Alina Gorghiu

Lovitură cumplită pentru Alina Gorghiu s-a trezit cu o datorie uriașă în familie!

457
Un litigiu de întoarcere a unei executări silite, cu sentință definitivă, afectează familia politicienei liberale cu o sumă uriașă

BUCUREȘTI, 21 mai - Sputnik, Evan Răutu. Printr-o decizie definitivă a Tribunalului București, Lucian Isar, soțul Alinei Gorghiu și reprezentant al României la BERD, trebuie să restituie Băncii Comerciale Feroviara o sumă uriașă: 1,7 milioane de lei plus penalități – care se acumulează începând cu luna mai 2019. 

Informația a fost transmisă de Profit.ro și de alte publicații – dar până la această oră nici Isar și nici Gorghiu nu au reacționat.

Pe scurt, istoria acestei decizii este următoarea: scos din sistemul bancar după scandalul atacului speculativ asupra leului (2010) - în care a fost implicat și Florin Cîțu – Isar ajunge în 2014 în conducerea Băncii Comerciale Feroviara, de unde este scos din conducere în 2015.

În 2016, chiar în perioada în care se căsătorea cu Alina Gorghiu, Isar cheamă banca în judecată, cere daune și, după o decizie a Curții de Apel din iulie 2017, obține plata unor daune de 360.000 de euro – bani pe care îi încasează prin executare silită. 

Dar, în mai 2019 ÎCCJ admite recursul băncii și dispune casarea sentinței și rejudecarea dosarului din faza de apel. Banca a pornit un alt litigiu de întoarcere a executării silite, pe care l-a câștigat în primă fază la judecătorie și apoi definitiv la Tribunal – iar acum Lucian Isar  trebuie  să returneze banii, plus dobânda!

Așa cum precizam, la data obținerii deciziei în urma căreia a primit banii, Isar era deja căsătorit cu Alina Gorghiu – deci datoria e posibil să greveze veniturile familiei.

Profit.ro scrie că ”Isar a fost numit de  PNL în board-ul directorilor BERD din partea României, după preluarea guvernării la finele anului trecut”, iar postul din Londra ”este remunerat cu circa 10.000 de lire sterline pe lună”.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

457
Tagurile:
Alina Gorghiu
Klaus Iohannis

Iohannis, după ședința CSAT: care este noua strategie națională de Apărare a Țării

25
Președintele Klaus Iohannis a prezentat într-o declarație de presă de la finalul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) care sunt liniile directoare ale noii Strategii Naţionale de Apărare a Ţării.

BUCUREȘTI, 27 mai - Sputnik, Marius Holdean. Klaus Iohannis a prezentat astăzi rezultatul discuțiilor din CSAT despre noua Strategie pentru apărarea țării. Președintele a declarat că strategia a fost elaborată în contextul pandemiei și că, în aceste condiții speciale, relațiile de putere dintre actorii globali sunt perturbate, ceea ce sporește impredictibilitatea mediului internațional.

”Perspectiva unei evoluții ciclice a virusului obligă statul român să continue măsurile pentru gestionarea unei asemenea crize pe multiple planuri, inclusiv creșterea rezilienței economice”, a precizat Iohannis.

Potrivit președintelui, noua strategie oferă răspunsuri la întrebările esențiale și arată ce este de făcut pentru a le atinge, iar politicile pulbice din domeniul securității naționale vor fi realizate având ca beneficiar final cetățeanul.

”Strategia pentru 2020 – 2024 operează cu același concept de siguranță națională extinsă, din precedentul document similar. Strategia vizează politica externă, ordinea publică, educația, sănătatea, economia, mediul, securitatea energetică”, a arătat Iohannis care a adăugat că România e un stat care trebuie să-și apere cetățenii, care le asigură securitatea și le respectă drepturile, fiind țara care își apără valorile, interesele, simbolurile, bunurile naționale și resursele naturale, patrimoniul.

În noua strategie, parteneriatul strategic cu SUA, apartenența la UE și NATO sunt reafirmați ca piloni ai securității naționale, a subliniat președintele, așadar, din acest punct de vedere, nici o noutate.

Mai departe, a arătat Iohannis, CSAT a avut o abordare determinată de schimbarea de paradigmă la nivel global, care ține cont de amenințările hibride și cibernetice și de deteriorarea relațiilor NATO – Rusia, președintele reluând astfel marota amenințării rusești și în noau strategie națională de securitate.

Iohannis a implicat participarea societății civile în gestionarea securității și a precizat că strategia propune și constituirea unui grup de reflecție strategică, bazându-se pe o diagnoză clară a statului român și a instituțiilor sale publice. De asemenea, colaborarea stat – privat și modernizarea cadrului legislativ au fost menționate de Iohannis ca preocupări ale noii strategii.

Președintele a anunțat că, în conformitate cu Constituția, documentul strategiei naționale va fi transmis Parlamentului și și-a exprimat speranta ca în cel mai scurt timp să fie aprobat.

”Am aprobat forțele armate ce pot participa la operațiuni în afara țării: 1940 militari și civili din Armată, cu 436 mai puțin decât anula acesta; 841 militari și polițiști de la MAI, mai puțini decât în acest an. Am aprobat programul pentru înzestrarea Armatei până în 2026. Resursele financiare fac posibilă realizarea obiectivului de modernizare a armatei”, a arătat Iohannis cu privire la dotările și misiunile Armatei.

El s-a referit apoi și la evoluția epidemiei, avertizând că numărul de infectări rămâne destul de constant, ”ceea ce înseamnă că ne menținem pe un platou”. El a afirmat că etapa va fi depșVom depășită cu bine ”dacă vom rămâne vigilenți și responsabili”.

 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

25
Tagurile:
Klaus Iohannis, CSAT

Загрузка...
Klaus Iohannis și Viktor Orban

Iohannis, sacrificat pentru restabilirea relațiilor dintre România și Ungaria

308
(reînnoit 11:16 27.05.2020)
Vizita de ieri a ministrului Afacerilor Externe și comerțului exterior al Ungariei, Péter Szijjártó, în România, a avut loc într-un context tensionat de acuzațiile președintelui Klaus Iohannis despre ”vânzarea Ardealului”

BUCUREȘTI, 27 mai - Sputnik, Marius Holdean. Întâlnirea de ieri dintre miniștrii de Externe ai Ungariei și României de la București a avut loc în efortul de a detensiona relațiile dintre cele două țări în urma atacurilor lansate de Iohannis la adresa PSD că ar fi plănuit ”vânzarea Ardealului” într-o înțelegere cu Viktor Orban, premierul Ungariei. Până acum, nici o dovadă nu a fost adusă în acest sens, dar Péter Szijjártó  a făcut ieri efortul de a interpreta ieșirile publice ale locatarului de la Cotroceni în cheie politică și electorală.

Drept urmare, mesajul împăciuitor al Ungariei a fost ca politicienii români să nu mai folosească Ungaria în campania electorală internă. Deși o palmă grea pentru președintele României – acesta fiind astfel acuzat, indirect, că a stârnit un conflict cu Ungaria doar din rațiuni politice mărunte – formula adoptată de Ungaria permite liniștirea apelor și reintrarea pe făgașul normalității a relațiilor dintre cele două state. Nici măcar ministrul de externe român, Bogdan Aurescu, nu a putut salva imaginea președintelui și nu i-a putut lua apărarea în conferința de presă comună cu omologul ungar. Fie nu a înțeles capcana oficialului maghiar – sacrificarea lui Iohannis pentru împăcarea cu România – fie nu a a avut pregătirea și capacitatea de a-i da un răspuns lui Szijjártó care să-i salveze fața președintelui.

Prin interpretarea atacurilor nemaivăzute ale lui Iohannis la adresa maghiarilor în cheie electorală internă, Budapesta îi refuză președintelui României calitatea de a reprezenta statul român, declarându-l un simplu politician ieșit la cules de voturi sau la stârnit furia publică împotriva adversarilor politici de la PSD. Numai considerându-l pe Iohannis un cetățean particular ale cărui declarații nu angrenează statul român și în nici un caz nu îl reprezintă a putut Ungaria să refacă relația normală cu România. Dacă Iohannis ar fi fost luat în serios, iar acuzațiilor sale li s-ar fi acordat greutatea statului, devenind poziția oficială a României, atunci acest gen de atac la adresa Budapestei ar fi închis orice posibilitate de comunicare și colaborare între cele două capitale.

Dar soluția adoptată de Ungaria a fost ca declarațiilor cetățeanului Iohannis să nu li se răspundă și să fie declasate ca simple perorații politice ale unei persoane aflate în campanie electorală. În felul acesta, ele au putut fi trecute în plan secund, ca toate nebuniile și promisiunile pe care le spun politicienii în campaniile electorale și le uită a doua zi după alegeri.

Singurul perdant al afacerii rămâne Iohannis, pe care Ungaria a decis astfel public, prin declarație oficială dată la București, să îl coboare de pe tronul de președinte și să îl treacă în categoria politicienilor înfierbântați care zic vrute și nevrute, dar nu trebuie băgați în seamă, iar declarațiile lor rămân fără consecințe reale.

Dacă Budapesta și-a permis să neutralizeze astfel pericolul conflictului cu România, dovedind o diplomație abilă, nu același lucru poate fi făcut de UDMR. Spre deosebire de Péter Szijjártó, care a reprezentat ieri statul ungar și la București, dar și la Cluj, Kelemen Hunor, în conferința comună din capitala Ardealului, a fost mai puțin îngăduitor cu președintele Iohannis și i-a transmis că așteaptă scuze de la acesta. UDMR este implicat în politica internă a României și, de aceea, nu poate avea distanța și înălțimea Budapestei de a nu-l lua în serios pe președintele de la Cotroceni.

Dacă Iohannis este în campanie electorală, la fel este și UDMR care trebuie să își păstreze electoratul aproape, un electorat care nu poate trece la fel de ușor ca Ungaria peste acuzațiile lui Iohannis. Transformați brusc din susținătorii lui Iohannis în ”inamicii” României care complotează cu o putere străină pentru ”vânzarea Ardealului”, maghiarii din România nu vor uita niciodată afrontul adus de Iohannis, iar această temă va fi principalul cal de bătaie al UDMR la următoarele alegeri.

Budapest s-a spălat pe mâini de acuzațiile lui Iohannis: nu bagi în seamă un politician disperat după atenție, chiar dacă transmiți public, cum a făcut-o ieri Péter Szijjártó, de două ori, și la București, și la Cluj, că preferi să nu fii amestecat în ciorba politică internă din România. Iohannis rămâne însă cu o comunitate maghiară supărată care nu îi găsește scuze președintelui și care, după următoarele alegeri, nu va mai dori să sprijine PNL la guvernare, de vreme ce liberalii s-au suit în barca anti-maghiară a locatarului de la Cotroceni.

Culmea este că nu relațiile dintre România și Ungaria vor avea cel mai mult de suferit de pe urma intervenției anti-maghiare a președintelui, acestea fiind pasate abil de diplomatul Péter Szijjártó, ci relațiile interne dintre comunitatea maghiară și tabăra politică a lui Iohannis. Din fericire, așa cum a ținut să arate și Kelemen Hunor, românii nu au mers pe fenta președintelui și nu consideră maghiarii din România ca inamici, după cum a arătat un sondaj de opinie făcut după inflamarea temei de către Iohannis. În schimb, maghiarii din România nu vor mai fi niciodată partenerii echipei lui Iohannis și, deci, nici a PNL-ului care îi duce trena președintelui. Acum, acest lucru pare să nu aibă mare importanță. Dar după alegeri, cu un PNL slăbit care nu va putea face singur majoritatea în Parlament indiferent ce jocuri electorale ar face și cât s-ar juca cu data alegerilor, Iohannis va plăti scump prețul îndepărtării UDMR-ului.

308

Загрузка...