Protest la București

Nucleara pentru “10 august” ”Omul din umbră” a avut dreptate: ancheta ”Lovitura de stat”

7122
Harabagiu: „După denunțul senatorului Gelu Vișan, profesioniștii DIICOT vor începe o anchetă serioasă a ceea ce s-a petrecut și ce s-a pregătit în 10 august 2018”.

BUCUREȘTI, 2 aug, Sputnik, Dragoș Dumitriu. Acum puțin timp, procurorii DIICOT au decis să reunească toate dosarele ce țin de protestele ce au avut loc în Piața Victoriei, pe 10 august 2018, anunță agenția ”Știri pe surse”. 

Interesant este că măsura actuală urmează deciziei parchetului militar de a declina în favoarea DIICOT dosarul mitingului – respectiv plângerile contra jandarmilor.

”Acest dosar, împreună cu cel care exista la DIICOT, privind acțiuni împotriva ordinii constituționale, au fost reunite”, spune sursa citată.

De asemenea, procurorii DIICOT solicitaseră magistraților militari date din dosar pentru a evalua posibilitatea anchetării acuzației de ”tentativă de lovitură de stat”, formulată de mai mulți demnitari și persoane publice.

”Procurorul-șef al DIICOT, Felix Bănilă, a confirmat, pe 26 iunie, că procurorul de caz a cerut de la secția parchetelor militare a Parchetului General dosarul privind violențele din 10 august 2018 (…) pentru a se analiza dacă există posibilitatea ca această cauză să fie reunită cu dosarul de la DIICOT ce vizează cercetări privind o presupusă lovitură de stat”, scrie agenția citată.

De precizat că Jandarmeria Română a depus plângere la DIICOT vizând infracţiuni împotriva ordinii constituţionale în cazul mitingului din 10 august 2018.

În plus, cunoscutul politician și politolog Gelu Vișan a făcut mai multe declarații, finalizate cu o plângere penală, în care este denunțată tentativa de lovitură de stat în 10 august – și este menționată o întrevedere cu Carmen Dan, ministru de Interne la acea dată.

În urma dezvăluirilor lui Vișan, Carmen Dan ar fi dispus măsurile necesare, prevenind ”lovitura de stat”.

Această mărturie a fost confirmată și de jurnalistul și teleastul George Harabagiu – care a dezvăluit, zilele trecute, că se va începe ancheta în urma dezvăluirilor lui Vișan.

”Sunt în posesia unor informații că, după denunțul senatorului Gelu Vișan, profesioniștii DIICOT vor începe o anchetă serioasă a ceea ce s-a petrecut și ce s-a pregătit în 10 august 2018”, a spus Harabagiu. ”Felix Bănilă e un profesionist, nu va fi influențat de eventuale manifestații, își va face treaba”.

Dar, spune ”Omul din umbră”, nu vi se pare că au cam tăcut ”haștagii”?... Oare pentru că știu că e cineva cu ochii pe ei?

”Nu mă refer la cei care au alte păreri și protestează - respect lor, dacă ne respectă și ei! – ci la cei vinovați, care știu ei ce au făcut”, spune Harabagiu, acum știu și unii profesioniști.

Reamintim că George Harabagiu, supranumit ”Omul din umbră, a fost cel care s-a ocupat, din partea lui Liviu Dragnea, de ”războiul nevăzut” din mediul online.

7122
Tagurile:
DIICOT, protest, mitingul din 10 august, 10 august 2018
Тема:
Acțiunea de protest pe 10 august la București (65)
Tematic
Imagini cu impact: cum s-au desfășurat protestele din 10 august
Scandal monstru: a murit un protestatar afectat la incidentele din 10 august
Mâine, Carmen Dan va da noi explicaţii pentru protestele din 10 august
Ancheta ”protestului” din 10 august – cifre oficiale… de necrezut!
Români în Germania: 10 lucruri care se schimbă în august în această ţară –cum vă afectează
Summitul București 9

Ce a cerut Iohannis la Summitul B9: mai mulți soldați americani în România

150
Președintele Klaus Iohannis a anunțat că la Summitul B9 de astăzi a pledat pentru creşterea prezenţei militare aliate, inclusiv a SUA, în România şi în sudul Flancului Estic

BUCUREȘTI, 10 mai – Sputnik. Klaus Iohannis a transmis astăzi printr-o declaraţie de presă susţinută la Cotroceni, după Summitul B9, că situaţia de securitate de la Marea Neagră este îngrijorătoare, indicând că acesta ar fi un motiv pentru care NATO ar trebui să continue să îşi întărească postura de descurajare şi apărare, în special pe Flancul Estic, în mod unitar şi coerent. Iohannis se înscrie astfel în logica militară a NATO de a trimite cât mai multe trupe străine în țările din preajma Rusiei.

„Participarea Preşedintelui SUA, domnul Joseph Biden, şi a Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg, a întărit sentimentul unităţii aliate şi a reconfirmat realitatea că statele Formatului Bucureşti acţionează pentru consolidarea securităţii euroatlantice în ansamblul său şi în deplină conformitate cu deciziile adoptate la nivel aliat. Participarea Statelor Unite la cel mai înalt nivel şi a conducerii Alianţei Nord-Atlantice evidenţiază, totodată, faptul că dezvoltările de securitate din regiunea noastră au impact asupra întregii securităţi euroatlantice”, a transmis Klaus Iohannis după Summit.

Scopul NATO în România

Potrivit lui Iohannis, participarea preşedintelui SUA Joe Biden la videoconferinţă arată încrederea de care se bucură România la Washington, ca aliat şi partener strategic. Dar Iohannis nu a rămas dator și a cerut mai multe trupe SUA în România!

 „Pentru România, participarea în premieră a preşedintelui Biden la Summitul Formatului Bucureşti este cu atât mai relevantă cu cât anul acesta celebrăm 10 ani de la adoptarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România şi Statele Unite ale Americii. De asemenea, demonstrează încrederea de care se bucură România la Washington, ca partener şi aliat puternic”, a vrut președintele României să demonstreze reușita evenimentului. Dar, de fapt, Summitul s-a redus la vehicularea ”pericolului” rusesc, singura preocupare a NATO

”Am subliniat, în schimbul de opinii cu omologii mei, faptul că acţiunile destabilizatoare ale Rusiei din regiune sunt îngrijorătoare şi contribuie la menţinerea unui accentuat climat de insecuritate”, s-a grăbit Iohannis să riște poziția regională a României, lansând mesaje ostile și agresive înspre Moscova.

Acest lucru justifică de altfel și prezența lu Joe Biden și importanța acordată acestui Summit, de a obține solicitarea ca NATO, și în speță SUA, să își trimită noi trupe pe teritoriul României, doar că de această dată Iohannis nu a mai primit o șapcă în schimbul serviciilor aduse, ca pe vremea lui Trump, ci o prezență virtuală și un mesaj online la Summit din partea lui Joe Biden.

„De aceea, am pledat – inclusiv în discuţia cu preşedintele Biden – pentru o creştere a prezenţei militare aliate, inclusiv a SUA, în România şi în sudul Flancului Estic. Mă bucur că preşedintele Biden s-a referit în intervenţia sa la importanţa unei Alianţe mai puternice şi relevante global şi, mai presus de toate, la importanţa specială a articolului V din Tratatul de la Washington, pe care Statele Unite ale Americii îl susţin extrem de puternic. De asemenea, împărtăşesc ce a spus preşedintele Biden legat de necesitatea întăririi cooperării transatlantice: Parteneriatul transatlantic acoperă Europa şi se întinde nu doar peste Ocean, ci merge până la Marea Baltică şi Marea Neagră, acesta fiind cheia de boltă a tot ceea ce am realizat în secolul XX şi până acum”, s-a făcut Iohannis purtătorul de cuvânt al intereselor americane în zonă.

Trebuie, de asemenea, să rămânem angajaţi faţă de partenerii din Vecinătatea Estică, pentru consolidarea capacităţilor de apărare şi sporirea rezilienţei lor în faţa provocărilor multiple cu care se confruntă”, a mai spus preşedintele României.

Iohannis a mai anunțat înfiinţarea şi demersurile făcute pentru operaţionalizarea Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă, menționând că acest centru Euro-Atlantic pentru Rezilienţă va avea sediul la Bucureşti.

150
Tagurile:
summit, Joe Biden, Klaus Iohannis
Tematic
Primele declarații ale lui Klaus Iohannis și Andrzej Duda în ajunul summitului
Primele declarații de la Summit-ul B9: din nou obsesia Rusiei

Загрузка...
Vizita oficială a Președintelui Republicii Polone, Andrzej Duda, în România

Primele declarații ale lui Klaus Iohannis și Andrzej Duda în ajunul summitului

259
(reînnoit 14:08 10.05.2021)
Președintele României Klaus Iohannis și președintele Poloniei Andrzej Duda au participat la o conferință de presă comună înaintea summitului B9 care se desfășoară virtual

BUCUREȘTI, 10 mai – Sputnik. Președintele Klaus Iohannis și omologul său polonez Andrzej Duda au făcut declarații de presă la Palatul Cotroceni, înaintea summitului B9 la care și-a anunțat participarea online și președintele SUA Joe Biden.

În declarația sa, Iohannis a vorbit despre consolidarea schimburilor comerciale cu Polonia, el anunțând că acestea au depășit 7 miliarde de euro anul trecut în ciuda pandemiei.

Iohannis a arătat că discuțiile dintre cei doi președinți s-au axat și pe dimensiunea securității, el afirmând că dialogul pe domeniul securității aduce beneficii certe pentru ambele țări, pentru regiune noastră și pentru NATO.

Iohannis a detaliat arătând că în convorbirile cu președintle Poloniei au fost abordate evoluțiile din vecinătatea estică, Republica Moldova și situația din Ucraina și Belarus.

Și președintele Andrzej Duda a afirmat că discuțiile s-au referit la  securitatea din regiune și a insistat pe atenția pe care o acordă Polonia Belarusului, dar a amintit că s-a discutat și despre situația din Ucraina și din Republica Moldova.

Vizita preşedintelui polonez la București, la invitaţia preşedintelui Klaus Iohannis, are loc în contextul Summitului Formatului București (B9) care reunește statele NATO de pe flancul estic.

Acest summit a dobândit o importanță sporită o dată cu anunțul că va participa online și președintele SUA Joe Biden, dar și secretarul de stat american Antony Blinken. De asemenea, vor mai participa șefii de stat din Europa de Est, dar și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

259
Tagurile:
Andrzej Duda, Klaus Iohannis
Tematic
În plină criză economică și pandemică, Iohannis pregătește ”Summitul ISTERIEI”
Scandal cu acuzații grave: legătură între IOHANNIS și PRINȚUL care a împușcat URSUL!
Iohannis le-a promis iarăși românilor bani de la UE
Joe Biden participă la summit-ul virtual găzduit de Iohannis

Загрузка...
Peter Tuchman, foreground right, works with fellow traders on the floor of the New York Stock Exchange, Monday, Aug. 24, 2015

Adevărata vulnerabilitate a României, e în pericol real!

0
(reînnoit 07:27 11.05.2021)
Date care arată imensa, reala vulnerabilitate României, care e în pericol real, dar nu militar sau ”pandemic”! Și despre care NU se vorbește!

BUCUREȘTI, 11 mai – Sputnik. De când au venit la putere, actualii guvernanți au făcut datorii enorme, în contextul unei balanțe comerciale (din ce în ce mai) negative și a unor împrumuturi uriașe, cu destinație cu totul altele decât investiții.

Ori, aici apare pericolul pentru țară: ”Prognozele avertizează că în patru ani de guvernare PNL-Plus-USR datoria publică va crește cu 500 de miliarde de lei, adică o jumătate de trilion!!!”, scrie fostul ministru al Finanțelor și Economiei, Varujan Vosganian.

Și, subliniază Varujan Vosganian, ”Această veste, care ar fi trebuit să șocheze opinia publică românească, a trecut neobservată”.

Ironic dar realist, fostul ministru spune clar – ”Asta arată cât de mult ne-au sucit mințile Covidul și campania de vaccinare”. Eu aș mai adăuga și ”îngrijorările” privind ”amenințarea rusă” pentru care tot plătim bani de înarmare!

Varujan Vosganian arată că, într-un recent raport, Banca Mondială spune că datoria publică a României va ajunge în 2023 la 62,2% din PIB, de la 47% cât e azi și de la 35% cât era la începutul lui noiembrie 2019, ”când PNL a preluat guvernarea, pentru a o împărți apoi cu USR+”.

”Cifra, pe care guvernanții n-o neagă, este năucitoare”, scrie Varujan Vosganian, aducând aminte că Florin Cîțu spunea în noiembrie 2020: „Ne îndreptăm către media țărilor emergente” (care este aproape de 70% din PIB potrivit FMI))”.

De ce este cifra ”năucitoare”? Varujan Vosganian explică: în octombrie 2019 (ultima lună înaintea transferului de putere de la PSD la PNL) ”datoria publică de 35% din PIB reprezenta, pentru un PIB de cca 220 mld euro, cam 77 mld euro ( aprox. 365 mld lei)”.

În prezent (ianuarie), ”datoria publică de 47,8% din PIB înseamnă 103 mld euro, adică 504 mld lei. Pentru  sfârșitul anului 2023, Banca Mondială prognozează o datorie publică a României de 62,2% din PIB”.

”Cum Produsul intern brut se evaluează a fi la sfârșitul lui 2023 de cca 270 – 280 mld euro, înseamnă că datoria publică va urca la peste 170 mld euro, adică (cel puțin) 865 mld lei”, scrie Varujan Vosganian, deci, cu alte cuvinte, în patru ani, ”datoria publică a României urmează să se majoreze cu incredibila sumă de 500 000 000 000 lei (noi, nu vechi), adică jumătate de trilion de lei, echivalentul a cca 100 mld de euro!!!”.

Și, atenție, asta în condițiile în care ”de banii aceștia nu se construiește nimic, nici căi ferate rapide, nici autostrăzi, nici poduri, nici aeroporturi”, în condițiile în care utilizarea datoriei publice pentru modernizarea infrastructurii ”ar fi fost o resursă importantă - o resursă ce se va irosi”.

”O datorie publică de peste 170 mld de euro, la stadiul de capitalizare a piețelor financiare din România și la nivelul de colectare a veniturilor fiscale, se transformă din resursă într-o vulnerabilitate amenințătoare”, scrie Varujan Vosganian.

Iată deci care este adevăratul pericol pentru România – datoria uriașă, ce nu mai poate fi rambursată! Ori, își imaginează cineva că vom fi ”iertați”… sau ”executați”?

Deci, când mai auziți povești cu „amenințări la securitatea națională”, cu ”război hibrid”, cu ”îngrijorarea pe flancul estic” – priviți mai atent la ceea ce este cu adevărat periculos: groapa de aproape 1 TRILION de lei care se cască în fața noastră, pas cu pas, vorba lui Iohannis. Și fapta lui Iohannis, în bună măsură…

0
Tagurile:
Varujan Vosganian, Marea criză economică, PIB, România

Загрузка...