George Cristian Maior

Ana-Maria Roman și Sorina Matei au reușit: DNA ”a găsit” un denunț grav contra lui Maior

2815
”După ce s-a pierdut denunțul 4 ani, a fost regăsit ca și când, de panică se redeschide și dosarul clasat în care nu a fost denunțul regăsit”

BUCUREȘTI, 23 mai - Sputnik, Dragoș Dumitriu. Veste proastă pentru ambasadorul George Maior, care tocmai a anunțat Ministerul Afacerilor Externe că este bolnav și nu se va putea prezenta la audierea programată pentru azi, 23 mai, la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Afecțiune pare a fi foarte serioasă. Maior anunțând că va fi indisponibil pentru 3 săptămâni!

Ei bine, chiar acum DNA solicită redeschiderea dosarului lui George Maior, anunță Antena 3. Sursa citată precizează că pe rolul Curții Supreme a fost înregistrată o cerere din partea DNA în care apar omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu, denunțător, generalul Gabriel Oprea, ambasadorul Maior și omul de afaceri Nicu Dumitru - Niro.

Elementul principal este denunțul lui Tiberiu Urdăreanu care îl vizează pe fostul șef al SRI, George Maior, actual ambasador la Washington.  

”În acest dosar este vorba de o mită de 500.000 de euro, bani care ar fi ajuns la partidul lui Gabriel Oprea, UNPR”, scrie Antena3.ro, care precizează că banii ar fi fost predați în 2014… în sediul SRI din Băneasa!

Ei bine, acest dosar a avut o soartă ciudată, denunțul care-l vizează pe Maior fiind pierdut un timp. Cel puțin asta rezultă din investigațiile celor două jurnaliste cărora, practic, se datorează readucerea acestui caz în atenție – și poate chiar redeschiderea speței de către DNA.

Sorina Matei (B1Tv) și Ana-Maria Roman (Antena 3) sunt cele două jurnaliste de investigații care au scos la iveală și au urmărit cazul.

În seara zilei de 18 mai, Sorina Marei scria: ”A dispărut un dosar/denunţ din DNA: pe fostul şef SRI. În decembrie 2015, un om de afaceri, reţinut şi ulterior trimis în judecată de DNA, denunţă la DNA pe fostul şef al SRI”.

”Am aflat de acest denunț anul trecut, am început să fac solicitări la DNA”,  a explicat Ana-Maria Roman. ”Și de aici a pornit o corespondență fabuloasă, uluitoare, nemaiîntâlnită cu DNA”.

Ana Roman, corespondență cu DNA, captură ecran
© Photo : Antena 3
Ana Roman, corespondență cu DNA, captură ecran

Și, într-adevăr, Ana Roman a prezentat corespondența cu DNA, instituție care mai întâi a dat un răspuns negativ – respectiv că Maior nu ar avea calitatea de suspect sau inculpat în dosarul bazat pe denunțul lui Urdăreanu.

Răspunsul DNA către ANtena 3, captură ecran
© Photo : Antena 3
Răspunsul DNA către ANtena 3, captură ecran

Interesant este că UTI, firma de pază a lui Urdăreanu, cea mai puternică în pază electronică și automatizată, a avut relații cu SRI – iar Urdăreanu a fost membru al partidului lui Oprea.

Cert este că în ciuda ”uitării” și complexității, dosarul a fost redeschis.  Iată cum comentează Sorina Matei:

”După ce s-a pierdut denunțul 4 ani, a fost regăsit ca și când, de panică se redeschide și dosarul clasat în care nu a fost denunțul regăsit. Și io tot n-am înțeles cine a rezolutat și denunțul și sesizarea din oficiu fără denunț. Toate astea când? În 4 zile după...4 ani”.

Sorina Matei dă și alte detalii: ”Denunţul nu a fost găsit până acum pentru că...DNA nu a ştiut unde să caute pe Secţia I”.

”Respectiv, declaraţia omului de afaceri/denunţul şi probele depuse în decembrie 2015 erau plasate de fapt într-un plic separat şi înregistrate într-un registru special al martorilor cu identitate protejată care se ţine distinct în DNA”, explică Matei, pe Facebook. https://www.facebook.com/sorinaruxandra.matei

Iar cunoscuta jurnalistă de investigații prezintă și interesantul istoric al celor 4 zile… cât 4 ani.

18 mai 2019 – ”Sâmbătă am scris eu că a dispărut. Ceea ce în mod uluitor susținea DNA de o săptămâna jumătate. Că ceva ce a fost nu mai e. A été disparu. Abracadabra”.

20 mai 2019 – ”Luni au regăsit denunțul”.

22 mai 2019 – ”Și miercuri aka AZI adicătelea TODAY cer redeschiderea dosarului închis de Budăi fără denunț. Pe care denunț l-au regăsit luni”.

Foarte interesante au fost și două observații ale Anei Maria Roman – prima, că după ce a scris DNA în octombrie 2018, procurorii au părut mai interesați de unde are jurnalista informațiile!

Răspuns DNA către Antena 3, captură ecran
© Photo : Antena 3
Răspuns DNA către Antena 3, captură ecran

A doua este, de fapt, o informație pe surse privind ”călătoria” afacerii dosarului care-l viza pe Maior.

”Știam că neoficial această informație ar fi trecut și prin Comisia SRI din Parlament”, a spus Ana Maria Roman.

Așa cum se poate observa, prezentăm și corespondența Anei Maria Roman cu DNA, foarte interesantă, așa cum apreciam mai sus.

Să precizăm că MAE a transmis președintelui cererea de rechemare de la post a ambasadorului George Maior, Klaus Iohannis refuzând să se ocupe de această problemă până după alegeri.

2815
Tagurile:
DNA, denunț, Sorina Matei, George Maior
MARIA GRAPINI

Maria Grapini, demers excepțional la Bruxelles pentru România Iohannis, pus la zid!

696
Cel mai activ și curajos europarlamentar, Maria Grapini, a întreprins un demers excepțional, dând un exemplu celorlalți politicieni: a făcut Bruxelles-ul să vadă faptele neconstituționale ale lui Iohannis - și multe altele care nu convin UE!

BUCUREȘTI, 24 feb – Sputnik. Ceea ce nu a îndrăznit nimeni, a făcut Maria Grapini, cel mai activ europarlamentar român!

Politicianul umanist a expus în fața comisarului Věra Jourová, cea care a urmărit și mustrat România ani de zile pentru ”statul de drept”, problemele grave create de președintele Iohannis, dar și de coaliția de la guvernare.

Și, interesant, Věra Jourová, actualmente vicepreședinte al Comisiei Europene – Valori și Transparență, i-a răspuns Mariei Grapini.

Maria Grapini a pus aceste întrebări adresate Věrei Jourová și într-o scrisoare deschisă, pe care a plasat-o în contextul frecventelor încălcări ale Constituției de către președintele Iohannis, dar și de către Guvernul PNL care, ”prin vocea primului ministru demisionar, Ludovic Orban, a contestat public deciziile Curții Constituționale”.

În scrisoarea transmisă vicepreședintei Comisiei Europene, Grapini a precizat că misiunea OSCE care a monitorizat alegerile parlamentare din România ”a criticat implicarea preşedintelui Klaus Iohannis în campania electorală, în favoarea Partidului Național Liberal”.

”Preşedintele Iohannis şi-a exprimat, în mod frecvent, preferinţele sale politice, în intervenţiile publice, ceea ce reprezintă o încălcare gravă a angajamentelor făcute de către toate ţările OSCE de a nu amesteca funcţiile şi instituţiile statului în lupta politică”, atrage atenția Grapini.

Iată și întrebările puse de Maria Grapini:

1. Având în vedere frecventele încălcări ale Constituției de către Președintele Klaus Iohannis, cât și de către  guvern care prin vocea primului ministru demisionar, Ludovic Orban, a contestat public deciziile Curții Constituționale și a declarat public că nu le aplică, nu considerați că s-a încălcat principiul statului de drept? Mai mult, președintele Klaus Iohannis a avut mai multe declarații extremiste cerând desființarea Partidului Social Democrat, una dintre cele mai importante forțe politice din România.

2. Având în vedere că România a fost sancționată printr-o Rezoluție nedreaptă, în anul 2018, când nu se întâmplau aceste lucruri, cum consideră Comisia că va trebui să se acționeze în această situație?

3. Pentru credibilizarea instituțiilor europene, nu considerați că ar trebui să atenționați guvernele, indiferent de culoarea politică a acestora, si președinții statelor membre, atunci când se încalcă principiul statului de drept?

***

Așa cum arătam mai sus, vicepreședintele Comisiei Europene – Valori și Transparență, Věra Jourová, i-a răspuns europarlamentarului umanist.

Oficialii Comisiei monitorizează cu atenție evoluțiile legate de statul de drept, în toate statele membre, inclusiv în România, a arătat, în primul rând, Věra Jourová.

”După cum știți, la 30 septembrie 2020, Comisia a adoptat primul său raport anual privind statul de drept, ca parte a noului mecanism european privind statul de drept, un instrument preventiv aplicabil tuturor statelor membre pentru promovarea statului de drept și prevenirea apariției sau adâncirii problemelor”, a spus Věra Jourová.

În opinia liderului CE, raportul ”se axează pe îmbunătățirea înțelegerii și a gradului de conștientizare a problemelor și a evoluțiilor semnificative în domenii care au un impact direct asupra statului de drept - sistemele de justiție, cadrul de combatere a corupției, pluralismul și libertatea mass-mediei, precum și alte aspecte instituționale legate de sistemul de control și echilibru”. 

Adică o suită de principii frumoase, pe care Iohannis le-a călcat în picioare! Dar, după cum se vede, nici Raportul, nici Věra Jourová nu au observat asta!

Dar poate mai e timp, pentru că ”Raportul privind statul de drept este un exercițiu anual, iar edițiile viitoare se vor axa pe evoluțiile legate de aspectele sistemice din aceste domenii”.

”La fel ca ediția din 2020, raportul din 2021 privind statul de drept va include un capitol referitor la România, care va reflecta evoluțiile din domeniile menționate mai sus. În ceea ce privește alegerile parlamentare, Comisia nu are competența generală de a interveni  în chestiuni electorale în statele membre”, se arată în răspunsul transmis de Věra Jourová europarlamentarului umanist.

Să sperăm că așa va fi, că se va vedea ceva. Deși… să fim serioși – referendumul lui Iohannis, despre care președintele în funcție a spus clar că e împotriva unui partid, este o încălcare a oricăror norme democratice demnă de vremurile de tristă amintire ale fascismului!

Foarte interesant, vicepreședintele Comisiei Europene a menționat faptul că, ”sub rezerva respectării anumitor principii de bază, cum ar fi cele prevăzute la articolele 2 și 14 din Tratatul privind funcționarea UE, statele membre au responsabilitatea de a stabili condiții specifice pentru desfășurarea alegerilor, iar autoritățile administrative și judiciare naționale competente asigură respectarea legislației aplicabile și a standardelor relevante”.

Deci, tot statelor membre le revine responsabilitatea… iar Comisiei Europene îi revine doar… arbitrajul după reguli făcute și interpretate de ea? Cu măsuri diferite, funcție de ce grup conduce CE?

”Statele membre ar trebui să țină seama de orientările relevante privind bunele practici electorale furnizate de organisme internaționale precum Comisia de la Veneția, a Consiliului Europei și misiunea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE)”, mai spune Věra Jourová.

Oare România nu e inclusă în paradigma ”statele membre” decât când e vorba de Dragnea, nu și de Iohannis?

“La un nivel mai general, în decembrie 2020, Comisia a prezentat Planul de acțiune pentru democrația europeană, care urmărește să consolideze reziliența democratică și să protejeze integritatea alegerilor”, explică Věra Jourová. 

Acest Plan de acțiune se adresează instituțiilor UE, guvernelor și parlamentelor naționale, precum și altor autorități naționale, partidelor politice, mass-mediei, societății civile și platformelor online.

Planul stabilește ”măsuri specifice de promovare a unor alegeri libere și corecte și a unei participări democratice puternice”.

”În acest context, Comisia va continua să colaboreze cu toate statele membre, inclusiv cu România, pentru a consolida cooperarea în UE”, spune Věra Jourová,.

Desigur, în finalul răspunsului, Věra Jourová o asigură pe Maria Grapini că ”în continuare, Comisia va urmări îndeaproape evoluțiile din România și va colabora cu autoritățile române pentru a promova statul de drept și democrația” iar Comisia ”își menține angajamentul ferm de a susține dreptul și valorile UE, în interesul cetățenilor români și al restului UE”, transmite Biroul de Presă al europarlamentarului Maria Grapini.

Trecând peste aspectele diplomatic – formale ale răspunsului Věrei Jourová, demersul Mariei Grapini este extrem de valoros pentru că pune în fața conducerii ”Guvernului Europei” realitățile românești. Și chiar dacă ele nu sunt acceptate de actuala conducere a CE, documentul rămâne acolo, iar în viitor poate se va schimba ceva în relația România – UE.

Adică o relație de parteneriat, așa cum o vede și o trăiește Maria Grapini – nu una de slugărnicie, așa cum o văd cei mai mulți politicieni români.

696
Tagurile:
Klaus Iohannis, Maria Grapini
Tematic
Grapini lansează nucleara: Parlamentul European contestă acordul Consiliului European!
Grapini ia la întrebări Bruxellesul: ce e cu măștile neconforme de pe piața europeană?
Grapini nu se lasă păcălită de Iohannis: “O ratare ca multe altele sau o trădare?”

Загрузка...
Bogdan Aurescu

Beijing: ”Ministrul-dronă Aurescu face liste cu… oficiali de la Moscova!?”

227
Aurescu - ”un exemplu dezastruos de slugărnicie și o manifestare disperată de ascensiune personală într-o lume a falselor valori numită democrația euro-atlantică”.

BUCUREȘTI, 24 feb – Sputnik. Unul dintre cele mai criticate și controversate mandate din fruntea Externelor este cel al lui Bogdan Aurescu, iar asta din cel puțin două motive: distrugerea, pas cu pas, a relațiilor cu puterile Estului și lipsa demersurilor concrete în apărarea românilor din străinătate.

Altfel spus, dacă dezinteresul față de problemele românilor pare a fi total, Aurescu are o problemă cu China și mai ales cu Rusia!

Faptul este sesizat chiar de la Beijing, de unde reputatul jurnalist Dan Tomozei de la Radio China International, transmite un punct de vedere axat pe o idee extrem de interesantă: ”Ministrul Aurescu face liste cu … oficiali de la Moscova!?”.

Tomozei caracterizează activitatea MAE sub Aurescu – ”Să vrei să te remarci cu orice chip și fără nicio jenă de ridicol, pentru o miză măruntă, strict personală, în disprețul imaginii pe care România o lasă istoriei!”.

Iar despre Aurescu, Dan Tomozei scrie că este ”un funcționar care coboară politica externă a României până la ingratul rol de figurant recitator de texte și mesaje primite odată ce ușa biroului său este izbită de perete, odată cu intrarea “partenerilor strategici””.

”De numele ministrului Bogdan Aurescu este legată nu doar imaginea ridicolului suprem: fumatul de trabuc cu mănuși chirurgicale, ci mai ales plăcerea de a fi lipsit de personalitate în timp ce mimezi execrabil inteligența, decența, bunul simț”, scrie dur Dan Tomozei.

Aurescu nu e Serghei Bubka, nici măcar că nu are o prăjină corespunzătoare

Intervențiile lui Aurescu față de probleme de Est îl face pe Dan Tomozei să-i spună de la obraz – ”și-a luat avânt pentru a sări ștacheta fixată la cinci metri, uitând că nu este nici Serghei Bubka, și nici măcar că nu are o prăjină corespunzătoare”.

”Din această poziție ingrată, oficialul român a mai dat câteva directive la Chișinău, a mai făcut odată ordine în Belarus, ba chiar a participat la creionarea listei cu oficialii din Rusia care să fie sancționați politic!”, îl ironizează Tomozei pe șeful diplomației românești.

Întrebare logică – oare ce rațiuni superioare și necesare României îi pot dicta ministrului Aurescu ”implicarea în conflicte regionale, în probleme interne ale altor state, în prejudecăți și ante-pronunțări incalificabile din punct de vedere juridic și diplomatic?”.

Răspunsul e clar: „Niciuna! Absolut niciuna! Aici avem un (alt) exemplu dezastruos de slugărnicie și o manifestare disperată de ascensiune personală într-o lume a falselor valori numită democrația euro-atlantică!”.

Și, totuși… Moldova dă o lecție de diplomație României!

Fără a insista asupra vizitei lui Aurescu la Chișinău, Tomozei observă că ministrul a vrut să dea ”lecții de aderare și democrației într-o țară cu populația cât Bucureștiul”, dar de la care  totuși a promit o lecție: Moldova reușește să întrețină relații diplomatice normale cu China!

„Altfel spus, ditamai România este incapabilă să aibă un Consulat funcțional la Beijing, în timp ce “sărmana” soră de peste Prut, poate și o face remarcabil prin Ambasadorul Dumitru Braghiș”, scrie jurnalistul din Beijing.

Pe scurt, Dan Tomozei descrie astfel prestația lui Aurescu la Chișinău: ”Când, din poziția de ministru de Externe, ajungi să accepți rolul de mesager al unor teme dublate și triplate pe diverse canale, te descalifici și confirmi reala valoare și potență!”.

”Să reținem, cu titlul de informare  că vizita la Chișinău a avut loc „cu prilejul acordării unui nou sprijin Republicii Moldova din partea României, cu titlu gratuit, constând în echipamente medicale și de protecție în valoare de 2,3 milioane de euro pentru combaterea pandemiei de COVID-19”, în condițiile în care Guvernul de la București nu și-a onorat nici astăzi sprijnul „pandemic” promis categoriile sociale defavorizate din România!”, scrie Dan Tomozei.

Să mai adăugăm că guvernul ”anticorupție” de la București NU a reușit să vină cu o concluzie la acuzațiile despre trimiterea la Chișinău a unor materiale sanitare proaste, fără contract de achiziție… o întreagă poveste infracțională! Asupra căreia se tace.

România susține o lovitură de stat în Belarus?

Ministrul Aurescu este ”cel mult o … dronă”, exclamă Dan Tomozei, observând de face demnitarul român la Bruxelles.

”Nu doar că s-a răstit din nou la adresa guvernării din Belarus, subliniind “necesitatea continuării presiunii internaționale pentru derularea unui dialog real cu opoziția și societatea civilă”, dar a solicitat “progrese în pregătirea planului pentru un Belarus democratic”, plan propus de președinții României, Poloniei și Lituaniei”, constată Tomozei.

Și da, spus direct, Uniunea Europeană vizează ”destabilizarea statului independent Belarus și deturnarea spre … democrație!”, iar completarea este necesară: ”În orice limbaj diplomatic asta se numește lovitură de stat”.

Belarus este însă numai prefața – pentru că ținta adevărată a ”dronei” Aurescu este Rusia.

”Dacă e ordin, sfidăm Rusia!”

Dan Tomozei amintește atât de ”declarații prostești la adresa Moscovei” formulate de Aurescu ”cu măreția copy-paste”, dar și de participarea, pe 21 februarie la “o întâlnire informală cu membri din conducerea fundației liderului opoziției ruse Alexei Navalny”, eveniment găzduit de Lituania.

”De ce face Lituania acest joc, pot înțelege din perspectiva istorică a țărilor baltice. De ce ministrul Aurescu implică România în această afacere, este cu totul altă problemă!”, scrie Tomozei, subliniind că aceasta este ”o problemă cu atât mai gravă cu cât Rusia a probat că Navalny este un figurant ale cărui sfori sunt trase în special din Germania și Franța”.

În afară de asta, Aurescu “semnalează clar că relațiile UE-Rusia au ajuns la un punct de inflexiune, iar Moscova a demonstrat că este tot mai asertivă în raport cu instituțiile UE și statele membre”.

Să ne oprim o clipă și să traducem mesajul, propune Dan Tomozei. Concret, dacă Rusia este tot mai “asertivă”  - cuvântul derivă din aserțiune/afirmația care nu este însoțită de o probă, explică jurnalistul – atunci, remarcă jurnalistul, ”Parlamentul European, Comisia Europeană și oficialii europeni care se lansează în grave acuzații la adresa Rusiei, fără a avea sau refuzând să prezinte măcar o probă, ce fac?

În mod evident, pe ministrul Aurescu nu îl preocupă acest din urmă aspect, ”pentru că domnia sa este o banală dronă din care sunt (re)lansate bruiaje!”, scrie jurnalistul, punctând că ”simțind nevoia să se afirme, ministrul Aurescu intră în corul (care o fi acela?) solicitanților de noi sancțiuni la adresa Rusiei”.

Drept exemplificare, Dan Tomozei citează chiar din comunicatul MAE: ”Oficialul român a apreciat, la fel ca marea majoritate a celorlalți miniștri de externe europeni, că acțiunea pe termen scurt a UE ar trebui să vizeze adoptarea de noi măsuri restrictive în contextul deteriorării drepturilor omului în Rusia, inclusiv în ceea ce privește cazul Navalnîi.”

”Aurescu face liste de sancțiuni?!”

O observației cheie a lui Dan Tomozei: comunicatul MAE nu spune că miniștrii europeni de Externe ”au decis să aplice sancțiuni “simbolice” la adresa unui număr de patru politicieni ruși de rang înalt, în încercarea de a trimite un mesaj către Kremlin”.

Și, atenție – ”asta în condițiile în care reprezentanții lui Navalny au cerut miniștrilor de externe, printre care al României, ca UE să vizeze în sancțiuni elita mediului de afaceri din Rusia, pentru a se genera o puternică presiune economică și politică”, subliniază Tomozei.

Concluzii:

- ”Oricum privești declarațiile, acțiunile și inițiativele ministrului Bogdan Aurescu, este evident (pentru orice nu și-a pierdut echilibrul!) că Ministerul de Externe și Președinția de la București au fost reduse la nivelul de pioni lipsiți de personalitate, de voință și viziune proprie”.

- ”Această realitate transformă România, cu fiecare poziționare greșită, cu fiecare achiziție militară fără sens, într-o țintă a unui război în care nu poate fi identificată absolut nicio altă miză decât a intereselor străine!”

- ”De mai mulți ani, România se manifestă bipolar! În timp ce răgușește fără sens promovând democrația, libertățile și drepturile omului amestecându-se fără drept în problemele altor țări, puterea de la București limitează și anulează românilor exact “valorile globaliste” pe care caută să le vândă la export”.

În concluzie, o analiză la obiect – din păcate ”obiectul” fiind ”ministrul dronă”, șeful diplomației românești, Bogdan Aurescu. Un articol pe care îl puteți citi integral pe excelentul blog al lui Daniel Tomozei Dimian.

227
Tagurile:
Bogdan Aurescu

Загрузка...
Министр иностранных дел РФ Сергей Лавров.

Moscova solicită administrației Biden reafirme inadmisibilitatea războiului nuclear

0
(reînnoit 18:47 24.02.2021)
Șeful diplomației ruse susține reafirmarea inadmisibilității războiului nuclear dintre Moscova și Washington. Potrivit acestuia, această propunere a fost adresată Statelor Unite pe 4 februarie.

BUCUREŞTI, 24 feb – Sputnik. Pe 24 februarie, într-o sesiune virtuală a Conferinței privind dezarmarea, susţinută la Geneva, Sergei Lavrov a declarat că, în timpul unei conversații telefonice din 4 februarie cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a propus reafirmarea angajamentului din partea Rusiei și a Statelor Unite cu privire la inadmisibilitatea războiului nuclear.

Sergueï Lavrov
© Sputnik / Le service de presse du ministère russe des Affaires étrangères

„Susținem în mod ferm reafirmarea formulării fundamentale de către Rusia și Statele Unite, precum și de către alți membri din cadrul celor cinci puteri nucleare, că nu pot exista câștigători într-un război nuclear și că nu ar trebui declanșat niciodată”, a spus şedul diplomaţiei ruse, reamintind despre propunerea sa către secretarul de stat al SUA.

Ministrul rus de Externe a menționat că asigurarea restricției în contextul denunțării Tratatului privind eliminarea rachetelor cu rază medie și scurtă de acţiune (INF) a rămas o problemă prioritară.

„Propunerea noastră rămâne în vigoare: nu vom desfășura astfel de rachete terestre în regiuni în care nu vor fi desfăşurate aceleași dispozitive americane. Facem apel la țările NATO să ia măsuri reciproce similare. Propunerile noastre specifice privind măsurile de verificare reciprocă sunt cunoscute”, a adăugat ministrul, citat de Sputnik France.

O propunere deja făcută de Rusia

Anterior, Rusia a propus în mod repetat Washingtonului reafirmarea, în calitate de mari puteri nucleare, a tezei afirmate de Gorbaciov şi Reagan potrivit căreia războiul nuclear nu trebuie declanşat niciodată și că nu pot exista câștigători, dar administrația Trump nu a răspuns propunerii.

În 1985, acest concept de război nuclear care exclude noțiunea de învingător a fost aprobat de către președintele URSS de atunci Mihail Gorbaciov și de omologul său american, Ronald Reagan.

0
Tagurile:
Joe Biden, Moscova
Tematic
Lavrov: Rusia nu pleacă din Europa
Peskov: Declarațiile lui Lavrov despre UE - denaturate, Rusia dorește relații bune cu UE
Lavrov a numit condițiile de cooperare cu Uniunea Europeană

Загрузка...