Ludovic Orban

Cine este Ludovic Orban, noul premier al României

2887
(reînnoit 11:28 05.11.2019)
Actualul premier al României a avut o activitate politică intensă, ocupând, de asemenea, funcții importante, cum ar fi, spre exemplu, cea de ministru al Transporturilor.

BUCUREȘTI, 5 nov – Sputnik, Georgiana Arsene. Premierul României este președintele PNL Ludovic Orban, un om politic român în vârstă de 56 de ani.

A absolvit Facultatea de Tehnologia Construcțiilor de Mașini din cadrul Universității Brașov în anul 1988, apoi Școala Națională de Studii Politice și Administrative, în 1993.

A lucrat apoi ca inginer-stagiar la ”Izolatorul Târgul Secuiesc”, între 1988-1990, inginer tehnolog la ”Tractorul Brașov”, între 1990-1991 și redactor la cotidianul ”Viitorul Românesc” între 1991-1992.

În anul 1992 devine membru al PNL - Aripa Tânără (PNL-AT), devenit ulterior PL '93 și a fost membru în Comitetul Director PL '93 între 1993-1997. Este ales din partea acestui partid în posturile de consilier local în Consiliul Sectorului 3 București, între 1992-1996 și consilier local în Consiliul Sectorului 1 București între 1996-1997, demisionând din ultimul post în anul 1997, informează ro.wikipedia.org

Participă la 4 programe internaționale: "Cunoașterea Sistemului politic și Electoral American", Program realizat de Agenția de Informații a Statelor Unite. Diploma Arkansas Traveler i-a fost înmânată de către Guvernatorul Statului Arkansas, Bill Clinton.

"Cunoașterea Instituțiilor Politice ale Marii Britanii" este un alt program la care a participat, în octombrie 1994, în Marea Britanie.

În perioada ianuarie-februarie 2000 participă la un program de Specializare în Comunicare și Relații Publice, realizat de Institutul Republican Internațional din SUA și la un program de training pentru lupta anticorupție "Fighting against corruption", organizat de Fundația Partidului Liber Democrat german și desfășurat la Gumersbach, în martie 2002.

Este desemnat apoi pentru a îndeplini diferite demnități publice cum ar fi: director de relații publice în cadrul Agenției de Politici Energetice din România (1997-1998), secretar general la Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap (1998-1999), secretar de stat, șef al Departamentului Informațiilor Publice al Guvernului (1999-2000), secretar de stat, Președinte al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (martie 2000 - mai 2001) și președinte al Consiliului de Administrație al Centrului Național de Specializare în Comunicare și Relații Publice, înființat prin H.G. 949/noiembrie 2000.

Ca urmare a fuziunii PL'93 cu PNL, Ludovic Orban devine membru în Consiliul Național al PNL din aprilie 1998, membru al Biroului Permanent Central al PNL 15 februarie 2001 - 25 august 2002, președintele Comisiei de Administrație Publică a PNL din 15 noiembrie 2002 și președintele PNL București, din 15 noiembrie 2002.

Îndeplinește în perioada următoare funcțiile de director de program la Fundația "Copiii Speranța Lumii", din iunie 2001, consultant la S.C. Ecomaster S.A. din 1 august 2001 - 1 decembrie 2002 și viceprimar general al Municipiului București în perioada iulie 2004 - aprilie 2007.

În perioada 2007-2008, Ludovic Orban a fost ministru al Transporturilor, în guvernul Tăriceanu.

Acesta a avut două mandate de deputat din partea Partidului Naţional Liberal între 2008 şi 2016, şi a ocupat de două ori funcţia de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor între 2019 şi 2011 şi în 2016.

În anul 2009, la Congresul PNL, Ludovic Orban a candidat în echipa lui Crin Antonescu, cel care a reușit să îl detroneze pe Călin Popescu Tăriceanu de la șefia PNL. A fost ales prim-vicepreședinte al PNL.

Un an mai târziu a pierdut funcția.

La congresul din 17 iunie 2017 a fost ales președinte al PNL, fiind votat de aproape 80% din delegații prezenți la congres.

Klaus Iohannis l-a desemnat, la 15 octombrie 2019, pentru funcția de prim ministru al României, iar pe 4 noiembrie 2019 devine premierul României.

1 / 5
Klaus Iohannis şi Ludovic Orban. Guvernului României
2887
Tagurile:
CV, Biografie, Premier, Guvernul Orban, Ludovic Orban
Тема:
Activitatea guvernului Ludovic Orban (136)
Tematic
Ghinion, Orban: Comisarul propus de PNL – ”agent străin, finanțat de un notoriu condamnat”
PNL începe cu promisiuni greu de îndeplinit – pe care nu le-a reușit în vremuri mai bune!
Se confirmă – Iohannis nu a gafat, ci și-a sfidat ”partenerii” special! Pe ce s-a bazat
Parlamentul României, vot

Nou sondaj politic: modificări ușoare ale procentelor

287
Un sondaj de ultimă oră realizat de Biroul de Cercetări Sociale arată o ușoară schimbare a procentelor partidelor care ar putea intra în Parlament.

BUCUREȘTI, 31 oct – Sputnik. Biroul de Cercetări Sociale a realizat un sondaj la comanda Partidului Mișcarea Populară și prezentat de ”Adevărul”. 

Sondajul arată o menținere a PNL în zona 32%, șa cum au arătat și alte investigații sociologice. PNL ar avea 32,2%, conform sondajului BCS, fiind pe primul loc. 

 PSD crește și ajunge la 28,6%, care și USR-PLUS ar fi votat de 17,6%. Deci, PNL și USR ar avea împreună peste 50%, după redistribuirea mandatelor parlamentare.

PMP, care a comandat sondajul, apare cu un greu verosimil 7,4%, în timp de Pro România ar avea 5,2%, iar UDMR ar fi în pericol de a nu atinge pragul electoral, fiind cotat cu 4,8%.

Interesant este că sondajul a fost realizat în perioada 25-30 octombrie 2020 (pe un eșantion național de 1.482 persoane), deci a prins și plecările din PSD.

Rezultatul arată deci o dominație clară a partidelor așa zise ”de dreapta”, dar rămâne în continuare greu de presupus că alianța PNL – USR ar putea funcționa în condițiile în are opiniile celor două partide par divergente în multe zone esențiale.

 

Sondaj politic de ultimă oră
Sondaj politic de ultimă oră

 

287
Tagurile:
Sondaj
Tematic
Sondaj: Ar trebui condamnat CTP pentru insultarea Bisericii?
Sondaj: câți ruși au încredere în Putin și îi aprobă activitatea
Sondaj care dă fiori PNL – românii se reorientează!

Загрузка...
Klaus Iohannis

Iohannis, apel către români: de ce au nevoie orașele

176
Președintele României a făcut un apel către cetățeni în criza provocată de pandemia de coronavirus, cerându-le să respecte măsurile recomandate de medici și a salutat mobilizarea societății civile.

BUCUREȘTI, 31 oct – Sputnik. Klaus Iohannis a precizat, cu prilejul Zilei Mondială a Orașelor, că este un bun prilej a conștientiza cât de mult este legat locul în care trăim de bunăstarea și calitatea vieții fiecăruia dintre noi. Aceasta cu atât mai mult cu cât mai bine de jumătate din populația României trăiește în mediul urban.

Simona Halep
© REUTERS / GONZALO FUENTES

De asemenea, în momentul de față, stoparea pandemiei de COVID-19 depinde, a mai spus președintele României, și de modul de răspuns al orașelor și al marilor comunități la necesitatea respectării măsurilor de protecție pentru limitarea răspândirii coronavirusului și protejarea celor dragi. 

Măsurile de igienă personală, distanțarea și masca rămân esențiale în a limita răspândirea COVID-19 în comunitatea noastră și a-i proteja astfel pe cei dragi și vulnerabili în fața bolii.

”De asemenea, pandemia de COVID-19 a evidențiat faptul că orașele noastre au nevoie să se dezvolte pe baze sustenabile, astfel încât trebuie să regândim prioritățile referitoare la dezvoltarea urbană”, a subliniat Klaus Iohannis. 

Printre altele, a adăugat președintele României, pandemia ne-a arătat cât de importante sunt spațiile verzi pentru recreere si socializare și cum un trafic mai redus duce la o calitate superioară a aerului în zona urbană și la mai puține îmbolnăviri respiratorii.

Totuși, calitatea vieții în orașe depinde în primul rând de comportamentul fiecări cetățean și de alegerile pe care le facem zilnic.

176
Tagurile:
apel, Cetățeni, Klaus Iohannis
Tematic
Iohannis, la 5 ani de la tragedia de la Colectiv
Iohannis – mutarea serii! Schimbă total direcția!
Iohannis, declarația serii după recordul COVID

Загрузка...
Rezultatele finale ale Exit Poll la alegerile prezidențiale

Rezultatele finale ale Exit Poll la alegerile prezidențiale

0
(reînnoit 15:02 31.10.2020)
Rezultatele finale ale Exit poll la alegerile prezidențiale din Moldova ar urma să fie anunțate după închiderea secțiilor de votare, la orele 22:00, potrivit organizatorilor – reprezentanți ai comunității WatchDog.MD și Institutului de Politici Publice.

Președintele CEC, Dorin Cimil, a declarat joi, în Studioul Radio Sputnik că CEC trebuie să decidă dacă va fi sau nu permis efectuarea unui Exit Poll în cadrul alegerilor prezidențiale, programate pentru ziua de 1 noiembrie. Dar în niciuna dintre cele două ședințe publice ale CEC nu a fost pronunțată vreo hotărâre.

Totuși, cei de la WatchDog.md și Institutul de Politici Publice deja au anunțat când vor prezenta rezultatele finale ale Exit Poll-ului.

Anterior aceștia au anunțat că un exit-poll ar urma să fie organizat în cadrul alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie.

Rezultatele parțiale ale acestuia ar urma să fie anunțate în data de 1 noiembrie la ora 21.00, iar rezultatele finale - la ora 22:00, potrivit organizatorilor studiului sociologic.

Spre deosebire de practica din anii precedenți, în acest an, sondajul, dacă va avea loc, va fi efectuat prin telefon, din cauza pandemiei de coronavirus. În cadrul acestui sondaj urmează să fie chestionați 4 mii de cetățeni cu drept de vot, din diferite raioane ale țării.

CEC-ul a reacționat după anunțarea intenției de organizării unui astfel de sindaj, declarând, într-un comunicat de presă, că-și „rezervă dreptul de a sesiza Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, Consiliul Audiovizualului și organele de drept pentru a documenta și investiga cazul”.

„Chestionarea alegătorilor la ieșirea din secția de votare (exit-poll clasic) nu poate fi echivalată cu efectuarea acestuia prin intermediul telefonului, or la chestionarea votanților nu se utilizează metode ce ar putea identifica alegătorul”, explică CEC.

Autoritatea electorală centrală mai menționează că „în cazul sondajului de opinie care se intenționează a fi realizat, acesta nu se încadrează în mecanismele desfășurării unui exit-poll, deoarece la momentul apelului telefonic nu există o certitudine că alegătorul a participat la alegeri”.

Totodată, CEC a atenționat că în ziua alegerilor, până la închiderea secțiilor de votare, se interzice publicarea în mijloacele de informare în masă a materialelor, inclusiv a interviurilor cu alegătorii, despre numărul de voturi întrunite de concurenții electorali pe parcursul zilei şi despre șansele acestora, inclusiv prezentarea rezultatelor exit-poll-urilor.

Notăm că, în conformitate cu articolul 6 din Codul Electoral, votul este secret, iar autorităților publice și altor subiecți implicați în procesele electorale le revine obligația de a asigura caracterul confidențial al votului.

0
Tagurile:
Rezultate alegeri, Rezultate finale, exit poll
Tematic
Alegeri prezidențiale din Moldova: Portretele candidaților
Alegeri prezidențiale în Moldova 2020: Rezultate
Alegeri prezidențiale în Moldova: Ce surprize pregătesc SUA

Загрузка...