Ion Iliescu

Iliescu, după 30 de ani în fine, recunoaște o parte din adevăr! E bine și așa

383
(reînnoit 20:18 20.05.2020)
Orbii din acea duminică am fost noi, care care crezând onest în democrație, liberalism, Iliescu, Coposu etc. mergeam către prăpastia din care veneau iluzii occidentale.

BUCUREȘTI, 20 mai - Sputnik, Dragoș Dumitriu. Mă gândeam la acele zile – 20 mai 1990. Am citit și ce a scris Ion Iliescu - și are dreptate.  Alegerile din 1990 rămân un eveniment care-și are locul în cartea de istorie a României moderne. Da, și chiar au fost cu adevărat libere, chiar dacă unele grupuri au exercitat presiuni din proprie inițiativă. Poate și unii oameni ”mai informați”.

Că pe 20 mai 1990 a existat manipulare mediatică – da, dar de ambele părți. Iar lupta era inegală – Ion Iliescu și FSN erau mult prea departe. Piața Universității era o iluzie – reprezentată de un tânăr cu aspect cristic și… angajament la Securitate.

Ce mi se pare mai semnificativ e că, în fine, Ion Iliescu face diferența între ”dictatură” și ”regim autoritar”. După ce a dat tonul formulei ”dictatura” când se referea la epoca Nicolae Ceaușescu, acum spune așa: primele alegeri libere ”după o serie de regimuri mai mult sau mai puțin autoritare”. Deci nu după o dictatură! Nici după un ”regim totalitar!”. În schimb, vom vedea că Iliescu folosește termenul ”totalitar” când vorbește de perioada actuală! 

”Demonizarea acelor alegeri poate fi, până la un punct, explicată, în contextul unei lupte politice , specifică acelor vremuri”, spune Ion Iliescu – dar aici e… laș. Pentru că nu recunoaște nici că oamenii din jurul său au dat tonul acuzațiilor aparent aberante aduse Opoziție – și NICI nu spune ceea ce știa atunci – despre legăturile externe și intențiile din spatele acelor partide. Oare când se va afla totul?

”Nu a fost Duminica Orbului - alegerea, atunci, nu s-a făcut în necunoștință de cauză, dimpotrivă”. Politicianul… E adevărat că lumea, în ciuda divergențelor (să nu uităm massele ce încurajau minerii să bată!) era de bună credință, nu votau din interese meschine, credeau în ceea ce spun. Dar asta nu înseamnă că orbul care pășește încrezător și onest spre prăpastie știe ce face, de fapt.

Așa am fost noi, care crezând onest în democrație, liberalism, Iliescu, Coposu etc. mergeam către prăpastia din care veneau iluzii occidentale.  Și care ne spuneau să ne facem praf țara… că așa e bine. Sigur, astea au venit după 20 mai…

Sigur că Ion Iliescu NU poate recunoaște acum că Occidentul, SUA, NATO ne-au înșelat, nici că intrarea în combinații militare a însemnat baze militare străine în țară, stare de tensiune cu Rusia, participarea la conflicte cu lumea arabă și prin te miri ce colț al Africii. Și nici permisiunea bombardării Iugoslaviei…

Ion Iliescu NU poate recunoaște acum că subjugarea economică a României, pierderea resurselor, a terenurilor agricole – sunt rezultatul lui 20 mai. La fel și pierderea deciziei politice, imixtiunea fără scrupule a ambasadorilor occidentali, prezența la vârful statului a unor personaje care fac jocurile altora. Sau controlul (parțial al) justiției și serviciilor din străinătate?

De ce nu poate recunoaște Ion Iliescu toate astea? Poate pentru că trebuie să mai treacă încă 20 de ani? Poate pentru că mai trăiește Virgil Măgureanu? Nu știu. Prietenul lui și al meu, Alexandru Bârlădeanu a murit, dar multora ne-au rămas în minte cuvintele lui despre Ion Iliescu – spuse nu în public.

Știu doar că e un om pentru istorie, cum și 20 mai e o dată a istoriei NOASTRE. Pe care, iată, conducerea  cu ”tentație totalitară”, cum spune Ion Iliescu, nu a marcat-o în nici un fel! Cum, la fel, la manifestarea celor 30 de ani de la Revoluție lângă actuale conducere NU a participat nicio figură marcantă a evenimentelor de atunci.

Ce să-i reproșez lui Ion Iliescu? Greșeala generației mele de a fi crezut în idealurile din primii ani – democrație, capitalism, liberă competiție, prioritatea valorilor? Când, de fapt, în jurul celui sărac și cinstit roiau și creșteau noii magnați, legați de foste și noi structuri? Când în loc să ne punem pe îmbogățit, puneam preț pe… viitor? Deh, nu e momentul să-i reproșez acum, oricum e prea târziu. Și e ziua în care Ion Iliescu ne amintește de un vis frumos: 20 mai 1990.

Poate că Ion Iliescu nu recunoaște (tot )adevărul pentru că s-a săturat de opinia publică, reprezentată de personaje agresive și imbecile; poate s-a săturat de presa, devenită scandaloasă și incultă. Da, ar avea dreptate – dar trebuie să recunoască: toate astea sunt rezultatul lui 20 mai 1990.

De aceea, ca ziarist participant la cele evenimente pot să spun că Ion Iliescu, indiferent de ce am constatat pe parcurs, de ce probe am adunat, deci președintele lui 20 mai 1990 are respectul meu. Pentru că e istoria mea și a noastră. Atât. În rest, are cuvântul ultimul, cu voia dumneavoastră, Ion Iliescu.

Ion Iliescu (editorial publicat pe blogul personal):

20 mai 1990 – 30 de ani de la primele alegeri libere din România

”La trei decenii de la alegerile  din 20 mai 1990, ele rămân un eveniment care-și are locul în cartea de istorie a României moderne, fiind primele cu adevărat libere, după o serie de regimuri mai mult sau mai puțin autoritare, care au implicat și limitarea dreptului de vot pentru multe categorii sociale.

Demonizarea acelor alegeri poate fi, până la un punct, explicată, în contextul unei lupte politice , specifică acelor vremuri. Nu a fost Duminica Orbului, cum place unora să spună. Alegerea, atunci, nu s-a făcut în necunoștință de cauză, dimpotrivă. Privind retrospectiv, niciodată ca atunci agenda politicienilor nu s-a identificat atât de puternic cu agenda publică. Am ales, atunci, un Parlament, care era și Adunare Constituantă.

Am construit instituții, pe baza unei Constituții care a preluat multe dintre obiectivele Revoluției Române, din decembrie 1989. Acum, când se manifestă tot mai fățiș o anumită tentație totalitară, apreciem la adevărata lor valoare Curtea Constituțională a României și Avocatul Poporului,. Indiferent de crizele pe care le traversează, România trebuie să rămână, așa cum și-au dorit cei care au votat în 20 mai 1990, o democrație funcțională, în care drepturile și libertățile cetățenești sunt garantate și apărate.

România s-a schimbat mult în bine, dar sunt și lucruri care ne dezamăgesc, și ne îngrijorează. Dacă în 1990 clasa politică, aflată în proces de structurare, se prezenta în fața societății, cu proiecte și programe, cu valori democrate, acum constatăm că ea, clasa politică, se rupe tot mai mult de societate, devenind, în anumite aspecte, un soi de frână socială. Agenda publică este ignorată, dialogul cu societatea este superficial, și nu de puține ori, ipocrit. Ar fi o dovadă de înțelepciune, și de responsabilitate pentru clasa politică, dacă ar folosi oportunitatea oferită de criză și s-ar întoarce la agenda cetățeanului și la servirea interesului public.

Alegerile din 20 mai 1990 au fost kilometrul zero al evoluției democrate a României. Nu a fost totul perfect, nu au mers lin toate lucrurile. Dar programul enunțat atunci, în lunile care au precedat alegerile, a unit națiunea în jurul unui proiect strategic, cel al integrării europene și euro-atlantic. Ne-am atins obiectivele, pentru că am crezut în ele. Sper să găsim din nou un proiect, care să unească, în actualele condiții, națiunea și să întărească democrația.”

Ion Iliescu, 20 mai 2020

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

383
Tagurile:
Ion Iliescu
Tematic
Ministru respins – dar iese la iveală cum a fost TRĂDAT Ion Iliescu chiar de ziua lui!
Adrian Năstase și Ion Iliescu pot decide în privința UNUI SINGUR candidat la Congresul PSD
Fără drept la replică: Lecția lui Ion Iliescu pentru Klaus Iohannis
Iliescu, mărturie unică la trei decenii de la Revoluție
Ultima oră: Ion Iliescu, reacție la agresarea lui Gelu Voican
Klaus Iohannis și Viktor Orban

Iohannis, sacrificat pentru restabilirea relațiilor dintre România și Ungaria

257
(reînnoit 11:16 27.05.2020)
Vizita de ieri a ministrului Afacerilor Externe și comerțului exterior al Ungariei, Péter Szijjártó, în România, a avut loc într-un context tensionat de acuzațiile președintelui Klaus Iohannis despre ”vânzarea Ardealului”

BUCUREȘTI, 27 mai - Sputnik, Marius Holdean. Întâlnirea de ieri dintre miniștrii de Externe ai Ungariei și României de la București a avut loc în efortul de a detensiona relațiile dintre cele două țări în urma atacurilor lansate de Iohannis la adresa PSD că ar fi plănuit ”vânzarea Ardealului” într-o înțelegere cu Viktor Orban, premierul Ungariei. Până acum, nici o dovadă nu a fost adusă în acest sens, dar Péter Szijjártó  a făcut ieri efortul de a interpreta ieșirile publice ale locatarului de la Cotroceni în cheie politică și electorală.

Drept urmare, mesajul împăciuitor al Ungariei a fost ca politicienii români să nu mai folosească Ungaria în campania electorală internă. Deși o palmă grea pentru președintele României – acesta fiind astfel acuzat, indirect, că a stârnit un conflict cu Ungaria doar din rațiuni politice mărunte – formula adoptată de Ungaria permite liniștirea apelor și reintrarea pe făgașul normalității a relațiilor dintre cele două state. Nici măcar ministrul de externe român, Bogdan Aurescu, nu a putut salva imaginea președintelui și nu i-a putut lua apărarea în conferința de presă comună cu omologul ungar. Fie nu a înțeles capcana oficialului maghiar – sacrificarea lui Iohannis pentru împăcarea cu România – fie nu a a avut pregătirea și capacitatea de a-i da un răspuns lui Szijjártó care să-i salveze fața președintelui.

Prin interpretarea atacurilor nemaivăzute ale lui Iohannis la adresa maghiarilor în cheie electorală internă, Budapesta îi refuză președintelui României calitatea de a reprezenta statul român, declarându-l un simplu politician ieșit la cules de voturi sau la stârnit furia publică împotriva adversarilor politici de la PSD. Numai considerându-l pe Iohannis un cetățean particular ale cărui declarații nu angrenează statul român și în nici un caz nu îl reprezintă a putut Ungaria să refacă relația normală cu România. Dacă Iohannis ar fi fost luat în serios, iar acuzațiilor sale li s-ar fi acordat greutatea statului, devenind poziția oficială a României, atunci acest gen de atac la adresa Budapestei ar fi închis orice posibilitate de comunicare și colaborare între cele două capitale.

Dar soluția adoptată de Ungaria a fost ca declarațiilor cetățeanului Iohannis să nu li se răspundă și să fie declasate ca simple perorații politice ale unei persoane aflate în campanie electorală. În felul acesta, ele au putut fi trecute în plan secund, ca toate nebuniile și promisiunile pe care le spun politicienii în campaniile electorale și le uită a doua zi după alegeri.

Singurul perdant al afacerii rămâne Iohannis, pe care Ungaria a decis astfel public, prin declarație oficială dată la București, să îl coboare de pe tronul de președinte și să îl treacă în categoria politicienilor înfierbântați care zic vrute și nevrute, dar nu trebuie băgați în seamă, iar declarațiile lor rămân fără consecințe reale.

Dacă Budapesta și-a permis să neutralizeze astfel pericolul conflictului cu România, dovedind o diplomație abilă, nu același lucru poate fi făcut de UDMR. Spre deosebire de Péter Szijjártó, care a reprezentat ieri statul ungar și la București, dar și la Cluj, Kelemen Hunor, în conferința comună din capitala Ardealului, a fost mai puțin îngăduitor cu președintele Iohannis și i-a transmis că așteaptă scuze de la acesta. UDMR este implicat în politica internă a României și, de aceea, nu poate avea distanța și înălțimea Budapestei de a nu-l lua în serios pe președintele de la Cotroceni.

Dacă Iohannis este în campanie electorală, la fel este și UDMR care trebuie să își păstreze electoratul aproape, un electorat care nu poate trece la fel de ușor ca Ungaria peste acuzațiile lui Iohannis. Transformați brusc din susținătorii lui Iohannis în ”inamicii” României care complotează cu o putere străină pentru ”vânzarea Ardealului”, maghiarii din România nu vor uita niciodată afrontul adus de Iohannis, iar această temă va fi principalul cal de bătaie al UDMR la următoarele alegeri.

Budapest s-a spălat pe mâini de acuzațiile lui Iohannis: nu bagi în seamă un politician disperat după atenție, chiar dacă transmiți public, cum a făcut-o ieri Péter Szijjártó, de două ori, și la București, și la Cluj, că preferi să nu fii amestecat în ciorba politică internă din România. Iohannis rămâne însă cu o comunitate maghiară supărată care nu îi găsește scuze președintelui și care, după următoarele alegeri, nu va mai dori să sprijine PNL la guvernare, de vreme ce liberalii s-au suit în barca anti-maghiară a locatarului de la Cotroceni.

Culmea este că nu relațiile dintre România și Ungaria vor avea cel mai mult de suferit de pe urma intervenției anti-maghiare a președintelui, acestea fiind pasate abil de diplomatul Péter Szijjártó, ci relațiile interne dintre comunitatea maghiară și tabăra politică a lui Iohannis. Din fericire, așa cum a ținut să arate și Kelemen Hunor, românii nu au mers pe fenta președintelui și nu consideră maghiarii din România ca inamici, după cum a arătat un sondaj de opinie făcut după inflamarea temei de către Iohannis. În schimb, maghiarii din România nu vor mai fi niciodată partenerii echipei lui Iohannis și, deci, nici a PNL-ului care îi duce trena președintelui. Acum, acest lucru pare să nu aibă mare importanță. Dar după alegeri, cu un PNL slăbit care nu va putea face singur majoritatea în Parlament indiferent ce jocuri electorale ar face și cât s-ar juca cu data alegerilor, Iohannis va plăti scump prețul îndepărtării UDMR-ului.

257

Загрузка...
Klaus Iohannis şi Kelemen Hunor

Disputa UDMR-Iohannis continuă: Kelemen Hunor așteaptă scuze de la președintele României

92
Președintele UDMR Kelemen Hunor a declarat într-o conferință de presă că așteaptă scuze de la președintele Iohannis pentru declarațiile sale despre ”vânzarea Ardealului” și și-a afirmat dreptul de a vorbi ”despre ce vrea el” ca parlamentar de România.

BUCUREȘTI, 27 mai - Sputnik, Marius Holdean. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a contrazis ieri, într-o conferință de presă ținută la Cluj, unde l-a avut alături pe ministrul de Externe al Ungariei Péter Szijjártó, solicitarea ministrului de Externe român referitoare la abținerea de către politicienii maghiari la declarații considerate ofensatoare.

Mai mult, el a spus că se poate trece peste acest episod dacă președintele Iohannis își cere scuze.

„În ultima perioadă s-a creat o atmosferă anti-maghiară în România, politicienii se întrec în declarații anti-maghiare și sper să nu devină acesta un maraton pentru ei, sper să ajungem la sfarșitul acestei situații”, a declarat Hunor.

El a arătat că a fost realizat un sondaj de opinie care arată că majoritatea românilor nu împărtășesc viziunea președintelui României, și nu consideră că maghiarii sunt inamicii statului.

”Faptul că o bună parte dintre români dezaprobă declarațiile șefului statului este important pentru noi. Putem păși acum mai departe, dar nu sunt de acord cu opinia celor care ne spun ca politicienii maghiari să nu mai facă declarații referitor la aceste probleme. Eu, ca parlamentar în România, vorbesc despre ce vreau eu, nu accept instrucțiuni. Consider că vom putea păși mai departe, cu o simplă declarație de scuze. Știu, în România nu este la modă să îți ceri cuze, dar pentru toate lucrurile există câte un început”, a mai spus preșdintele UDMR.

El a adăugat că poate accepta faptul că ziua de 4 iunie este o zi bucuroasă pentru comunitatea românească, dar românii trebuie să înțeleagă că din perspectiva maghiarilor această zi nu este una de bucurie ”pentru că a fost ziua în care noi am ajuns în minoritate”

”Nu ne puteţi cere să celebrăm această zi, precum nu puteţi cere unui copil să celebreze moartea mamei. Dar, totuşi, putem să proiectăm un viitor împreună, pentru că în Europa Centrală, în această regiune, avem nevoie unii de ceilalţi şi trebuie să trăim în pace şi cu respect reciproc, trebuie să păşim dincolo de aceste greutăţi, pentru că nu suntem inamici”, a precizat Kelemen Hunor.

Și ministrul de Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a subliniat în aceeași conferință de presă, a doua de pe teritoriul României după cea de la București, că ar fi bine dacă Ungaria nu ar mai fi tema campaniilor electorale din România.

„Noi suntem conştienţi de faptul că România se află în faţa unor campanii electorale. Dar nouă ne-ar prii  mult dacă Ungaria n-ar mai constitui tema acestor campanii. Se apropie ziua de 4 iunie. Noi, în relaţiile noastre cu România, ne dorim respect reciproc”, a afirmat oficialul maghiar.

El consideră că acest respect reciproc înseamnă ”să acceptăm, sau cel puţin să înţelegem”, că acelaşi eveniment istoric poate avea altă însemnătate pentru două naţiuni diferite.

”Pentru noi, Tratatul de la Trianon este unul dintre cele mai grele și mai triste momente ale istoriei Ungariei. Dar acest lucru nu trebuie să însemne o relaţie negativă. Noi acceptăm acest fapt istoric al Ungariei şi tot ce ne dorim este să clădim relaţii pozitive în viitor. Și suntem pregătiţi pentru acest lucru”, a mai spus Szijjártó Péter.

92
Tagurile:
Bogdan Aurescu, Peter Szijjarto, Kelemen Hunor

Загрузка...
Дождь в Москве

Avertizare meteo de vreme severă: vijelii şi grindină până la sfârşitul săptămânii

0
Administraţia Naţională de Meteorologie a actualizat informarea meteo de instabilitate atmosferică, valabilă în toată ţara până la sfârşitul săptămânii. Care vor fi fenomenele meteo cele mai frecvente.

BUCUREŞTI, 27 mai – Sputnik, Doina Crainic. Potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie, în intervalul 27 mai, ora 12:00 – 31 mai, ora 23:00, se vor semnala manifestări de instabilitate atmosferică accentuată în cea mai mare parte a țării.

Astfel, se vor semnala averse, căderi de grindină, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului și vijelii. Ploile vor avea și caracter torențial, iar în intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantitățile de apă vor depăși 15...25 l/mp și pe arii restrânse 30...40 l/mp.

De asemenea, în Capitală, mai ales în timpul după-amiezelor, vor fi perioade în care instabilitatea atmosferică va fi accentuată. Aceasta se va manifesta prin averse, grindină, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului și posibil vijelii. Ploile pot avea și caracter torențial, astfel, în intervale scurte de timp, cantitățile de apă vor depăși, în medie, 10...15 l/mp și izolat 20 l/mp. Vor fi temperaturi maxime în jur de 21 de grade, iar spre finalul săptămânii se vor atinge 23...25 de grade. Temperaturile minime vor fi de 10...12 grade.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Prognoza meteo

Загрузка...