.594 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus).

BUCUREȘTI, 27 mai – Sputnik, Georgiana Arsene. Reprezentanții Grupului de Comunicare Strategică informează că, până astăzi, 27 mai, pe teritoriul României, au fost confirmate 18.594 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 - coronavirus. Dintre persoanele confirmate pozitiv, 12.162 au fost declarate vindecate și externate.

Totodată, până acum, 1219 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19, internate în spitale din Dolj, București, Iași, Suceava, Arad, Bacău, Timiș, Cluj, Neamț, Hunedoara, Constanța, Satu Mare, Sibiu, Ialomița, Bistrița-Năsăud, Covasna, Dâmbovița, Vrancea, Galați, Caraș-Severin, Mureș, Giurgiu, Bihor, Argeș, Vaslui, Botoșani, Alba, Sălaj, Brașov, Mehedinți, Teleorman, Gorj, Prahova, Vâlcea, Călărași, Maramureș, Olt și Ilfov, au decedat.

De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 165 de noi cazuri de îmbolnăvire.
În acest moment, la Anestezie Terapie Intensivă sunt internați 198 de pacienți.

Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 4.935 de persoane. Alte 82.655 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 397.563 de teste.

Știre în curs de actualizare

0
Tagurile:
România, coronavirus
Tematic
OMS: șanse mici unui nou val COVID-19 puternic – dar următoarele săptămâni vor fi critice
Când va începe testarea clinică a vaccinului împotriva COVID-19 în Rusia
COVID-19 în România, 26 mai: 11.874 persoane declarate vindecate și externate

Загрузка...